Laserul de la Măgurele a fost lăsat în ofsaid de partenerii din Ungaria și Cehia, alături de care în 2012 a primit finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI). Cele două state au decis să depună la Bruxelles, fără România, proiectul formării unui Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC). Obiectivul ELI ERIC este organizarea “în comun a programului științific și să înceapă să coordoneze operațiunile tehnice”. De ce nu se află ELI-NP – pilonul din România – alături de Cehia și Ungaria? Secretarul de stat pentru Cercetare, Dragoș Ciuparu, a declarat pentru Edupedu.ro că este surprins de faptul că “ELI Delivery Consortium nu a contactat partea română pentru discuții în vederea constituirii ERIC”.
“Mă aștept ca la Comisia Europeană acest proiect de ERIC să fie respins, întrucât contravine flagrant deciziei de aprobare a proiectelor ELI. Pentru că aceasta decizie [din 2012 prin care executivul european a aprobat construirea celor 3 facilități de cercetare ELI – N.Red.] spune că toți cei 3 pillars [pilonii din România, Cehia și Ungaria care formează proiectul paneuropean de cercetare ELI], la sfârșitul fazei de construcție a infrastructurii, trebui să constituie un European Research Infrastructure Consortium, adică un ERIC. Ori doar 2 dintre aceste pillars nu pot constitui ERIC-ul fără cel de-al treilea”, a afirmat Ciuparu, pentru Edupedu.ro.
Cehia și Ungaria au depus la Comisia Europeană propunerea oficială ca proiectul de cercetare paneuropeană Extreme Light Infrastructure (ELI) să treacă în faza următoare ridicării construcțiilor din cele două țări, astfel încât să constituie un Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC). Numai că proiectul paneuropean ELI este format din 3 piloni: în România se află a treia mare facilitate de cercetare, numită ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics), și care gazduiește cel mai puternic laser din lume – de 10PetaWatts.
“Instalațiile ELI din Cehia și Ungaria vor funcționa împreună ca cele mai avansate laboratoare laser din lume [de precizat că laserul care a atins cea mai mare putere este în acest moment în România, chiar parte din proiectul ELI aprobat în 2012 de Comisia Europeană – N.Red.] sub umbrela unui Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC). Noua formă juridică le permite țărilor membre să conducă aceste instalații de cercetare în comun și să le pună la dispoziția comunității științifice sub forma unei singure organizații internaționale”, a anunțat pe 14 mai ELI Delivery Consortium, care a precizat că Cehia și Ungaria așteaptă în termen de 6 luni răspunsul Comisiei Europene cu privire la cererea de a forma ELI ERIC. Vezi aici ce este o ERIC.
Secretarul de stat pentru Cercetare: Trebuie să înțelegem argumentele pentru care dezvoltarea regională a României ar trebui controlată de un ERIC, de o structură extra-statală. Nu cred că se întâmplă niciunde în altă parte
Contactat de Edupedu.ro, secretar de stat pentru Cercetare, a declarat: “mă surprinde că ELI Delivery Consortium nu a contactat partea română pentru discuții, în vederea constituirii ERIC. ELI Delivery Consortium (ELI DC) este un ONG care a fost înființat cu sediul la Bruxelles, pentru pregătirea ERIC și la inițiativa României, în 2011”.
De precizat că Dragoș Ciuparu a fost secretar de stat responsabil cu cercetarea și în 2011, în mandatul lui Daniel Funeriu, fiind cel care a depus la Comisia Europeană proiectul Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics.
Întrebat dacă există un conflict între România și celelalte două state din proiectul paneuropean de cercetare, Ciuparu a răspuns: “Din punctul meu de vedere, în niciun caz nu este vorba de un conflict între România, Cehia si Ungaria, în zona științifică. Din punct de vedere al laserului, ELI-NP este funcțional, este în faza derulării experimentelor de comisionare, care vor fi finalizate în iulie. Există o întârziere în ce privește Sistemul Fascicul Gamma [al doilea echipament după laserul de mare putere – N.Red.], dar al doilea contract prin care se construiește acest sistem este în termen. Disputa trecută va fi tranșată în instanță și nu pot comenta, dar contractul se derulează conform planificării”.
