La granița dintre realitate și filtre / Psiholog: Lucrurile ar putea fi îmbunătățite prin educație, prin dezvoltarea gândirii critice, utilizarea unor surse științifice, verificarea informațiilor și, foarte important, prin relaționare reală

Mulți copii care folosesc rețelele de socializare sunt la curent cu unele pericole: știu să ignore necunoscuții, să nu dea click pe link-urile care pot ascunde un virus și să evite să utilizeze telefonul înainte de culcare. Puțini sunt însă învățați că filtrele care ne „îmbunătățesc” aspectul fizic pot fi și periculoase, iar efectele negative pot fi adesea pe termen lung.

Numeroase studii făcute pe adolescenți și preadolescenți au arătat că aceștia au o stimă de sine mai scăzută din cauză că își compară corpul cu cele ale vedetelor sau prietenilor care folosesc filtre, iar fetele tind să fie mai afectate decât băieții.

Deși teoretic, Instagram, TikTok, Facebook, Snapchat și alte rețele sociale le permit doar copiilor cu vârsta peste 13 ani să-și facă cont, mulți dintre utilizatorii acestor platforme au între 8 și 12 ani, iar efectele în cazul lor sunt chiar mai puternice. „Multe fete folosesc [filtre] ca să arate mai bine”, „Snapchat te poate face să arăți impecabil, nu ai coșuri, nu ai pori, nu ai nimic, nu ai cicatrici”, „Uneori, dacă cineva nu crede că arată prea bine, ar putea să-și schimbe fața pentru a arăta un pic mai bine” sunt câteva declarații obținute de la copii cu vârsta sub 12 ani de cercetătoarea Claire Kathryn Pescott de la Universitatea din South Wales, Newport, Marea Britanie.

Alt copil i-a spus: „Nu ești sigur [cum arată cineva] pentru că există un filtru pe fața lor. Deci până nu te întâlnești cu persoana aceea, nu știi cum arată”.

Pentru copii, folosirea filtrelor e un mod de optimizare a interacțiunii pe rețelele sociale. Pozele cu filtre sunt cu 21% mai vizualizate decât cele fără și au cu 45% șanse mai mari să primească comentarii, potrivit unui studiu realizat de Saeideh Bakhshi, în 2015.

Un comportament care vine cu riscuri prea puțin înțelese de părinți și copii. „Dacă acordăm o importanță sporită mediului virtual, și, mai ales, dacă nu suntem maturi și stabili emoțional, este foarte posibil să ne afecteze aceste imagini”, spune psihologul Claudia Mihai.

Filtrele sunt pretutindeni

Primele filtre au apărut în 2010, când Instagram a dorit să le permită utilizatorilor să îmbunătățească fotografiile lor gratuit. Ideea inițială era ca filtrele să nu fie subtile, ci să ajute pozele să aibă un parfum retro, asemănătoare imaginilor Polaroid, care au și ele un format pătrat. Aplicarea unui filtru precum „Apollo”, „Nashville” sau „1977”, transformau o poză normală într-o poză marca Instagram.

Patru ani mai târziu, când camerele smartphone-urilor se îmbunătățiseră considerabil, Instagram lansa o serie de unelte de editare sofisticate care permiteau editări amănunțite ca de exemplu claritatea microscopică. În prezent, este ceva obișnuit ca influencerii să aibă propriile lor filtre, pe care le creează în Adobe Lightroom și pentru care utilizatorii plătesc.

Și Snapchat a preluat ideea de filtru și a dus-o la următorul nivel. Lentilele Snapchat augmentează realitatea. Această platformă permite chiar și adăugarea a două filtre simultan. Până la sfârșitul anului 2020, utilizatorii, cu vârste cuprinse între 13 și 24 de ani, au creat peste 900.000 de filtre Snapchat în Lens Studio.

Dacă băieții preferă de multe ori filtrele cu animale, cu urechi mișcătoare sau care exagerează trăsăturile pentru amuzament, fetele sunt mult mai interesate de imaginea lor fizică, pe care fac tot posibilul să și-o îmbunătățească, potrivit lui Pescott.

Un studiu realizat recent în Canada arată că 85% dintre fete și-au descărcat o aplicație de editare foto până la vârsta de 13 ani. 67% dintre ele vor să-și schimbe sau să-și ascundă cel puțin o parte a corpului, iar 37% au spus că nu arată suficient de bine fără un filtru sau fără să-și editeze fotografia înainte de postare.

Filtrele sunt atât de prezente încât atunci când ne uităm la selfie-uri de exemplu, presupunem automat că fotografiile au fost schimbate, chiar și atunci când nu avem dovezi clare în acest sens. Recunoașterea aproape instantanee a filtrelor însumează amploarea pe care a luat-o fenomenul, spune Pescott.

Aparent, filtrele ne ajută să arătăm mai bine și să ne îmbunătățim imaginea. În realitate, însă, psihologii spun că s-ar putea să pierdem mai mult decât câștigăm.

Ce pierdem din cauza filtrelor?

