„Vom investi bani importanți în sistemul de învățământ”, a declarat președintele Klaus Iohannis ieri după o ședință convocată la Palatul Cotroceni la care a participat și Premierul Ludovic Orban. Președintele anunțat că fondurile europene acordate României prin programul „New Generation EU” al Comisiei Europene trebuie negociate, dar că vorbim despre fonduri substanțiale, în plus față de cele care vor veni prin bugetul multi-anual.
Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European un pachet de 750 miliarde de euro pentru perioada imediat următoare. Din această sumă, României îi revin circa 33 de miliarde, în propunerea inițială, din care 12 miliarde sunt sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă și obiective de dezvoltare (cel mai probabil prin programe precum cele ale BERD) și restul (circa 21 mld euro) sub formă de granturi (fonduri nerambursabile).
Ce a anunțat Președintele Iohannis
„Fondurile europene – este în discuție o propunere a Comisiei, pe care noi o găsim bună. Asta înseamnă că fondurile multianuale, așa-numitul MFF, vor fi discutate la pachet cu fonduri care sunt destinate pentru revigorarea economică, pentru creșterea rezilienței economice în Uniunea Europeană, cum se spune.
Deci vom beneficia și noi, România, de mai multe fonduri europene decât am avut inițial în plan – inițial, vorbesc până înainte de criză.
Se vehiculează foarte multe variante, se vehiculează foarte multe sume. În realitate, avem de-a face cu un proiect al Comisiei, pe care îl găsim bun, un proiect prin care României i se alocă fonduri importante. Însă urmează fazele de negociere și aici vreau să fim foarte bine înțeleși: acest proiect al Comisiei nu este definitiv, el va fi negociat între liderii statelor și va fi negociat ulterior și în Parlamentele naționale și în Parlamentul European.
Ce vreau să subliniez: noi am analizat toate oportunitățile. Noi vom investi acești bani în proiecte foarte importante pentru România, nu doar revigorarea economică. Deci vor primi și firmele posibilitatea să folosească acești bani, dar – foarte important – vom investi în autostrăzi, vom investi în linii de cale ferată, vom investi în proiecte de energie regenerabilă, vom îmbunătăți sistemele publice, vom investi bani importanți în sistemul de sănătate publică, în sistemul de învățământ.
Toate aceste lucruri vor fi pregătite în detaliu, dar până atunci noi suntem hotărâți să ne batem cu toții pentru a primi o alocare cât se poate de substanțială pentru România, iar prima etapă în care vom negocia aceste chestiuni se va desfășura în 18-19 iunie, când vom avea Consiliul European, în format videoconferință.
Deci, ne pregătim să atragem fonduri europene substanțiale, pe care le vom investi în beneficiul României și, evident, al românilor”, a declarat Iohannis.
Potrivit primelor date, banii europeni vor fi condiționați de atingerea unor ținte prin mecanismul Semestrului European. Reamintim că România a fost dur criticată în ultimul raport al acestui mecanism din cauza guvernării trecute, care a luat o serie de măsuri ce au dus la înrăutățirea perspectivelor și domeniilor analizate. La capitolul Educație, Semestrul European a constatat ratarea tuturor țintelor, asumate de România în 2010, pentru anul 2020.
După aproape 10 ani de reformă și ‘contrareformă’, capitolul Educație și Cercetare are următoarele rezultate:
Investiţii în cercetare-dezvoltare: ţinta naţională 2020 – 2% din PIB (1% PIB – sector public şi 1% PIB – sector privat); situația actuală 2018 – 0,5% din PIB
Rata părăsirii timpurii a școlii: ținta națională 2020 – 11,3%; rezultat 15,3% în 2019 – date Eurostat (îmbunătățire a situației în ultimii doi ani)
Ponderea populației cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educație terțiară: ținta națională 2020 – 26,7%; rezultat 25,8% în 2019. O scădere în ultimii doi ani, potrivit Eurostat, chiar când ne apropiasem de țintă.
Bugetul Educației în România 3,2% din PIB în 2018 – cel mai mic din UE
Bugetul alocat Ministerului Educației și Cercetării pentru anul 2020 a fost rectificat în plus cu suma de 576 milioane lei, în luna aprilie.
Rectificarea bugetară făcută de Guvern în criza declanșată de epidemia COVID-19 adaugă bugetului inițial de 30.537.250.000 lei suma de 576.000.000 lei, bugetul total după prima rectificare fiind de 31.113.250.000 lei.
Potrivit acestor calcule, bugetul ministerului Educației devine astfel mai mare față de cel de anul trecut. Raportat la noul PIB rectificat, estimat de Comisia Națională de Prognoză la 1082,1 miliarde lei, bugetul Educației ajunge la 2,87%, față de 2,7% din PIB (PIB inițial estimat în Legea Bugetului la începutul anului – 1129,2 mld lei).
Foto: presidency.ro