Ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat miercuri, 22 februarie, că sunt peste 3.700 de copii ucraineni cu statut de audienți în unitățile de învățământ preuniversitar: „Conform raportărilor din partea inspectoratelor, sunt repartizați cu statut de audienți în unități de învățământ preuniversitar 3.781 de minori”. Declarația a fost făcută în cadrul evenimentului pentru lansarea sondajului “Cum a integrat România copiii refugiaţi?“ și cronologia video a unui an de conflict în Ucraina, eveniment organizat de World Vision România.
„În acest moment, conform raportărilor din partea inspectoratelor, sunt repartizați cu statut de audienți în unități de învățământ preuniversitar 3.781 de minori: 1.328 la nivel preșcolar și aproape 2.500 de elevi. Alți aproape 1.000 de elevi sunt deja înscriși cu statut statut uzual de elev, deci nu ca audiați”, a spus Ligia Deca.
Ministrul Educației a adus în atenție că sunt discuții cu autoritățile din Ucraina pentru recunoașterea studiilor din învățământul preuniversitar: „Aș mai spune că suntem într-o fază în care avansăm, în sensul în care discuțiile pe recunoașterea studiilor în zona preuniversitarului, efectuate în România, în Ucraina și invers, au făcut pași înainte.”
Aceasta a vorbit și despre haburile educaționale în care copiii sunt implicați în activități extrașcolare: „Există o serie întreagă de huburi educaționale unde copiii ucraineni au posibilitatea să aibă tot soiul de activități extrașcolare și, în același timp, să fie supravegheați, îndrumați pentru a urma cursurile pe curricula ucraineană online. (…) Aici, copiii au parte de supraveghere, de facilitare din partea cadrelor didactice care vorbesc limba lor.”
„De asemenea, inspectoratele județene oferă posibilitatea învățării limbii române ca limbă nematernă pentru copiii ucraineni, pe baza cererii, atunci când există aceste solicitări.”, a precizat Ministrul Educației.
Ce înseamnă statutul de audient (sursa)
Acest lucru înseamnă că elevul va asculta și va fi prezent în clasă la cursuri și va fi înregistrat în cataloage școlare, dar nu susține teste și nu primește note. Copilul poate primi note doar dacă se înregistrează oficial ca elev în sistemul educațional românesc și urmează procedura de echivalare a studiilor făcute în Ucraina: despre această procedură familia este îndrumată la inspectorat când merge să ducă această cerere.
Drepturile elevilor audienți
După dobândirea dobândirii statutului de audienți, copiii au următoarele drepturi, potrivit Ordonanței de Urgență nr. 20 din 7 martie 2022:
- „dreptul de a participa la activitățile educative din cadrul unităților de învățământ preuniversitar și la activitățile extracurriculare din cadrul cercurilor constituite la nivelul palatelor și cluburilor copiilor. Participarea la activitățile extracurriculare nu este condiționată de calitatea de audient;
- dreptul de școlarizare în unități complexe de asistență medicală, de tip spital, în conformitate cu prevederile legale, pentru elevii care sunt nedeplasabili din cauza unei dizabilități, respectiv pentru elevii care suferă de boli cronice sau care au afecțiuni pentru care sunt spitalizați pe o perioadă mai mare de 4 săptămâni;
- dreptul de a beneficia de facilitățile pentru transport local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și la transportul intern auto, feroviar, naval și fluvial, pe tot parcursul anului calendaristic similar cu elevii înmatriculați în unitățile de învățământ preuniversitar din România;
- dreptul de a beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport prevăzute la lit. c), pentru elevii orfani, elevii cu cerințe educaționale speciale, precum și cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială, în condițiile legii, sau tutelă, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
- dreptul la alocarea unor alimente de bază tuturor copiilor din învățământul primar și gimnazial acordate prin programele sociale aflate în derulare”.
Redăm declarațiile Ligiei Deca:
Ligia Deca: „Cred că este bine să ne oprim uneori, după o perioadă de timp simbolică, în acest caz, aproape un an, și să vedem câte din acțiunile noastre, pe care le-am gândit inițial, cu toate bunele intenții, mai sunt potrivite pentru contextul în care suntem.
Așa cum știți, România, pe lângă explozia de generozitate din partea cetățenilor, din partea mediului public, privat, asociativ, a lucrat îndeaproape cu organizațiile internaționale. Autoritățile centrale și locale au colaborat, zic eu, foarte bine, împreună cu organizațiile nonguvernamentale care s-au ocupat zi de zi, la firul ierbii, de refugiați și mai ales de copiii care au nevoie atât de acces la educație, cât și de protecție, de asistență psihologică, de tot felul de servicii care să normalizeze un pic contextul în care se află.
