În cadrul cerurilor metodice, cadrele didactice trebuie să insiste „pe zonele unde se pare că elevii noștri, dintr-un motiv sau altul, nu reușesc să atingă” anumite subiecte de la examenele naționale, potrivit Ligiei Deca. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru adevărul.ro.
Aceasta a povestit despre avantajele pe care le are corectura digitală de la examenele naționale:
„Anul trecut a fost primul an în care Evaluarea Națională, bacul, definitivatul și titularizarea pentru cadrele didactice s-au desfășurat cu corectură digitală. Asta a însemnat, de exemplu, că nu mai mutăm lucrările dintr-un județ în altul, pentru corectură, pentru că automat o lucrare pleacă la doi corectori, care pot să fie unu la Timișoara, unu la Iași, fără probleme. Am eliminat cu ocazia asta erorile umane de tipul adunării punctajelor parțiale pe borderou, pentru că pentru că lucrul ăsta se întâmplă automat, se face de către platformă. De asemenea, de anul viitor vom permite ca, înainte de contestație, elevii să-și poată vedea lucrarea, adică să poată să vadă ce au făcut și să decidă dacă este sau nu nevoie de contestație.”
La cercurile pedagogice, profesorii ar trebui să insiste pe subiectele pe care elevii nu reușesc să le rezolve la Evaluarea Națională și la BAC:
„Ne mai ajută și pe noi această digitalizare, pentru că acum putem vedea pentru prima dată care sunt tipurile de subiecte unde elevii au o problemă în procent mare. Asta înseamnă că ceva se întâmplă acolo, o competență nu este formată, că tot vorbeam despre competențe Trebuie insistat la consultările între profesori, la cercurile metodice, pe zonele unde se pare că elevii noștri, dintr-un motiv sau altul, nu reușesc să atingă subiectul respectiv, să-l rezolve cu succes”, a precizat Ligia Deca.
Ce sunt cercurile pedagogice
Metodologia privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar a fost aprobată prin ordinul nr. 5.561 din 7 octombrie 2011. Iată ce prevede metodologia în privința cercurilor pedagogice:
Articolul 78 – „(1) Activitățile metodico-științifice și psihopedagogice la nivel local, zonal sau județean sunt organizate și realizate prin cercurile pedagogice.
(2) Un cerc pedagogic se constituie ca structură distinctă dacă numărul membrilor este de minim 15 cadre didactice.
(3) În funcție de numărul cadrelor didactice și de structura rețelei școlare, cercurile pedagogice se pot constitui pe cicluri de învățământ, antepreșcolar, respectiv preșcolar, primar, gimnazial etc., pe tipuri sau profiluri de unități, respectiv învățământ special, învățământ tehnic și profesional, învățământ de artă și sportiv, palate și cluburi ale copiilor etc., iar în cadrul acestora pe discipline sau grupuri de discipline.
(4) Stabilirea structurii și coordonarea activității cercurilor pedagogice sunt atribuții ale inspectoratelor școlare județene/al Municipiului București. Participarea la activitățile organizate în cadrul cercurilor pedagogice este obligatorie pentru toți membrii acestuia.
(5) Activitatea cercurilor pedagogice se desfășoară în sesiuni, de două-patru ori în cursul unui an școlar.
(6) Activitatea de cerc pedagogic a profesorilor documentariști este organizată de casele corpului didactic în colaborare cu inspectoratele școlare.
(7) Activitățile metodico-științifice și psihopedagogice la nivel județean organizate și realizate prin cercurile pedagogice sunt cuprinse în Calendarul activităților metodico-științifice, publicat la începutul fiecărui an școlar de ISJ/ISMB.
(8) Cercurile pedagogice sunt foruri de sinteză, de evaluare a rezultatelor procesului de învățământ și a factorilor care determină eficiența acestuia, de comunicare și valorificare a experiențelor didactice și a concluziilor cercetării pedagogice efectuate de cadrele didactice, de evaluare critică și constructivă a metodelor de predare-învățare, a conținuturilor și modurilor de organizare a procesului educațional, de lansare a unor proiecte educaționale cu impact la nivel local și județean.”
