Kitul educațional care i-a făcut pe 90% dintre părinții care l-au primit să se joace mai mult cu copiii lor și care le-a dezvoltat celor mici abilitățile cognitive și creative / Rezultatele unuia dintre cele mai ample studii realizate vreodată în educația timpurie din România: 45% dintre părinți invocă lipsa banilor, ca motiv pentru care nu își trimit copiii la grădiniță, iar 37% spun că discută lunar sau mai rar cu copiii lor

La începutul anului școlar trecut, în septembrie 2022, în peste 700 de comunități defavorizate din 40 de județe a început derularea proiectului „Start în educație“. Timp de un an școlar, în acest program 60.000 de copii preșcolari au primit câte un “Ghiozdănel cu viitor” cu materiale pentru dezvoltare educațională și 13.400 de părinți au participat la atelierele “Școala părinților”, potrivit unui comunicat de presă primit de Edupedu.ro.

Copiii merg rar la grădiniţă din cauza lipsei banilor, nu au suficiente rechizite sau jucării, iar mulți părinți petrec prea puțin timp cu cei mici, arată raportul de cercetare publicat de cele două fundații.

Unu din patru copii (23%) merge la grădiniță doar trei zile pe săptămână sau mai rar, arată cercetarea. Principala cauză pe care o invocă părinții, în proporție de 45%, este lipsa banilor pentru acoperirea nevoilor de bază: rechizite, îmbrăcăminte sau alimente. Iar consecințele absenteismului nu întârzie să apară: 22% dintre părinți spun despre copilul lor că nu știe să numere până la 10, iar 37% spun că nu știe să numească cele patru anotimpuri. În același timp, 75% dintre părinți afirmă că n-au participat niciodată la activități de educație parentală, conform rezultatelor.

Întrebați ce le lipsește copiilor, cei mai mulți dintre părinți (39%) au afirmat că rechizitele adaptate vârstei lor (cărți de colorat, plastilină, culori etc.). Apoi, 30% au indicat lipsa de jucării adaptate vârstei copiilor. În același context, 20% dintre părinți afirmă că le cumpără rechizite copiilor o dată pe an sau mai rar. Un procent extrem de îngrijorător semnalat de cercetare este că peste 37% dintre părinți consideră că ar putea comunica mai bine cu copii lor sau mărturisesc că discută cu copiii lor lunar sau mai rar.

Proiectul de educație timpurie este derulat de Fundația World Vision România și Fundația OMV Petrom, iar participanții la acest program au participat la una dintre cele mai ample cercetări sociologice din zona educației timpurii, după cum arată organizatorii.

Cercetarea a fost derulată în parteneriat cu Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași și analizează pe deoparte starea educaţiei timpurii şi accesul copiilor preşcolari din comunități defavorizate la resurse educaționale şi, pe de altă parte, impactul și utilitatea intervențiilor “Start în educaţie”. 

Raportul de cercetare integral poate fi accesat aici, iar sinteza infografiată aici.

Rezultatele măsurilor din program au arătat că 8 din 10 copii şi-au dezvoltat abilitățile cognitive, creative şi de recunoaștere vizuală, datorită kit-ului educațional “Ghiozdănel cu viitor” și 9 din 10 părinţi spun că se joacă mai mult timp cu copiii lor datorită acestuia. În plus, 94% dintre părinți consideră că sesiunile de educație parentală derulate în cadrul proiectului le-au fost utile și au apreciat informațiile specializate primite despre dezvoltarea copiilor (74,6%), educația parentală pozitivă (54,3%) și protecția copiilor (32,5%), conform comunicatului de presă.

Câteva dintre rezultatele proiectului “Start în educaţie”, după primul an de implementare

Folosirea kit-ului “Ghiozdănel cu viitor”, cu rechizite, jocuri și alte materiale educaționale:

• 80% dintre părinți consideră că produsele din “Ghiozdănel cu viitor” au dezvoltat abilitățile cognitive și de învățare ale copiilor lor.
• 80% dintre copii lucrează mai bine cu plastilina, indicând o influență pozitivă asupra dezvoltării abilităților creative și a coordonării motorii fine.
• 80% dintre copii reușesc să recunoască mai bine culorile, ceea ce arată o îmbunătățire a abilităților de recunoaștere vizuală.
• 78,5% dintre copii reușesc să rezolve mai ușor jocuri de tip puzzle, ceea ce subliniază dezvoltarea abilităților lor de rezolvare a problemelor și a gândirii logice.
• 84% dintre copii fac mai multă mișcare, ceea ce indică o influență pozitivă asupra nivelului lor de activitate fizică și a stării generale de sănătate.

Ce conține Ghiozdănelul:

• Scrisoare pentru părinți;
• Ghiozdan grădiniță;
• Carte de povești cu pictograme;
• Creioane colorate (12 bucăți);
• Creion grafit cu radieră;
• Caiete de lucru pentru dezvoltarea aptitudinilor de învățare;
• Caiet cu foi veline;
• Numărătoare;
• Puzzle cu harta României;
• Puzzle de lemn tip “Tangram”;
• Joc “Aruncă și Prinde”;
• Frisbee;
• Coardă pentru sărit;
• Acuarele în 12 culori;
• Set de 4 pensule;
• Bloc desen;
• Plastilină (10 culori);
• Stickere personalizate;
• Kit pentru igienă (periuță de dinți, pastă de dinți, săpun).

De asemenea, în urma sesiunilor de educație parentală, 95% dintre părinți au remarcat dezvoltarea comportamentală a copiilor lor în ultimul an, sunt mai atenți la nevoile și evoluția propriilor copii și înteleg mai bine efectele negative ale pedepsei fizice și ale violenței verbale, potrivit comunicatului citat.  

Date metodologice: Populația de referință pentru acest studiu a fost formată din 13.400 de părinți implicați în programul “Școala părinților” și 60.000 de preșcolari beneficiari ai programului “Ghiozdănel cu viitor”, proveniți îndeosebi din mediul rural (87%), din peste 723 de comunități care se confruntă cu un anumit grad de vulnerabilitate de la nivelul a 40 de județe din România. Pentru această populație s-au extras eșantioane de chestionare aplicate în cadrul activităților proiectului, relevante la nivel național, iar datele colectate au fost interpretate anonimizat.

Limitele cercetării:

Eșantionul final pentru studiul legat de programul “Școala părinților” a inclus 1.220 de persoane. Această cifră asigură o reprezentativitate statistică adecvată pentru populația de referință, având o marjă de eroare de +/-2,86% și un interval de încredere de 95%.

Volumul final al eșantionului beneficiarilor de kit-uri educaționale este de 1.208 respondenți, corespunzător unei reprezentativități statistice pentru populația de referință cu o marjă de
eroare de +/-2,88%, pentru un interval de încredere de 95%.

Focus-grupurile desfășurate cu autorități publice locale au fost în număr de 9, cu o medie
de 12 persoane per discuție. Focus grupurile au inclus reprezentanți ai autorităților locale și cadre didactice din zonele în care s-au desfășurat intervențiile.