Klaus Iohannis în cartea „Pas cu pas”: Consider că este profund în neregulă dacă președintele țării vorbește de rău despre dascăli, despre elevi sau despre părinți, ori dacă îi răzvrătește pe unii împotriva celorlalți. Este greu să aștepți de la un profesor de liceu să aibă performanțe excepționale dacă nu reușește să întrețină o familie cu salariul pe care îl primește

13.028 de vizualizări
Foto: Edupedu.ro
„Președintele sau premierul țării noastre nu poate să iasă la televizor și să facă afirmații depreciative la adresa unei întregi caste profesionale. Este pur și simplu inadmisibil, iar acest lucru denotă că, de fapt, acei politicieni nu sunt preocupați de sistemul educațional decât la nivel declarativ, politicianist!”, scria Klaus Iohannis în cartea sa „Pas cu Pas”, din 2014, lansată înaintea alegerilor în care Iohannis a câștigat prin vot primul mandat de Președinte al României.

Acesta deplângea situația profesorului și dădea chiar un exemplu, cel al unui profesor de liceu, despre care spunea că ajunge la un nivel de suzistență dacă în familie sunt doi profesori. „Este greu să aștepți de la un profesor de liceu să aibă performanțe excepționale dacă nu reușește să întrețină o familie cu salariul pe care îl primește. Eventual, dacă ambii membri ai familiei sunt profesori, reușesc să ajungă la ceva ce se numește „nivel de subzistență“, dar mai mult, probabil că nu”, scria în 2014 Klaus Iohannis.

Redăm fragmentul din cartea președintelui:

„Știm cu toții că, între toate aceste probleme, una serioasă vizează corpul profesoral. Cea mai mare problemă, după părerea mea, nu ar fi calitatea acestei categorii profesionale, fiindcă și ea este urmarea altor factori. Este greu să aștepți de la un profesor de liceu să aibă performanțe excepționale dacă nu reușește să întrețină o familie cu salariul pe care îl primește. Eventual, dacă ambii membri ai familiei sunt profesori, reușesc să ajungă la ceva ce se numește „nivel de subzistență“, dar mai mult, probabil că nu. Profesorii nu sunt plătiți prost de ieri, de azi, ei sunt remunerați total necorespunzător de multă vreme. Nici în anii comunismului nu au fost recompensați corespunzător pentru munca lor, însă lucrurile s-au înrăutățit după Revoluție. Este, de asemenea, greu de crezut că dascălii, la modul general, vor avea cu toții dorința să lucreze foarte bine dacă societatea, în ansamblul său, are față de ei o atitudine mai degrabă de condescendență sau de ușor dispreț. E suficient să ne uităm puțin în urmă și o să vedem foști și actuali președinți sau foști prim-miniștri care au rostit cuvinte negative la adresa cadrelor didactice, lucru care este inadmisibil. Președintele sau premierul țării noastre nu poate să iasă la televizor și să facă afirmații depreciative la adresa unei întregi caste profesionale. Este pur și simplu inadmisibil, iar acest lucru denotă că, de fapt, acei politicieni nu sunt preocupați de sistemul educațional decât la nivel declarativ, politicianist.

Consider că este profund în neregulă dacă președintele țării vorbește de rău despre dascăli, despre elevi sau despre părinți ori dacă îi răzvrătește pe unii împotriva celorlalți. Cred că rolul Președintelui României este acela de a introduce — sau de a reintroduce — în spațiul public dezbateri ample pe teme cum este educația și de a crea un cadru care le permite specialiștilor și politicienilor să se reunească și să caute soluții care să fie viabile și valabile pentru o perioadă mai lungă.

Pentru a ridica discuția la un nivel de strategie socială, cred că este bine să mai ținem cont și de alte aspecte. Schimbarea care să garanteze calitatea învățământului poate fi realizată. Fiecare în parte putem să lucrăm la calitatea învățământului, putem să facem încă o reformă curriculară. Se poate schimba structura anului școlar, cum s-a făcut de foarte multe ori în ultima vreme. Putem să discutăm dacă este mai bine să avem examene inițiale sau evaluări finale ori un sistem mixt, putem să introducem sau să reintroducem examene de admitere sau de finalizare. Toate acestea sunt opțiuni care pot fi dezbătute. Eu îmi permit să încerc să duc discuția la un alt nivel: nu prin prisma profesiei de dascăl, ci prin prisma prin care văd rolul Președintelui”.