“De unde a pornit decuplarea? Nu aș putea să vă spun. La prima mea întâlnire cu dl Jean-Eric Paquet de la DG Research [directorul general al Departamentului Cercetare și Inovare de la Comisia Europeană – N.Red.], dânsul și-a exprimat interesul de avea o discuție pe subiectul ELI. La a doua întâlnire, de la sfârșitul lunii februarie, eram pregătit să abordăm subiectul, i-am spus ca din punctul nostru de vedere problema cu Sistemul Gamma e un litigiu comercial și că atâta timp cât se află în instanță, nu văd ce putem face noi”, a declarat Ciuparu.
Oficialul a anunțat că “probabil vom trimite o scrisoare comisarului Mariya Gabriel [comisar european pentru cercetare și educație – N.Red.], în care ne vom prezenta punctul de vedere că în opinia noastră propunerea de constituire a unui ERIC cu doar 2 din cei 3 pillars contravine deciziei Comisiei Europene de aprobare a infrastructurilor de cercetare din cele 3 state și că suntem deschiși în continuare discuțiilor. Că România vrea să se alăture consorțiului, dar că procesul de negociere trebuie să continue și să fie ascultat și punctul de vedere al României”.
A fost ignorat până acum punctul de vedere al României? “Au fost niște discuții prin care se susțineau anumite decizii la nivelul ERIC care în opinia noastră erau anormale. Se refereau la faptul că pentru ca să poți să angajezi, de exemplu, o femeie de serviciu la ELI-NP [pilonul din România reprezentat de Laserul de la Măgurele – N.Red.] trebuia să obții aprobarea ERIC. Iar controlul mergea până la aplicarea experimentelor. Deci foarte multe decizii anormal ridicate la nivel de ERIC, ceea ce însemna că se pierdea foarte mult din independența științifică, funcțională și administrativă a tuturor pilonilor. În condițiile astea, România a expus niște puncte de vedere și, la un moment dat, s-a întrerupt dialogul”.
Până la urmă, de ce să nu cedeze laserul de la Măgurele puterea decizională către ERIC?
“Nu prea este normal. Această infrastructură de cercetare a fost construită din fonduri pentru dezvoltare regională. Cu alte cuvinte, ELI-NP trebuie să creeze dezvoltare regională în zona în care se află, respectiv București-Ilfov. Deci să genereze proiecte care să duca la dezvoltare de companii. Dacă ERIC ar lua deciziile astea, România nu ar mai avea niciun control pe dezvoltarea de tehnologii pe ceea ce se face la ELI și am putea să nu ne mai atingem indicatorii din proiect. Ne așteptăm să apară companii care să aplice rezultatele cercetării. Dacă agenda de cercetare este stabilită de ERIC, ceea ce nu este în regulă, pentru că facilitatea ea a fost construită din banii alocați României… Nu se poate cu banii României să construiești o infrastructură care să fie cooordonată de Lituania, de exemplu”, a afirmat Ciuparu, pentru Edupedu.ro.
Secretarul de stat a precizat că “noi intenționăm să dezvoltăm niște proiecte, să facem de exemplu oglinzi pentru sistemul laser, pe care le face Universitatea Osaka. O astfel de oglindă costă în jur de 3.000 de euro și se ‘prăjește’ în câteva pulsuri. Este extrem de important să fie făcută la noi în curte. Nici măcar Thales nu face oglinzile astea, le ia de la Osaka. Universitatea Osaka și-a făcut aici [la Măgurele – N.Red.] un birou și are un reprezentant care a fost de acord ca această tehnologie să fie treptat preluată direct la noi în curte. Și am putea face aceste oglinzi nu doar pentru ELI, ci și pentru alte infrastructuri din Europa. Iar o oglindă de 3.000 de euro înglobează muncă înalt calificată”.