Despre rezultatele finale de la Evaluarea Națională 2024
În urma contestațiilor, 74,5% dintre elevi au obținut medii mai mari sau egale cu 5 la Evaluarea Națională 2024, în creștere cu 0,1%, față de rezultatele inițiale, potrivit comunicatului de presă al Ministerului Educației.
Au fost depuse 27.642 de contestații, adică cel mai mare număr de lucrări din ultimii 10 ani. Pentru 14.720 de lucrări, contestațiile au schimbat nota prin creștere, iar pentru 9.646 de lucrări, notele au fost modificate prin scădere, conform. Ministerului Educației. Numărul total de note modificate după contestații este de 24.366.
A crescut numărul elevilor cu media generală 10 la Evaluarea Națională 2024, după rezolvarea contestațiilor, potrivit Ministerului Educației. Inițial erau 65 de medii de 10. După soluționarea contestațiilor, numărul lor a crescut la 74. Concret, 9 din elevii care au făcut contestații au obținut medie maximă.
Un elev de la Școala Gimnazială nr. 190 din București a obținut nota 10 la proba de Limba și literatura română, după ce inițial primise 7.70. După contestație, nota i-a crescut cu 2.3 puncte. Media elevului a crescut, după contestații și schimbarea notei la română, de la 8.8, la 9.95.
Edupedu.ro a scris și despre cazul unui elev din Târgoviște a obținut 4 puncte la contestație la Limba și literatura română.
Pentru un elev din Vrancea, care a primit 3,50 la Matematică la Evaluarea Națională 2024 și care a obținut după contestație nota 9,75, inspectoratul școlar a precizat că „a fost o eroare umană de încărcare a tezei pe platforma de evaluare”.
Despre rezultatele finale de la BAC 2024 (sesiunea iunie-iulie)
Rata de promovare a examenului de Bacalaureat 2024 este de peste 78%, după soluționarea contestațiilor. “În urma soluționării contestațiilor, rata de succes în sesiunea iunie – iulie 2024 a crescut la 78,2%, comparativ cu procentele din sesiunile iunie – iulie din ultimii doi ani se remarcă un progres de 3% “, a anunțat Ministerul Educației într-un comunicat de presă. Amintim, rezultatele inițiale arată că la Bacalaureat 2024 este cea mai bună rată de promovare din ultimii 15 ani.
59 de candidați care au susținut examenul de Bacalaureat 2024, sesiunea iunie-iulie, au obținut media 10, după ce au fost soluționate contestațiile, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Educației. Inițial, când au fost publicate rezultatele inițiale erau doar 39 de candidați cu media 10.
Aproape 49.000 de note de la Bacalaureat 2024, sesiunea iunie-iulie, au fost greșite și modificate după contestații, după cum se arată în comunicatul de presă al Ministerul Educației de după anunțarea rezultatelor finale.
Din 51.373 de note contestate, 48.896 au fost modificate. În procente, 95,1% din note au fost greșite și recorectate la contestații și doar 5% din note au rămas ca cele inițiale.
Niciun candidat din 50 de licee din țară nu a luat examenul de Bacalaureat 2024, sesiunea iulie, conform rezultatelor dinaintea contestațiilor de la Ministerul Educației, prelucrate de platforma BacPlus. Au fost luate în considerare licee de stat și private și licee cu câte un singur candidat. Anul trecut erau 53 de licee cu o rată de promovare zero, potrivit platformei.
În iunie 2023, Marcel Ciolacu, premierul României, spunea, în Parlamentul României, că „România nu trebuie să aibă licee în care niciun elev nu ia bacul. România nu trebuie să mai aibă în sistemul de educație oameni cu doi și trei la titularizare, care s-au făcut profesori doar pentru că n-au găsit altceva mai bun de făcut”.
Condițiile pe care un elev trebuie să le îndeplinească pentru a promova examenul de Bacalaureat sunt:
- să-și fi echivalat sau recunoscut toate probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale;
- să susţină toate probele scrise şi să obțină nota 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
- să obţină media generală 6(cel puţin) la probele scrise.
Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de Bacalaureat. Acolo unde candidaţii obţin media generală 5,99, media generală se rotunjeşte la 6,00.