Foto: Edupedu.ro/Pas cu pas, 2014, Klaus Iohannis – Editura Curtea Veche
VIDEO Cum i-a certat președintele Klaus Iohannis pe profesori: Cum îndrăznește cineva să puna în dificultate examenele naționale? După ce Guvernul le-a dat tot ce au cerut, acum în ce temei mai continuă greva?

Reamintim, joi, președintele Klaus Iohannis a avut o ieșire în decor, declarând la adresa profesorilor care își cer drepturile în școli și în stradă, prin greva generală declanșată pe 22 mai: „cum îndrăznește cineva să pună în dificultate examenele naționale? Este o generație întreagă care trebuie să dea BAC și să meargă la universități. Deci, îi punem în dificultate? Este o generație întreagă care dă examenul de capacitate. După ce Guvernul le-a dat tot ce au cerut, încă o dată, le-au dat tot ce au cerut, acum în ce temei să mai continue greva? Și dacă liderii de sindicat naționali și județeni nu se înțeleg între ei, dascălii vor înțelege foarte bine acest semnal. Și ca să vă răspund și la treaba cu poliția, în învățământ, în educație, pe Legea 153, cea existentă, cu salarizare unică, sistemul educațional a fost deja la maxim de anul trecut. Deci, încă de anul trecut Guvernul Ciucă a crescut toată grila până la maxim”.

Informația prezentată, privind creșterea la maximul grilei a salariilor profesorilor încă de anul trecut, este falsă. Conform Ministerului Educației, abia anul acesta în luna februarie cadrele didactice au ajuns la maximul prevăzut de grila legii 153/2017 pentru anul 2022. Pentru anul 2023 ar fi trebui să fie aplicată creșterea salarială prin aplicarea coeficienților prevăzuți în grile la noul salariu minim, cel valabil pentru anul 2023, potrivit Articolului 12, alin 2) din Legea 153/2017.

Citește și:
Președintele Klaus Iohannis îi ceartă pe profesori: Cum îndrăznește cineva să puna în dificultate examenele naționale? După ce Guvernul le-a dat tot ce au cerut, acum în ce temei mai continuă greva?
BREAKING Guvernul vrea să forțeze închiderea grevei, băgând pumnul în gură profesorilor, prin adoptarea astăzi a unei Ordonanțe de Urgență care conține oferta de creștere salarială cu 1.000 de lei brut, care a fost respinsă aseară de sindicate. OUG cu oferta refuzată prin referendum de profesori apare pe ordinea de zi a ședinței de guvern extraordinare astăzi
UPDATE Guvernul Ciucă, abuz de putere la adresa profesorilor: a adoptat prin OUG majorarea cu 585 de lei pentru profesori și 250 lei pentru nedidactic a salariilor respinsă aseară, după care le-a chemat pe sindicate la discuții / Simion Hăncescu, FSLI: „Oamenii au semnat pentru grevă generală, oamenii nu cedează”
Profesorii cer aplicarea de luna aceasta a grilei de salarizare aprobată cu Ministerul Educației. „Sub această limită nu avem ce discuta” – anunță liderul sindical Marius Nistor, la intrarea la discuții cu premierul care tocmai a adoptat OUG-ul cu majorări salariale respinse de profesori
VIDEO Ministrul Educației, care inițial a declarat că „luptă” pentru profesori: Creșterile salariale pe noua grilă vor fi etapizate până în 2026. Prin OUG-ul adoptat astăzi reușim să acoperim solicitările publice ale cadrelor didactice / Ministrul Muncii: Marți urmează ca în fiecare unitate de învățământ cadrele didactice să analizeze această OUG și să ia o decizie
BREAKING Profesorii continuă greva marți, 6 iunie, când se încheie mini-vacanța. Liderii sindicali din educație: De marți încolo vor continua acțiunile de protest / Sănătatea a fost declarată prioritară în 2018 și medicilor li s-a acordat integral mărirea. Au trecut 5 ani, oamenii doresc ca și pentru educație să se facă acest efort

29 comments
  1. Jos politicienii corupți și trădători!Ăștia care fura din tara asta de 32 de ani trebuie demiși!Greva in toate domeniile ,greva generala!

  2. Pai n-o fi scris el cartea. La cat de putoare e, cu un etern program de femeie gravida in luna a IX-a, nu vad cand ar fi avut timp sa scrie el. I-o fi scris-o vreo Ligie sau vreo alta sluga.