Care este următorul pas al autorităților române, după decizia Cehiei și Ungariei?
“Avem un canal deschis continuu cu Comisia Europeană, suntem în discuție permanentă cu ei, dar la momentul acesta e cazul să avem o reacție oficială la cel mai înalt nivel, la nivelul comisarului.
Noi suntem deschiși oricărei discuții, dar sigur că toate deciziile trebuie fundamentate și explicate. Noi nu suntem inflexibili, dar trebuie să înțelegem argumentele pentru care dezvoltarea regională a României ar trebui controlată de un ERIC, de o structură extra-statală. Nu cred că se întâmplă niciunde în altă parte unde infrastructurile de cercetare au fost constituite din bani de cercetare regională.
Fondul european de dezvoltare regională – FEDR – este conceput special pentru așa ceva. Când am construit cazul ELI, a trebuit să dovedim la DIGI REGIO [Departamentul pentru politică regională și urbană al Comisiei Europene – N.Red.] că această infrastructură de cercetare va crea dezvoltare regională, adică business, locuri de muncă, cifră de afaceri șamd și am făcut o analiză foarte serioasă cost-beneficii și nu ne-a fost ușor să-i convingem pe cei de la Digi Regio, și acum dau controlul acestei infrastructuri construire cu scopul de a face dezvoltare regională în București-Ilfov unei terțe instituții extra-statale?
Dezvoltare regională înseamnă că ai produs rezultatul de cercetare, care poate fi luat de o firmă și dus în piață pentru un serviciu, un produs, o tehnologie. Deci cercetările care se fac acolo obțin niște rezultate care să se decline în ceva care să produca efecte eeconomice. Sunt o sumedenie de potențiale aplicații care să aduse în piață.
Or, în mod normal, ERIC ar trebui să se refere strict la ceea ce înseamnă fundamentarea științifică a experimentului, nu ar trebui să aibă niciun rol administrariv. Ci să spună: da, experimentul ăsta este valid științific. Și dacă ar exista o competiție pe timpul de fascicul, atunci să prioritizeze proiectele: ăsta e mai important, deci dăm prioritate experimentului A, B, C. Nu știu cum arată în final acordul de consorțiu, pentru că nu m-au contactat niciodată de când am preluat mandatul”.
Informații de background
Amintim că România a reziliat în urmă cu un an contractul cu un consorțiu condus de Institutul de Fizică Nucleară din Italia pentru construirea celui de-al doilea mare echipament de cercetare din proiectul laserului de la Măgurele: Sistemul Gama de Energie Variabilă. Contractul reziliat era în valoare de 66 de milioane de euro. Italienii au dat în judecată partea română, procesul se judecă și în prezent, iar între timp compania americană Lyncean Technologies a câștigat licitația pentru construirea Sistemului Gama, semnându-se un contract în valoare totală de 49 milioane euro. Detalii aici
Laserul de la Măgurele este cel mai mare proiect științific din România. În valoare totală de 356 de milioane de euro, proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele găzduiește deja cel mai puternic laser din lume și are ca obiectiv realizarea de cercetări în domeniul laserelor și a fizicii nucleare. ELI-NP a atins puterea de 10PetaWatts în urmă cu un an și a început experimentele.
Primul moment cheie în nașterea proiectului a fost în decembrie 2009, când Consiliul celor 27 de miniștri ai cercetării din Uniunea Europeană a aprobat declarația prin care România, Cehia și Ungaria se angajau să construiască împreună infrastructura pan-europeană de cercetare ELI. României i-a revenit rolul construirii, în campusul științific de pe Platforma Măgurele-București, a ELI-NP, potrivit monitorizării realizate de HotNews.ro.
În iunie 2011, Dragoș Ciuparu – care și atunci era șeful Cercetării în România – depunea la Comisia Europeană o propunere de finanțare a proiectului.
Pe 18 septembrie 2012, Comisia Europeană a aprobat finanțarea de 180 de milioane euro a proiectului ELI de la Măgurele.
