„Președintele sau premierul țării noastre nu poate să iasă la televizor și să facă afirmații depreciative la adresa unei întregi caste profesionale. Este pur și simplu inadmisibil, iar acest lucru denotă că, de fapt, acei politicieni nu sunt preocupați de sistemul educațional decât la nivel declarativ, politicianist!”, scria Klaus Iohannis în cartea sa „Pas cu Pas”, din 2014, lansată înaintea alegerilor în care Iohannis a câștigat prin vot primul mandat de Președinte al României.
Acesta deplângea situația profesorului și dădea chiar un exemplu, cel al unui profesor de liceu, despre care spunea că ajunge la un nivel de suzistență dacă în familie sunt doi profesori. „Este greu să aștepți de la un profesor de liceu să aibă performanțe excepționale dacă nu reușește să întrețină o familie cu salariul pe care îl primește. Eventual, dacă ambii membri ai familiei sunt profesori, reușesc să ajungă la ceva ce se numește „nivel de subzistență“, dar mai mult, probabil că nu”, scria în 2014 Klaus Iohannis.
Redăm fragmentul din cartea președintelui:
„Știm cu toții că, între toate aceste probleme, una serioasă vizează corpul profesoral. Cea mai mare problemă, după părerea mea, nu ar fi calitatea acestei categorii profesionale, fiindcă și ea este urmarea altor factori. Este greu să aștepți de la un profesor de liceu să aibă performanțe excepționale dacă nu reușește să întrețină o familie cu salariul pe care îl primește. Eventual, dacă ambii membri ai familiei sunt profesori, reușesc să ajungă la ceva ce se numește „nivel de subzistență“, dar mai mult, probabil că nu. Profesorii nu sunt plătiți prost de ieri, de azi, ei sunt remunerați total necorespunzător de multă vreme. Nici în anii comunismului nu au fost recompensați corespunzător pentru munca lor, însă lucrurile s-au înrăutățit după Revoluție. Este, de asemenea, greu de crezut că dascălii, la modul general, vor avea cu toții dorința să lucreze foarte bine dacă societatea, în ansamblul său, are față de ei o atitudine mai degrabă de condescendență sau de ușor dispreț. E suficient să ne uităm puțin în urmă și o să vedem foști și actuali președinți sau foști prim-miniștri care au rostit cuvinte negative la adresa cadrelor didactice, lucru care este inadmisibil. Președintele sau premierul țării noastre nu poate să iasă la televizor și să facă afirmații depreciative la adresa unei întregi caste profesionale. Este pur și simplu inadmisibil, iar acest lucru denotă că, de fapt, acei politicieni nu sunt preocupați de sistemul educațional decât la nivel declarativ, politicianist.
Consider că este profund în neregulă dacă președintele țării vorbește de rău despre dascăli, despre elevi sau despre părinți ori dacă îi răzvrătește pe unii împotriva celorlalți. Cred că rolul Președintelui României este acela de a introduce — sau de a reintroduce — în spațiul public dezbateri ample pe teme cum este educația și de a crea un cadru care le permite specialiștilor și politicienilor să se reunească și să caute soluții care să fie viabile și valabile pentru o perioadă mai lungă.
Pentru a ridica discuția la un nivel de strategie socială, cred că este bine să mai ținem cont și de alte aspecte. Schimbarea care să garanteze calitatea învățământului poate fi realizată. Fiecare în parte putem să lucrăm la calitatea învățământului, putem să facem încă o reformă curriculară. Se poate schimba structura anului școlar, cum s-a făcut de foarte multe ori în ultima vreme. Putem să discutăm dacă este mai bine să avem examene inițiale sau evaluări finale ori un sistem mixt, putem să introducem sau să reintroducem examene de admitere sau de finalizare. Toate acestea sunt opțiuni care pot fi dezbătute. Eu îmi permit să încerc să duc discuția la un alt nivel: nu prin prisma profesiei de dascăl, ci prin prisma prin care văd rolul Președintelui”.
VIDEO Cum i-a certat președintele Klaus Iohannis pe profesori: Cum îndrăznește cineva să puna în dificultate examenele naționale? După ce Guvernul le-a dat tot ce au cerut, acum în ce temei mai continuă greva?
Reamintim, joi, președintele Klaus Iohannis a avut o ieșire în decor, declarând la adresa profesorilor care își cer drepturile în școli și în stradă, prin greva generală declanșată pe 22 mai: „cum îndrăznește cineva să pună în dificultate examenele naționale? Este o generație întreagă care trebuie să dea BAC și să meargă la universități. Deci, îi punem în dificultate? Este o generație întreagă care dă examenul de capacitate. După ce Guvernul le-a dat tot ce au cerut, încă o dată, le-au dat tot ce au cerut, acum în ce temei să mai continue greva? Și dacă liderii de sindicat naționali și județeni nu se înțeleg între ei, dascălii vor înțelege foarte bine acest semnal. Și ca să vă răspund și la treaba cu poliția, în învățământ, în educație, pe Legea 153, cea existentă, cu salarizare unică, sistemul educațional a fost deja la maxim de anul trecut. Deci, încă de anul trecut Guvernul Ciucă a crescut toată grila până la maxim”.
Informația prezentată, privind creșterea la maximul grilei a salariilor profesorilor încă de anul trecut, este falsă. Conform Ministerului Educației, abia anul acesta în luna februarie cadrele didactice au ajuns la maximul prevăzut de grila legii 153/2017 pentru anul 2022. Pentru anul 2023 ar fi trebui să fie aplicată creșterea salarială prin aplicarea coeficienților prevăzuți în grile la noul salariu minim, cel valabil pentru anul 2023, potrivit Articolului 12, alin 2) din Legea 153/2017.