Evaluarea Națională susținută de elevii claselor a VIII-a trebuie modificată, astfel încât tinerii să nu mai fie examinați la doar două discipline – Română și Matematică, spune liderul unuia dintre cele două sindicate din Educație, Marius Nistor. După apelul public lansat ieri către profesori de directorul Viforel Dorobanțu, care a spus că „noi, cei din sistemul de educație, ar trebui să «rupem pisica în două» și să schimbăm acest tip de examen, înlocuindu-l cu o evaluare similară cu cea din clasa a VI-a, cu mai multe probe de examen – comunicare (limba română, limba străină), matematică și științe (fizică, chimie, biologie)”, Edupedu.ro l-a întrebat pe președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” cum vede inițiativa acestuia, având în vedere că FSE a propus în urmă cu un an ca Legea Iohannis-Deca să înlocuiască Evaluarea Națională cu o examinare cu 4 probe transdisciplinare.
- UPDATE Mircea Miclea: Evaluarea Națională poate fi schimbată cu o examinare cu elemente transdisciplinare prin schimbarea legii educației, aplicarea unui curriculum hibrid și prin formarea profesorilor
- UPDATE Daniel Funeriu, despre schimbarea Evaluării Naționale în examen multidisciplinar: Ar fi un lucru bun dacă am avea o echipă de fotbal cu 11 atacanți? Structura actuală a Evaluării Naționale asta produce: roboței de rezolvat probleme standardizate. Or viața nu îți prezintă probleme standardizate
„Vă spun cu toată sinceritatea: corpul profesoral dispune de suficiente resurse și de putere pentru a genera schimbare și modernizare, într-un ritm mult mai rapid decât își imaginează unii. Este nevoie doar de un declic”, a declarat pentru Edupedu.ro președintele Federației Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret”, Marius Nistor.
Rep: FSE Spiru Haret pe care o conduceți a propus oficial, în urmă cu un an, să elimine din ceea ce atunci era doar proiectul Legii Iohannis-Deca concursul de admitere la liceu și, în loc, elevii să susțină 4 probe la Evaluarea Națională: a) matematică+informatică (algoritmică), b) română, c) ştiințe (fizică, chimie, biologie), d) umanistice (istorie, geografie) inclusiv limbi străine, e) maternă. Astăzi, vedem un director de școală care avansează public un apel similar către profesori. Ca lider de sindicat, care este evaluarea dvs: nu avem aceste evaluări pentru că nu sunt pregătiți profesorii de o evaluare onestă sau de fapt nu vrea clasa politică?
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” (FSE Spiru Haret): Haideți să fim foarte serioși! Decizia a revenit Parlamentului României, care reprezintă forul legislativ care poate să ia în calcul amendamente aduse pe un proiect de lege sau poate să nu le ia în seamă. Refuzul Parlamentului să accepte un amendament care a avut un fundament foarte serios demonstrează ca nu s-a dorit o schimbare reală vizavi de examenul de Evaluare Națională la finalul claselor a VIII-a.
Din păcate, se gândește în termeni electorali: că nu vrem să supărăm profesorii, nu vrem să supărăm părinții și elevii. Și atunci nu luăm nicio decizie.
Dar eu zic că la sfârșitul clasei a VIII-a nu este normal să fac o evaluare la doar două discipline.
Rep: Care este evaluarea dumneavoastră cu privire la profilul profesorilor. Sunt pregătiți să accepte un examen la o multitudine de discipline, există o tendință de modernizare reală a corpului profesoral?
Marius Nistor, lider sindical FSE Spiru Haret: Eu vă spun sincer că există o tentativă de schimbare, de modernizare. Cadrele didactice își doresc așa ceva. Au nevoie însă de foarte multă coerență legislativă, de transparență si de predictibilitate. Lucruri de care nu au beneficiat până acum. Dacă știi cum să te adresezi corpului profesoral, dacă îi acorzi respectul cuvenit și știi ce anume îi ceri, automat poți genera schimbarea necesară la nivelul întregii societății.