Online-ul, cuprins de filtre și imagini îmbunătățite, elimină din ce în ce mai mult latura umană și îndreaptă lucrurile spre o falsă realitate: „Sunt ‘carne la conservă’ noii idoli ai vizualului, fabricați cu trăsăturile de model și de sportiv și amalgamați în star-sistemul televiziv, care, cu corporalitatea lor pătrunzătoare, infectează organismele politicii și sacrului, predând look-ul succesului, ipohondriei și glamourului”, cataloga Bolla Cardini, în 1999.

Cei care folosesc filtre spun că ele îi ajută să primească validarea în mediul online. Unele tinere, în special din Asia, au ajuns până la operații estetice și și-au ajustat nasul, bărbia sau obrajii pentru a semăna mai mult cu imaginea pe care și-au creat-o folosind filtrele, un fenomen numit Dismorfia Snapchat.

„Persoanele care vor să fie altcineva sau ca altcineva, au mari probleme în conturarea identității de sine și în formarea stimei de sine”, spune psihologul Claudia Mihai. „Să apelezi la operații estetice pentru a-ți modifica aspectul/corpul denotă o mare neacceptare a propriei persoane. Aș spune că, în aceste cazuri, este o mare nevoie de asistență psihologică și chiar psihiatrică”, a adăugat Mihai.

Cum putem să combatem fenomenul?

Psihologul clinician Claudia Mihai spune că expunerea excesivă nu este indicată la vârsta adolescenței: „Este important să discernem adevărul de ficțiune, să avem o gândire critică dezvoltată, să fim informați – și din alte surse decât site-urile de socializare”.

„Lucrurile ar putea fi îmbunătățite prin educație, prin dezvoltarea gândirii critice, utilizarea unor surse științifice, obiective de informare, verificarea informațiilor și, foarte important, prin relaționare reală, față în față”, mai afirmă psihologul. Ea numește acest tip de educație „esențială”, punând accentul pe discernământul pe care ar trebui să îl aibă adolescenții între ficțiune și realitate.

O altă metodă de scădere a acestui trend ar fi promovarea frumuseții fără filtre. Frumusețea fără filtre poate fi promovată de fiecare dintre noi. Doctorul în psihologie afirmă că este necesar să lucrăm cu propria persoană, să învățăm să ne acceptăm, dar că asta nu înseamnă să renunțăm la a ne îmbunătăți imaginea sau performanțele. Ea spune că este normal să ne dorim să devenim mai mult, dar nu ne putem schimba înainte de a ne accepta și de a fi sinceri cu noi înșine.

Dove România promovează dezvoltarea încrederii în sine, în era social media

Programul Dove „Ai încredere în tine” a pornit de la ideea că frumusețea ar trebui să genereze încredere, nicidecum anxietate. Misiunea acestui program este de a ajuta tinerii să își crească stima de sine și să își atingă potențialul maxim.

Statisticile accesate și realizate de program indică o serie de realități. Astfel, aflăm faptul că 76% din tinere preferă în realitate să vadă imagini naturale sau doar cu retușuri minore, în defavoarea celor retușate și modificate masiv. La nivel național, studiul a arătat că 7 din 10 fete folosesc aplicații de editare a fotografiilor atunci când folosesc social media, iar una din 3 fete postează zilnic pe o rețea de socializare.

Încă din 2004, Dove a reușit să ajute peste 20 de milioane de tineri și își propune să ajute alte câteva milioane. Astfel, programul pune la dispoziția publicului instrumente pentru părinți și mentori, trei mini-lecții, dar și un scurt ghid.

Una dintre broșurile programului, denumită „Suntem unici”, vine în ajutorul părinților și al mentorilor cu o listă de acțiuni și idei pentru creșterea încrederii, în rândul adolescenților și preadolescenților: „Dacă vreți ca fiica dumneavoastră să crească având încredere în corpul ei și un puternic sentiment al stimei de sine, puteți face un lucru extrem de simplu: autoapreciați-vă”.

Propoziția: „Arăți diferit în realitate” a devenit o problemă a zilelor în care trăim, fie că este vorba despre un compliment sau nu. La acest fenomen sunt expuși atât adulții, cât și copiii, poate prea fragili pentru filtrele aparent inofensive.

Bibliografie:

• Bolla, L, Cardini, F. (1999). Carne in scatola. La rappresentazione del corpo nella televisione italiana. Roma: Ranieri
• Claire Kathryn Pescott. I Wish I was Wearing a Filter Right Now. Accesat la 12 noiembrie 2021. Disponibil la: https://journals.sagepub.com/doi/pdf/10.1177/2056305120965155
• Claire Kathryn Pescott. Me, my selfie and I. Accesat la 15 noiembrie 2021. Disponibil la: https://journals.sagepub.com/doi/pdf/10.1177/2056305120965155
• https://medium.com/@kate8/a-visual-history-of-the-instagram-filter-f1ffe8168091
• http://comp.social.gatech.edu/papers/icwsm15.why.bakhshi.pdf
• https://www.oberlo.com/blog/snapchat-statistics

__________

Despre autor:  

Raluca Cristea este studentă la Facultatea de Jurnalism a Universității din București.

Foto: © Aleksey Popov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.