În cadrul proiectului paneuropean Extreme Light Infrastructure (ELI), Cehia, România și Ungaria sunt statele gazdă care au avut ca obiectiv să ridice câte o componentă a proiectului. Concret, cele trei state au construit mai multe lasere, fiecare cu scopul de a face cercetări în ceea ce privește lumina de mare intensitate într-un anumit domeniu de studiu. ELI-NP, complexul de la Măgurele, are ca obiectiv aprofundarea fizicii nucleare folosind fascicule laser cuplate cu gamma, după cum a scris pe larg HotNews.ro.
În 2018, Gérard Mourou – cercetătorul a cărui teorie a fost aplicată la Măgurele pentru a construi laserul care să atingă puterea de 10 PetaWatts (PW) fără să distrugă întreg sistemul de oglinzi – a primit Premiul Nobel pentru Fizică pentru “invenții inovatoare în domeniul fizicii laser”. Gerard Mourou a făcut mai multe vizite în România și a convins autoritățile române să se bazeze în proiectul de cercetare pe ideea sa, adică să aplice tehnica de amplificare a pulsurilor laser numită “Chirped pulse amplification”.
Într-un interviu acordat în exclusivitate Edupedu.ro, Gérard Mourou a declarat în 2018 că proiectul din România “are o contribuție unică” la nobel. “Ceea ce a făcut România este spectaculos”, a afirmat Gérard Mourou. “Știți că sunt implicat în mod real în proiectul din România, cu ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics – n.red.). Voi fi și de acum înainte. Voi începe să lucrez cu fizică nucleară folosind laserul vostru, care va fi cel mai puternic laser din lume, la ora actuală”, a declarat Mourou, pentru Edupedu.ro.
Foștii miniștri Daniel Funeriu și Dragoș Ciuparu au avut o importanță majoră în luarea deciziei ca România să fie parte a acestui proiect, iar primele idei și contacte au fost făcute de Cristian Adomniței și Anton Anton. Decizia pentru alocarea fondurilor europene pentru construcția efectivă a laserului de la Măgurele a aparţinut lui Daniel Funeriu și Emil Boc.
Comisia Europeană a aprobat finanțarea proiectului ELI de la Măgurele în septembrie 2012, iar Nicolae Zamfir este directorul proiectului încă de la lansarea proiectului.
Facilitatile ELI din Cehia si Ungaria / Foto: eli-laser.eu
Citește și:
-
Cercetătorii de la ELI-NP, cel mai puternic laser din lume aflat la Măgurele, lucrează la un ”Sistem pilot de radiografie a efectelor COVID asupra plămânului”. Dan Stutman: E de sute de ori mai puţin invaziv faţă de computerul tomograf
-
Laserul de la Măgurele – Cercetătorii au început astăzi primul experiment. Pandemia de coronavirus a blocat venirea lui Gérard Mourou, premiul Nobel în Fizică 2018, la eveniment – Nicolae Zamfir
-
Premieră în cercetarea mondială: Laserul de la Măgurele a atins puterea maximă pentru care a fost proiectat și este cel mai puternic din lume
-
Laserul de la Măgurele – Nicolae Zamfir: Sistemul Fascicul Gamma, al doilea echipament după laserul de mare putere, se poate face în acest ciclu de finanțare, cu sprijinul politic necesar
-
Laserul de la Măgurele: Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia a dat în judecată institutul din România care conduce proiectul
-
Directorul proiectului Laserul de la Măgurele: Vom rezilia contractul pentru un echipament esențial de cercetare, de 66 de milioane de euro
-
Gérard Mourou, premiul Nobel în Fizică 2018: Sunt implicat în mod real în proiectul din România, care va fi cel mai puternic laser din lume. Vom realiza lucruri ieșite din comun în domeniul fizicii
-
VIDEO Gérard Mourou, părintele științific al laserului de la Măgurele, a luat premiul Nobel pentru Fizică 2018, alături de Arthur Ashkin și Donna Strickland
-
Nobelul pentru Fizică, un pariu câștigat de laserul de la Măgurele. “Noi suntem cei care am demonstrat în lume că ideea lui Mourou merge” – Nicolae Zamfir
Redacția
G4Media.ro
C.I.