Rep: Deși în urmă cu 3 luni ministrul Ligia Deca anunța modificarea urgentă a propriilor Legi ale învățământului, pentru a treia oară, printr-o Ordonanță de Urgență, acest proiect de OUG este și astăzi plimbat printre instituții. Credeți că este Guvernul poate modifica acum Legea astfel încât să elimine admiterea la liceu inventată prin noua lege și să o înlocuiască cu examinarea la 4 discipline pe care ați propus-o și dumneavoastră?
Marius Nistor: Sincer, nu. Dacă se vor opera modificări pe legislația aferentă învățământului preuniversitar și universitar, modifcările trebuie promovate de un nou guvern, cu o altă majoritate parlamentară în spate. Altfel, există riscul ca dacă s-ar opera modificări în momentul de față, după alegerile în curs de desfășurare tot ceea ce s-a propus să fie din nou modificat.
Rep: Republica Moldova tocmai a pus în dezbatere un curriculum de gimnaziu care prevede că la clasele a V-a, a VI-a și a VII-a elevii vor învăța Științe, disciplină care va reuni transdisciplinar fizica, chimia și biologia. La noi, conceptul este încă departe de deciziile luate până acum de guvernanții aflați la putere. De ce această diferență între propunerile de fond pentru educație făcute de guvernanții din Moldova și de cei din România?
Marius Nistor: Presiunile în Republica Moldova sunt cu totul altele și ei categoric va trebui să îndeplinească niște standarde, pentru că își doresc o integrare în Uniunea Europeană, acesta este viitorul lor. Noi avem nevoie de politicieni suficient de responsabili și de asumați, avem nevoie ca miniștrii educației să fie susținuți politic, or noi știm că în România educația pălește în fața Finanțelor și de multe ori a intereselor de partid.
Noi nu avem resursa umană pregătită. Sistemul de învățământ universitar trebuia să înceapă deja să pregătească viitoarele cadre didactice care să poată să predea transdisciplinar [Legea educației prevede încă din 2011 examen transdisciplinar la științe la clasa a VI-a – N.Red.]. Or, din păcate, cunoaștem problemele din preuniversitar, dar ele sunt generate de sistemul de învățământ universitar. Trebuie să fie pregătite pentru a preda transdisciplinar. Va fi un avantaj al celor cu dublă specializare, al celor care au făcut deja facultatea cu dublă specializare. Haideți să punem accent pe cei care intră în sistem, ei trebuie pregătiți. O schimbare trebuie pregătită pentru un viitor care nu este îndepărtat.
Anul electoral prezintă și avantaje, și dezavantaje: este un an în care politicienii promit multe, dar știm că nu vor respecta ceea ce promit. Din păcate, este caracteristic României. Vă spun cu toată sinceritatea, așteptăm finalizarea alegerilor să vedem cine va fi noul președinte, cum va arăta noul parlament, cine va fi noul premier și din cine va fi format noul executiv ca să începem să lucrăm serios.
Rep: La ce anume vă propuneți să lucrați serios cu noua conducere politică României?
Marius Nistor: La clarificarea legislației, la finanțarea sistemului de învățământ, la formarea resursei umane și la închiderea problemei salariale. Mai avem de parcurs încă o etapă: Legea salarizării unitare, cu grilele de salarizare asumate, cu clarificarea sporurilor. Lumea nu a înțeles ce înseamnă salarizarea diferențiată pe criterii de progres. Din păcate, s-au aruncat lucruri în spațiul public din partea politicienilor, iar prin performanță s-a înțeles doar faptul că sunt profesori care au rezultate la olimpiadele naționale și internaționale, ceea ce este fals. Trebuie să definim foarte bine ce înseamnă performanță, să ne legăm de progresul școlar și trebuie înțeles foarte bine de politicieni că există salarizare diferențiată în sistemul de învățământ în funcție de studii, de funcție, de gradele didactice, asta înseamnă salarizare diferențiată și mai rămâne acea componentă care ar trebui să fie clar la dispoziția Consiliului de Administrație al școlii, astfel încât să îi poți recompensa pe cei care au rezultate deosebite. Nu poți negocia salarizarea pe grade didactice, vechime sau studii, este o glumă bună.
Rep: Ați fost convocat până acum de Ministerul Educației la discuții pe această temă a definirii salarizării diferențiate?
