Doar de două ori pe săptămână, lapte și o dată, produse lactate, de regulă iaurt – asta primesc acum elevii din grădinițe, școala primară și gimnaziu. De cinci ori pe săptămână, adică zilnic, primesc corn sau produse de panificație, iar în două zile, fructe. Programul Laptele Școlar nu a fost inventat de România, ci este prezent în statele europene încă din anii 50. Recent, evaluarea programelor din „schema de lactate” de la nivelul statelor Uniunii Europene a arătat că toate țările (chiar dacă în proporții variabile) se confruntă cu un consum în scădere sau cu o stagnare de consum în privința laptelui, potrivit Comisiei Europene.
Pentru anul 2019-2020, portalul specializat în datele pentru Programul Laptele Școlar arată că în România au participat la această schemă a distribuției laptelui în școli 1,73 milioane de elevi, fiind al treilea stat din UE după numărul de participanți, înainte fiind Germania (2,81 mil) și Polonia (1,76 mil) copii. Cantitatea totală de lapte distribuită a fost de 18,62 milioane de tone, în scădere accentuată de la an la an, după ce în anul 2017-2018 cantitatea de lapte a fost de 40,29 milioane de tone. Înjumătățirea cantităților a apărut după reducerea de la 5 porții pe săptămână la doar 2 sau 3.
În planul sănătății, în schimb, apare o incidență în creștere a supraponderalității și obezității copiilor, provocată și de o alimentație nesănătoasă. Institutul Național de Sănătate Publică remarca în studiul reprezentativ „European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI)”, publicat în 2021, dar elaborat în 2019-2020, la care au participat 14.651 de copii (7.192 fete și 7.459 băieți) cu vârste cuprinse între 7 și 9 ani, că 1.723 de copii (16,6%) sunt supraponderali, iar 1.446 copii (13,9%) sunt obezi – adică peste 30% din eșantionul reprezentativ la nivelul școlilor primare și gimnaziilor din România. Obezitatea poate avea drept cauze factori genetici (moșteniţi), dar cel mai frecvent ea este determinată de obiceiurile alimentare din familie: timpul dedicat meselor, cantitatea și calitatea alimentelor, ritmul în care mestecăm, potrivit INSP.
Raportul remarca faptul că „produsele lactate (lapte, iaurt, ayran etc.) oferite gratuit sunt disponibile în 53,8% dintre școlile din mediul urban și în 54,5% dintre școlile din mediul rural incluse în studiu”. În total au fost 207/202 școli în eșantion.
Specialiștii INSP atrăgeau atenția asupra faptului că prevalența obezității crește o dată cu vârsta copiilor, de la 12,5% la copiii de 7- 8 ani, la 14,6% la cei de 8-9 ani și de 15,3% la cei de 9-10 ani.
Pe lângă suferințele fizice și bolile netransmisibile asociate obezității și supraponderalității, copiii aflați în această situație sunt și cei mai discriminați la școală, potrivit unui studiu al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, publicat pe 24 septembrie.
Laptele este un actor cheie în piramida alimentației. Institutul Național de Sănătate Publică recomandă consumul a 420 ml de lapte și derivate pe zi pentru copiii de 10-12 ani și a 450 ml pe zi pentru cei de 13-14 ani. „Datorită conținutului bogat în calciu, fosfor și magneziu laptele participa la fortifierea întregului sistem osos și la păstrarea dinților sănătoși. Cu alte cuvinte consumul zilnic de lapte încă din copilărie și adolescență ține la distanță afecțiuni serioase care pot apărea mai târziu ca: osteoporoza sau fracturile pe oase fragile”, scrie medicul Alin Popescu de la Medlife.
În România programul Laptele și cornul a fost introdus în 2002 ca un program social și a fost extins apoi la toți elevii. În prezent este finanțat și din fonduri europene, pe lângă cele de la buget. Programul pentru școli al României pentru anul școlar 2021-2022 are un buget, alocat prin hotărâre de guvern, de 167.870.000 lei, pentru distribuția de lapte și produse lactate, prevede actul normativ adoptat de Executiv pe 18 august.
