La Matematică și Științe ale naturii, învățarea trebuie să fie abordată din perspectiva implicării directe a elevului, potrivit unui document publicat de Inspectoratul Școlar Județean Brașov. Este vorba despre recomandările pentru dezvoltarea profesională a învățătorilor în anul școlar 2024-2025.
„Învățarea la disciplinele Matematică și explorarea mediului/ Matematică și Științe ale naturii trebuie să fie abordată din perspectiva implicării directe a elevului în procesul de învățare, prin realizarea unor observări în natură, prin realizarea experimentelor de către elevi și nu prin simpla observare a experimentelor efectuate de învățător sau prin observare de imagini”, se arată în document.
Conform sursei citate, la clasele III-IV se recomandă completarea unui jurnal al clasei, în care elevii vor consemna evenimente importante din viața clasei, a unui jurnal de dialog pentru lectură.
„În lecțiile de Dezvoltare personală, activitățile de învățare preponderente vor viza formarea deprinderilor, a atitudinilor sugerate de programa școlară; activitățile pe fișe de lucru vor avea o pondere redusă; cadrul didactic îl va sprijini pe elev pentru a progresa din punct de vedere personal; dezvoltarea personală a elevului este un deziderat al întregii activități formale și nonformale, nu numai al disciplinei Dezvoltare personală”, după cum apare în ghid.
Documentul Inspectoratului Școlar Județean Brașov poate fi consultat mai jos:
Matematica este percepută, în general, de elevi ca fiind aridă, neprietenoasă și fără utilitate publică, potrivit unui document al Ministerului Educației publicat în Monitorul Oficial. Informația apare în nota de prezentare a disciplinei opționale „Matematica în natură și artă”, făcându-se referire la situația actuală. Este pentru prima dată când instituția recunoaște acest lucru într-un document oficial.
Despre Matematică
Gabriel Ciora, profesor de Matematică la Școala Gimnazială din Giarmata, a declarat, pentru TVR Info, că „nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă”. Declarația a fost făcută după ce au fost publicate rezultatele inițiale de la Evaluarea națională 2024.
„Nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă. Clasa a VIII-a ar trebui să fie cumva o clasă în care să fie o recapitulare a cunoștințelor acumulate în casele anterioare. Recapitularea aceasta trebuie să o faci în afara programului școlar. De asta foarte mulți apelează a meditații”, a spus cadrul didactic.
Mihaela Zaman, profesoară de matematică, a spus la emisiunea „Educația la putere” (TVR 2) că „eu văd greu și să duc un copil de la 3-4 la 5-6, cum este foarte greu să duc și un copil de la 9 la 10”. Aceasta a menționat ca fiecare cadru didactic „să găsească în fiecare elev targetul și nivelul maxim. Adică avem într-o clasă elevi care pot atinge maximum șapte și atunci trebuie să îi facem să ajungă la maximul lui.”
Un copil de nivel mediu „nu o să scape” fără meditații la Matematică, pentru că „așa cum e făcut sistemul, ca să beneficieze de școli bune, trebuie să intre în acest sistem de dopaj”, spune profesorul Radu Gramatovici de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București (FMI UB), într-o emisiune la televiziunea publică difuzată pe 4 aprilie.
„Pentru un copil peste medie meditațiile nu mai sunt ore remediale, ci ajung să fie sisteme de dopaj”, este de părere Gramatovici, conferențiar universitar și fost decan al facultății, care spune că în acest punct meditațiile înseamnă „antrenamente din acelea să visezi soluțiile la probleme”.
Dumitru Tudosoiu, inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Argeș, a declarat, după ce 52% din elevii de clasa a VIII-a nu au luat 5 la simularea probei la Matematică (EN), faptul că profesorii „au uitat cumva că meseria se face la clasă și nu la meditație, chiar dacă la meditație e plătită mai bine”. „Am să zgudui un pic această chestiune, că așa trebuie făcut, și sunt în plină desfășurare a unor modificări în graficul de inspecție cu toți colegii mei”, a precizat acesta. Declarațiile au fost făcute la Argeș TV.
Edupedu.ro a scris că peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019, conform unui raport oficial. Este vorba despre raportulul privind Rezultatele Evaluării Naționale de la clasa a VI-a pentru Matematică și Științe, publicat de Centrul Național de Evaluare și Examinare din subordinea Ministerului Educației.
„Pentru elevii care la probele de la Evaluarea Națională de clasa a IV-a din 2015 au rezolvat corect peste 50% dintre itemi, dar la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a din 2019 au obținut o medie sub 5 (în această situație au fost 18731 elevi dintre cei 105495 elevi pentru care există înregistrate rezultatele în ambele baze de date), declinul s-a produs între clasele a IV-a și a VI-a și nu a mai fost recuperat până la finalul clasei a VIII-a.” – potrivit raportului.
Citește și:
Profesorii de matematică pot să folosească la clasă demonstrațiile interactive, instruirea diferențiată și învățare bazată pe problematizare, colaborare și discuție – recomandare a Ministerului Educației
Temele pentru acasă să nu aibă un volum mare, se arată în scrisoarea metodică a Inspectoratului Școlar Brașov pentru învățători
Mihai Peticilă și Ștefan Lefter
Alexa Stănescu
Redacția
Adriana Vișean