Marius Nistor: Am avut deja întâlnire la nivelul Ministerului Educației, am stabilit constituirea unei comisii de lucru care va trebui să lucreze la ce ar trebui să fie salarizarea diferențiată. Noi ne-am început activitatea, prima întâlnire este și cel mai important pas.
Rep: Ați convenit un calendar al întâlnirilor acestei comisii?
Marius Nistor: Nu putem suprapune activitatea grupului de lucru cu examenele, cu dezbaterea pe modificarea ROFUIP (Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar) și a Statutului Elevului. Oricum, când discutăm despre salarizarea pe criterii de peformanță, automat ea trebuie legată de legea salarizării unitare, pentru că nu pot face o salarizare doar pentru sistemul de învățământ atâta vreme cât vom avea lege unică de salarizare a bugetarilor.
Dar legea actuală prevede fond de 5% la nivel de unitate de învățământ pentru salarii suplimentare care să le fie acordate celor care muncesc mai mult și mai bine. Articolul respectiv a fost prorogat permanent de când s-a aprobat legea. În Consiliul de Administrație, și directorul și profesorii și părinții și autoritățile locale puteau face acea diferențiere motivându-i pe cei care muncesc mai mult și mai bine. Dar cum să faci salarizare diferențiată la nivelul școlii, dacă nu ai banii? Vă spun, foarte multe modificări nu țin de Ministerul Educației, puterea nu va fi la Ministerul Educației, în permanență totul va depinde de Ministerul Finanțelor. Majoritatea blocajelor le-am avut pe linia Ministerului Finanțelor, pentru că totul se rezumă la bani.
Politicienii toți trebuie să înțeleagă importanța educației. Degeaba înțelege premierul, dacă în permanență miniștrii și președintele înțeleg altceva. Toți trebuie să tragă în aceeași direcție. Educația nu este a niciunui partid, este o responsabilitate a tuturor.
Rep: Regretatul sociolog educațional Lazăr Vlăsceanu scria în cartea „Modernitatea românească” faptul că elita guvernantă a României aplică „practici economice și politice extractive”, adică politici prin care extrag cât mai multe profituri de la marea masă a populației pentru grupul lor restrâns și că „în locul unei educații performante, s-a încurajat și menținut o educație precară pentru cei mulți, lipsită de investiții publice și de surse de motivare individuală și socială a învățării individuale temeinice”, pentru că așa elita guvernamentală a putut menține „dependențele individuale din rețele clientelare” [pagina 18 din volumul „Modernitatea românească”, autori Lazăr Vlăsceanu și Marian-Gabriel Hâncean, Editura Paralela 45].
Marius Nistor: Este un mare adevăr.
Rep: Președintele Klaus Iohannis, Guvernele Ciucă-Ciolacu sub conducerea cărora a lucrat ca ministru al Educației fost consilieră prezidențială Ligia Deca au menținut în mod deliberat o lege retrogadă față de evoluția societății, pentru ca alegătorii să nu aibă de fapt libertatea de gândire și economică de a-și construi și alege propriile alternative la partidele politice existente?
Marius Nistor: Eu nu am să vorbesc despre cei care sunt în funcție în momentul de față. Este vorba de toți cei care vreme de 30 de ani puteau să facă schimbările absolut necesare în sistemul educațional. În ultimii ani s-a încercat ceva, dar finalizarea trebuia să fie una foarte clară: un proiect de lege susținut în integralitate și finanțat în mod corespunzător, fără nicio prorogare, pentru că educația costă dar merită. Este o campanie electorală în pregătire, nu vreau să fiu interpretat într-un fel sau altul, dar există o mare responsabilitate a întregii clase politice.
Îmi doresc un parteneriat real părinți-elevi-profesori. Dacă vrem o schimbare reală, numai împreună putem impune această schimbare, nu de pe poziții de adversitate și nici de pe poziții extreme – de la o așa-zisă didactură a profesorilor la o dictatură a părinților sau a elevilor. În școală, toți cei 3 parteneri trebuie să-și acorde respectul cuvenit.
Și vă spun cu toată sinceritatea: corpul profesoral dispune de suficiente resurse și de putere pentru a genera schimbare și modernizare, într-un ritm mult mai rapid decât își imaginează unii. Este nevoie doar de un declic.