Planificările calendaristice ale profesorilor de Limba română sunt uneori tributare manualului, neglijându-se programele şcolare, se arată într-un document publicat de Inspectoratul Școlar Județean Buzău. Este vorba despre raportul privind Starea învățământului buzoian în anul școlar 2023-2024.
De menționat este că una dintre amenințări se referă la inexistenţa programelor şcolare actualizate, la nivel liceal, în concordanţă cu reforma curriculară realizată deja la gimnaziu.
Inspectoratul Școlar Județean Buzău a identificat următoarele puncte slabe:
- Planificările calendaristice sunt uneori tributare manualului, neglijându-se programele şcolare;
- Lipsa unei proiectări detaliate a conţinuturilor;
- Insuficienta preocupare pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare orală în diverse situaţii (discursul argumentativ, persuasiv, polemic etc.) sau a competenţelor de lectură critică/hermeneutică a unei opere literare;
- Implicarea modestă a elevilor în autoevaluare şi interevaluare;
Conform documentului, amenințările la Limba și literatura română sunt următoarele:
- Lipsa de interes a elevilor pentru lectură;
- Reticență față de schimbare în contextul reformelor curriculare la nivel gimnazial;
- Inexistenţa programelor şcolare actualizate, la nivel liceal, în concordanţă cu reforma curriculară realizată deja la gimnaziu;
- Fluctuaţiile demografice;
Documentul publicat de Inspectoratul Școlar Județean Buzău poate fi consultat mai jos:
Informații de context
Elevii care au început clasa a VIII-a pe 9 septembrie 2024 ar fi trebuit să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis. Ministerul Educației condus de aceeași Ligia Deca ce a promovat Legea nu a pus, însă, în dezbatere nici până acum vreo propunere de programă școlară liceală.
Planurile-cadru, care conțin disciplinele pe care trebuie să le urmeze elevii din România și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei materii, pentru fiecare an de studiu, filieră, profil și specializare, au fost amânate succesiv de ministrul Ligia Deca în anul 2024, an cu patru rânduri de alegeri.
Cel mai recent, secretarul de stat din Ministerul Educației Florian Lixandru a declarat că planurile-cadru care conțin materiile pe care elevii de liceu ar trebui de acum înainte să le studieze, considerate de reprezentanți ai Ministerului Educației „o problemă arzătoare”, ar putea fi publicate în consultare publică abia peste două luni, de la 1 ianuarie 2025.
- Noul termen este a cincea amânare a planurilor-cadru care ar fi trebuit să fie dezbătute și aprobate în luna martie a acestui an, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației prin ordin al ministrului Ligia Deca. De remarcat că data de 1 ianuarie 2025 ocolește toate alegerile politice din România, alegeri în care de la vârful educației candidează chiar secretarul de stat Florian Lixandru și ministrul Ligia Deca.
Planurile-cadru noi ar fi trebuit finalizate și aprobate de peste jumătate de an, potrivit calendarului oficial stabilit prin ordinul de ministru semnat de Ligia Deca, ce conține termenele legislației subsecvente legilor educației Deca-Iohannis. Cel mai recent termen stabilit oficial a fost de 31 martie – și el amânat declarativ – când planurile-cadru nu au mai fost puse în dezbatere.
Primele două termene avansate de ministra Ligia Deca și încălcate de instituția pe care o conduce au fost consemnate în acte normative semnate chiar de aceasta – un ordin de ministru din luna septembrie care stabilea termenul de 29 februarie și un ordin de ministru din luna februarie, prin care amână termenul de 29 februarie pentru finalul lunii martie.
Ligia Deca a răspuns pe 5 septembrie la TVR Info că noile planuri-cadru de liceu „o să le vedem în dezbatere publică în curând”. Tot „în curând” estima ministra că vor fi puse în dezbatere publică și acum un an și jumătate, în Senat.
Ministra Ligia Deca, care a amânat în iulie pentru luna septembrie publicarea în dezbatere a planurilor-cadru, cele actuale de liceu fiind nereformate din anii 2000, a spus în prima zi de cursuri din septembrie, la Digi24, că până la finalul anului calendaristic „trebuie să avem planurile-cadru”. De atunci, nu s-a mai întâmplat nimic cu acestea, între timp Deca devenind candidată PNL Vâlcea la Senatul României.
Amintim că în acest an școlar (2024-2025), elevii care au început clasa a XII-a sunt prima generație pentru care reforma curriculară a fost oprită de politicieni în 2021, care a învățat pe curriculum nou în clasele P-VIII și, când a intrat la liceu, practic s-a întors în timp, la curriculumul neactualizat din 2004/2009.
Nimeni nu va avea de pierdut, chiar dacă planurile-cadru vor fi cumva regândite și vor apărea schimbări structurale, a spus secretarul de stat din Ministerul Educației Florian Lixandru pe 16 septembrie. Oficialul a vorbit despre faptul că vor fi puse în dezbatere publică în curând noile planuri-cadru, documente ce vor genera temeri din partea profesorilor, a spus el.
Precizările lui veneau după ce Edupedu.ro a relatat că planurile-cadru sunt în analize de impact, după cum a declarat în prima zi de cursuri ministra Ligia Deca, ceea ce înseamnă că Ministerul Educației măsoară câte ore și posturi dispar sau sunt adăugate pe noile organizări ale disciplinelor în școală.
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.