Dar, dincolo de asta, am încercat să vedem care sunt soluțiile din punct de vedere al Ministerului Educației, în așa fel încât dreptul la educație să continue să fie garantat. În mod firesc, Ucraina dorește ca cetățenii să se poată întoarce imediat, atunci când conflictul încetează. Din păcate, acest lucru nu este posibil încă. Avem zeci mii de copii încă pe teritoriul României care trebuie să aibă acces garantat la educație. Și în acest sens, Ministerul Educației, încă din prima săptămână de după conflict, a reușit să pună la punct legislația în așa fel încât să garantăm accesul lor la sistemul românesc de educație, în diferite forme.
În acest moment, conform raportărilor din partea inspectoratelor, sunt repartizați cu statut de audienți în unități de învățământ preuniversitar 3.781 de minori: 1.328 la nivel preșcolar și aproape 2.500 de elevi. Alți aproape 1.000 de elevi sunt deja înscriși cu statut statut uzual de elev, deci nu ca audiați.
Însă, așa cum știm, există o serie întreagă de huburi educaționale unde copiii ucraineni au posibilitatea să aibă tot soiul de activități extrașcolare și, în același timp, să fie supravegheați, îndrumați pentru a urma cursurile pe curricula ucraineană online. Și aș dori să mulțumesc, pe această cale, tuturor școlilor care au oferit spațiile pentru aceste haburi, tuturor autorităților publice locale care au facilitat și au finanțat aceste haburi educaționale și tuturor organizațiilor neguvernamentale și instrucțiilor sau entităților internaționale care le-au sprijinit. Aici, copiii au parte de supraveghere, de facilitare din partea cadrelor didactice care vorbesc limba lor. Fiindcă ieri a fost Ziua limbii materne, cred că este important să subliniem câtă siguranță și cât sentiment de securitate aduce această posibilitate de a utiliza limba maternă în procesul educațional.
Asta nu înseamnă că neglijăm nevoia lor de integrare în societățile în care acum ei locuiesc, activează, și anume: nevoia de învățare a limbii române. De aceea, în toate aceste haburi, învățarea limbii române este o chestiune obligatorie. De asemenea, inspectoratele județene oferă posibilitatea învățării limbii române ca limbă nematernă pentru copiii ucraineni, pe baza cererii, atunci când există aceste solicitări. Sigur că trebuie să putem să facem mai mult și, în acest sens, discutăm împreună cu autoritățile din Ucraina și cu grupul interinstituțional pentru a găsi o formă de legitimare, inclusiv din punct de vedere al statutului legal pentru aceste huburi educaționale, ne dorim să avem niște standarde minimale în ceea ce privește personalul, să existe o înțelegere mai clară asupra tipurilor de activități care se desfășoară acolo și, mai ales, să le putem folosi – și asta este o considerație personală – să le putem folosi pentru a identifica nevoile de alt tip ale copiilor pe care noi le putem adresa prin programele pe care Guvernul României, pe care alte entități le au deja.
Aș mai spune că suntem într-o fază în care avansăm, în sensul în care discuțiile pe recunoașterea studiilor în zona preuniversitarului, efectuate în România, în Ucraina și invers, au făcut pași importanți. Avem un acord de recunoaștere și, mai mult, pentru facilitarea accesului la educație, minorii care încheie o formă de învățământ gimnazial fie în România, fie în Ucraina, pot intra în clasa noua fără examen de evaluare națională, tocmai pentru a putea facilita integrarea lor.
Mai mult, știm că în învățământul superior au existat și există în continuare solicitări de înmatriculare. Noi am facilitat din nou, din primele săptămâni, ca tinerii ucraineni care doresc să se înscrie au același statut ca studenții români și primesc și burse, primesc posibilitatea cazării în cămine. Facem toate eforturile ca și ei să-și poată continua studiile, pentru că, așa cum spuneam, dreptul la educație, pe lângă faptul că este un drept fundamental al copilului, drept garantat la nivel mondial, este și modul în care asigurăm viitorul. Este modul în care asigurăm normalitatea, atât cât poate fi ea în contextul dat.
Și eu sunt convinsă că, prin eforturile pe care le facem cu toții, ne vom adapta situației așa cum ea evoluează. Cert este că am trecut de faza măsurilor de urgență. Suntem în faza în care învățăm din proiectele, acțiunile, politicile pe care le-am avut în primul an și încercăm să trecem la nivelul următor, la cum asigurăm recunoașterea acestor perioade de studii și cum ne asigurăm că nu vor exista goluri educaționale. Deja vedem (că – n.red) părinții resimt această perioadă de tranziție atât în bunăstarea psihologică a copiilor, cât și în ceea ce privește modul în care ei percep golurile educaționale. Și cred că, în viitor, ne va ajuta să avem o evaluare a acestor goluri educaționale cauzate de perioada aceasta de tranziție și să încercăm să le adresăm prin programele pe care le putem accesa prin fonduri europene și prin alte tipuri de fonduri, inclusiv de la bugetul de stat.”
Citește și:
Înscrierea la școală în România, explicată pas cu pas refugiaților ucraineni. Model de cerere și listă cu adrese utile de la inspectoratele școlare
OFICIAL Copiii din Ucraina vor avea la școală statut de audienți și vor fi trecuți în cataloage provizorii
Matei Pop