  3. Înțeleg ca a negociat și obținut pt dvs aproape ce ați solicitat – majorare cu 25%, mai exact 24,4% debutanti, 20% următorul nivel, 18% pt cei cu maxim de vechime, iar salariile prezentate azi in presa nu sunt deloc mici – salariul mediu din învățământ este mai mare decât salariul mediu pe economie. Acestea sunt fapte. Ar trebui sa lucrați in privat sa vedeți cine va da majorare de 20% din pix fără niciun fel de realizare. Și se muncesc minim 8 ore zilnic, nu maxim 4

  4. O maculatura, păcat ca hartia aceasta suporta minciunile acestui impostor. Nu am cumpărat-o si nici nu am să o citesc.

  5. Cum să mai aibă credibilitate o asemenea persoană care se contrazice și iese doar cu discursuri demagogice?!…Nu-i pasă decât de el! A uitat că e tot profesor! E clar că nu trăiește din umilitorul salariu de profesor!…

  6. Când aud asta cu grila de salarizare care e deja la maxim, mi se ridică părul pe spate. Adică practic profesorii sunt niște mofturoși pentru că primesc maxim din cât este grila. Îmi vine să ii bag grila pe gât.

  7. Cuvintele unui președinte ”atârmnă greu” numai atunci când rezonează cu percepția și așteptările oamenilor. Altfel ele nu cântăresc deloc, ba chiar dăunează ideii de autoritate. Nu numai hăhăiala golanului viclean Băsescu ne afectează respectul pentru o autoritate dorită benefică ci în egală măsură discursul gângav al lui Ciucă și cel indolent al lui Johannis. Politicienii cred că fiindcă ne așteptăm să fim mințiți și nu am reacționat manifest de fiecare dată ne dorim asta. Fals, dincolo de ”apatia” societății minciunile, impostura, sfidarile și nepriceperea lor sunt percepute ca atare, corect.
    Nu ești convingător fără să ai convingeri, chiar dacă vorbele tale conving oamenii să te voteze – te aleg mânați de speranță, apoi dezamăgirea nici nu-i mai doare foarte tare fiindcă se așteptau să fie din nou mințiți.
    Când oamenii vor lua promisiunile politicienilor drept clauze contractuale, abia atunci va veni schimbarea spre binele public.
    Este evident că Johannis și Ciucă și Ciloacu (înaintea lor ceilalți ca ei) nu au avut și nu au respect pentru educație, pentru profesori. Fiindcă sunt impostori ajunși în posturi înalte speculând conjuncturi și nu bazat pe merite profesionale sau academice, în mintea lor de parveniți nu datorează nimic școlii, ci poate doar cârdașilor lor într-ale imposturii pentru înavuțire.
    Exemplul din acest articol este unul din miile care s-ar găsi: ”Este, de asemenea, greu de crezut că dascălii, la modul general, vor avea cu toții dorința să lucreze foarte bine dacă societatea, în ansamblul său, are față de ei o atitudine mai degrabă de condescendență sau de ușor dispreț.”, ne zicea. În următorii 9 ani a practicat și girat aceeași atitudine, altfel nu ar fi promulgat bugete de avarie pentru educație în fiecare an.

  8. Părinții și societatea trebuie să înțeleagă, că pentru educarea copiilor lor PLĂTESC PENTRU STATUL ROMÂN, ȘI NU PROFESORILOR. Impozitele cetățenilor (70% din venit, dacă socotim și TVA-ul, și nu 1 din 10 din fiecare produs, predat boierului, ca în evul mediu) se duc către stat, care pentru această sumă trebuie să asigure anumite servicii cetățenilor: servicii medicale, educarea copiilor cetățenilor, apărare frontierelor prin armată, asigurarea prin poliție a siguranței ca să nu fim omorâții pe stradă, etc… Din punct de vedere juridic și contractual, noi, cei din educație SUNTEM DOAR SUBCONTRACTANȚI AI FIRMEI STATUL ROMÂN, șuntem plătiți de stat în vederea realizării anumitor sarcini în locul statului. Adică la cine trebuie să urle părinții și societatea, dacă nu sunt asigurate serviciile enumerate mai sus, și pentru care plătesc enorm de mult? Subcontractantului? Sau celui care primește banii oamenilor pentru asigurarea serviciului? Statul este administrat de Guvernul României, și reprezentat de Președinte. Mergeți la ei, și spuneți că solicitați servicii de calitate pentru banii voștrii! Și să nu uitați, că acel serviciu (EDUCAȚIA) nu implică doar salariile pentru subcontractanți, implică și alte lucruri: săli de clase moderne, echipate cu echipamente digitale performante, zugrăvite, încălzite, etc. Sau credeți, că profesorii vă asigură aceste lucruri din contravaloare serviciului subcontractat (din salariul lor) ???