Pe lângă distribuția produselor în sine, de care se ocupă Ministerul Agriculturii, există și o componentă de 38.077.000 pentru „măsuri educative pentru o alimentație sănătoasă”, atașată acestui program, măsuri care cad în responsabilitatea Ministerului Educației.
Programul se adresează preşcolarilor din grădiniţele de stat şi private şi elevilor din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat şi prevede acordarea zilnică de lapte (UHT şi pasteurizat) sau produse lactate (din lapte fermentat care conţin cel puţin 90% din greutate lapte tratat termic: iaurt simplu, lapte bătut, sana sau chefir) în cantităţi de 200 ml şi de produse de panificaţie (cornuri sau batoane şi produse derivate: covrigi simpli sau biscuiţi uscaţi) în ambalaje de 80 g/unitate.
Singurul raport oficial de analiză al acestui program a fost publicat în 2017 de Ministerul Educației. Oficialii scriau atunci că 96% dintre elevii chestionați consumă laptele oferit.
Niciodată, în cei 20 de ani de funcționare, Programul Laptele Școlar nu a trecut printr-un proces de evaluare care să arate dacă și unde sunt necesare îmbunătățiri.
Un prim raport independent asupra programului avea să fie făcut în 2015 de Centrul Român pentru Politici Europene. „În cadrul programului sunt oferite zilnic produse lactate (lapte și produse lactate precum iaurt, sana și chefir) și un produs de panificație, tuturor copiilor din şcolile gimnaziale şi grădiniţele din România. Peste 2 milioane de copii beneficiază de acest program”.
- Din raport a reieșit că beneficiile adaptării Programului Laptele Școlar la normele europene țin de accentul pus pe educația pentru o alimentație sănătoasă, stimularea lanțurilor alimentare locale și lupta împotriva risipei de alimente.
- Totodată, dimensiunea educațională, deși specifică Programului Laptele Școlar, este insuficient implementată.
- Cu toate acestea, s-a constatat că nu există o evaluare anuală calitativă și recurentă a programului, iar valoarea redusă per porție nu permite diversificarea.
Pe parcursul anilor de implementare a programelor, prin întârzierile observate în efectuarea plăților de la bugetul de stat către bugetul local/ al instituțiilor de învățământ, dar cu atât mai mult în anul 2020, având în vedere contextul pandemic care a generat o situație de vid legislativ, elevii au beneficiat de program pe o perioadă mai redusă decât cea a anului școlar.
În 2021 textul normelor de aplicare a fost completat cu un nou articol care prevede că „în anul şcolar 2021-2022, disponibilul de produse achiziționate în cadrul Programului pentru școli al României în perioada 2017-2023, pentru anul școlar 2021-2022, dar neconsumate din motive obiective se redistribuie în cadrul colectivului, astfel încât instituțiile de învățământ să nu mai fie obligate la plata contravalorii produselor neconsumate”.
Principalul scop al Schemei europene Lapte în școli este acela de a încuraja alimentația sănătoasă la copii. Mai exact, dacă un copil consumă zilnic lapte la școală, sub forma unei gustări, aceasta îi va asigura un și energie și hrană echilibrată, înlocuind foarte probabil o gustare hipercalorică și hipoglucidică; în plus, va contribui la formarea unor obiceiuri sănătoase de consum care sunt valoroase pentru viitorul adolescent și apoi adult, ca parte din prevenția afecțiunilor metabolice (excesul ponderal și obezitatea, diabetul), dar și a altor afecțiuni, precum cele cardiovasculare.
Un al doilea obiectiv al Schemei europene este susținerea producătorilor (fermierilor) și procesatorilor de lapte, motiv pentru care măsura și este parte a Politicii Agricole Comune și gestionată de DIGI AGRI.
Foto: © Inuella365 | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil. Pentru școli, elevi și studenți Dreamstime.com oferă 50% reducere la toate planurile, până la sfârșitul lunii septembrie
Advertorial
Raluca Pantazi
Redacția