Raluca Pantazi
4 comments
Celor care stiu doar sa critice cu orice ocazie, fara nici un discernamant:
Faptul ca avem o facilitate de cercetare de top in lume, care a fost construita cu foarte , foarte mare efort, in care poti lucra la cel mai inalt standard, similar cu SUA, UK, sau orice alte tara vreti voi, nu va incanta catusi de putin?
Daca pretindeti ca sunteti cercetatori, pasionati cu adevarat de ceea ce faceti, nu va atrage ideea sa lucrati la cele mai indraznete idei din fizica actuala aici la voi in tara?
Nu trebuie sa mai treci oceanul sau sa zbori nu stiu cate ore intr-o tara in care vorbesti o alta limba, e aici acasa. la doi pasi! Asta nu e relevant pentru voi? Sa fii in elita mondiala, la o aruncatura de bat, si sa ai in curte un echipament pentru care oricine din lumea asta s-ar bate sa-l aiba. Nici asta nu va incanta?
Adevarul este ca aceasta facilitate necesita munca, multa munca, avand in vedere ca a pornit de la 0, iar cei care nu prea au fost obisnuiti cu munca stau deoparte si caraie. E foarte usor, nu?
Managementul defectuos al ELI este subliniat si in urmatorul articole Nature https://www.nature.com/articles/d41586-019-01607-7
Faptul ca nu se stia de probleme privind includerea in ERIC este o minciuna. Prin sustinerea Directorului pensonar IFIN-HH, guvernul PNL prin reprezentantul cercetarii, secretarul de stat Ciuparu, face mai mult rau cercetarii decat guvernul PSD de care ne bucuram ca am scapat.
“Secretarul de stat pentru Cercetare: Trebuie să înțelegem argumentele pentru care dezvoltarea regională a României ar trebui controlată de un ERIC, de o structură extra-statală. Nu cred că se întâmplă niciunde în altă parte.”
Pe bune? Dumneavoastra nu ati auzit de CERN?
Nu stiti nici ca ELI-NP a fost prezentat initial ca un CERN al Romaniei?
Si acum ca ELI-NP nu a reusit sa intre in ERIC din cauza incompetentei echipei de directori Zamfir – Popescu – Stoicea, cautati scuze de genul “E mai bine asa!”
Aveti tot respectul meu, Domnule Ciuparu! La mai multi ani in minister 😉
Un articol de justificare a unui esec precum neincluderea ELI-NP in organismul de guvernare multinational ERIC (European Research Infrastructure Consortium), din care constantam ca dl Dragos Ciuparu ia nota cu suprindere de acest lucru cand in fapt se stie de cel putin 1 an despre excluderea Romaniei din organismul european ce trebuia sa-i asigure finantarea pe viitor. Acum finantarea pica tocmai in spatele Romaniei, care sa recunostem, nu e tocmai varf de lance in ceea ce priveste posibilitatea alocarii de fonduri de cercetare pentru un proiect de asemenea magnitudine, cu atat mai mult cu cat nu e varf de lance nici in cercetarea propriu-zisa cu lasere de asemenea putere. Nu doar ca ne-am certat cu Comisia Europeana si am fost exclusi din clubul ce asigura finantarea, dar ne-am stricat si imaginea si de acum ne va fi foarte greu sa injghebam echipe mixte de cercetatori europeni si romani. Eh, dar daca suntem singuri macar avem avantajul ca tot ceea ce descoperim e al nostru, pacat doar ca nici macar marele laser de 10 PW nu stim sa-l conducem ci trebuie platite alte 30-40 mil Euro pt running costuri. Apropos, care 10 PW?! Laserul a fost testat de abia la 1% din putere.