    1. Și dvs., subcontractant, ce faceți pt copiii celor ce spuneti ca va platesc? Ii băgați in stres suplimentar (300 de mii de copii in ani terminali), șantajand ca nu le inchideti mediile și nu va prezentați la examene? Halal dascăli! 🙁

  9. “ROMÂNIA EDUCATĂ – PROIECT AL PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI
    (…) Obiectiv 4. Creșterea finanțării învățământului preuniversitar
    O4.a. Asigurarea unei alocări pentru educație din cheltuielile publice cel puțin egală cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale Uniunii Europene ”
    pag. 75
    http://www.romaniaeducata.eu/wp-content/uploads/2021/07/Raport-Romania-Educata-14-iulie-2021.pdf

    61 În 2019 România cheltuia pentru educație 3.6% din PIB, sub media UE27 de 4,7% (EUROSTAT – GOV_10A_EXP).
    Cheltuielile publice ale României pentru educație sunt reduse conform standardelor internaționale. În valoare absolută, se alocă mai puțini bani pentru educație în comparație cu state vecine, chiar dacă populația noastră școlară este sensibil mai mare (Ungaria, Republica Cehă). Din 2011 până în 2019, cheltuielile pentru învățământ au avut o evoluție oscilantă, în jurul nivelului de 3% din PIB, cu un minimum de 2,8% în anii 2013 și 2017, înregistrând o creștere ușoară la 3,6% în 2019, ceea ce evidențiază subfinanțarea în cadrul sectorului.
    Raportat la media UE, se poate considera că sistemul de învățământ preuniversitar rămâne subfinanțat. Subfinanțarea afectează în mod diferit nivelurile de educație: de exemplu, ponderea cheltuielilor pentru învățământul preșcolar, primar și gimnazial este semnificativ
    mai redusă în comparație cu media UE (peste 8 p.p. conform datelor EUROSTAT); învățământul terțiar este singurul care are o medie foarte apropiată de cea a statelor membre. Peste 91% din execuția bugetară (finanțare de bază) este reprezentată de cheltuielile de natură salarială, ceea ce lasă puține resurse pentru asigurarea altor tipuri de
    cheltuieli.

    1. Proiectul președintelui ROMÂNIA EDUCATĂ ar tebui să conțină o singură propoziție (un singur articol): 6% din PIB pentru educație. Altfel, proiectul poate fi aruncat la coșul de gunoi. Propun, ca să dăm proiectului un acronim, o perscurtare, care descrie perfect esența proiectului: REDUCATĂ.

        1. Și de ce nu mergeti la munca dacă nu aveți ce mânca? Va recomand sa mergeti la privat dacă apreciați ca e mai bine. Munca nu omoară pe nimeni!

        2. Nu știu de ce acceptați să vă umiliți singuri așa, unii dintre voi. Și mai vad și pancarte cu “avem demnitate”. cum să spui că nu ai ce mânca, serios acum. Sunt măturători de stradă cu salarii infime și nu se plâng ca nu au ce MÂNCA. Adică să zici ca nu ai bani de concediu, și e firesc să vrei sa ai, înțeleg. să zici că nu ai bani de cărți, și e important pentru meserie, la fel, că au crescut preturile la utilități.. Dar să zici că nu ai ce mânca? Am mai văzut comentarii cică de la profesori ca “mergem rupți în fund la școală”. Eu nu m-aș umili în halul asta, mai ales ca nu este cazul, nu am văzut decât oameni ai străzii cu haine rupte în fund, iar de mâncat nu moare de foame nimeni, la propriu, pe timp de pace, decât dacă își dă banii pe alcool

          Iar sa recunoști ca nu îți pasa de elevi… Bleah!

      1. O sa sustina bacul, mai se poate decala sau sesiunea din toamna. Guvernul este cel care nu vrea negociere, la inceput au incercat sa nu dea nimic, dupa au venit de 3 ori cu aceeasi oferta, deabia la ultima oferta au acordat o majorare. Daca erau seriosi se apucau de negocieri cu o saptamana inainte cand a fost greva de advertisment. Acum de ce nu au loc negocieri?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

„Demiterea lui Adrian Cioroianu” – cer mai multe organizații după ce acesta a făcut publică informația că Emilia Șercan studiază teza de doctorat a lui Mircea Geoană: Directorul Bibliotecii Naționale „a încălcat legislația” și manifestă o „atitudine interlopă”

Mai multe organizații neguvernamentale au publicat, vineri, o solicitare adresată ministrei Culturii, Raluca Turcan, de demitere a lui Adrian Cioroianu din funcția de director al Bibliotecii Naționale a României. Cererea…
Vezi articolul