Mai bine de jumătate dintre elevii de liceu din România spun că au puțini profesori sau chiar niciun profesor care să le trezească dorința de a învăța, iar mulți exprimă frustrare că față de relevanța unor materii școlare pentru viața lor, dar și în legătură cu volumul de informații predate la clasă, potrivit unui studiu recent publicat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație.
Studiul, bazat pe o cercetare calitativă (fără relevanță statistică) și pe una cantitativă, arată că, în rândul liceenilor care și-au exprimat opinia, se face simțită dorința de a primi mai multe informații practice, pe când modul de predare de acum pune accentul pe „antrenament mental” sau „îmbogățirea culturii generale”. „Această lipsă de relevanță percepută poate contribui la descreșterea motivației și a angajamentului în procesul educațional”, arată autorii materialului citat, publicat în contextul întârzierilor majore în introducerea noilor-planuri cadru pentru liceu.
- Studiul „Calitatea vieții liceenilor din România” face parte dintr-o serie de studii publicate de CNPEE, fără a fi promovate în vreun fel, în ultima zi a anului trecut.
- El are două componente – cercetarea cantitativă, pe un eșantion reprezentativ pentru populația de elevi de liceu cu frecvență, format din 4577 de elevi din 76 de unități școlare (eroare maximă de +/-2%), precum și pe o cercetare cantitativă bazată pe 5 focus-grupuri cu liceeni din mai multe regiuni ale țării, provenind din medii socio-economice variate.
Potrivit raportului, „majoritatea liceenilor consideră că volumul de informații predate la clasă este prea mare”. Pe de altă parte, ei apreciază drept suficiente „cursurile opționale de care beneficiază în cadrul programului școlar, pe care le aleg în funcție de interesele lor și de oferta disponibilă în cadrul școlii. O bună parte dintre elevi simt însă nevoia mai multor lucrări de laborator, experimente și proiecte.”
În baza cercetării bazate pe focus-grupuri de liceeni, analiza arată:
- „În viziunea liceenilor, conținuturile studiate la școală și modul de predare actuale conduc la o relevanță scăzută a învățării pentru viața de zi cu zi și pentru viitorul lor profesional. Au fost exprimate frecvent opinii în favoarea unei ponderi mai mari a informațiilor și aplicațiilor practice în predarea la clasă, care să îi ajute în rezolvarea problemelor sau să le faciliteze viața de zi cu zi. Perceperea acestei relevanțe scăzute pare a fi un factor care contribuie la descreșterea motivației și a angajamentului în procesul educațional”.
În ceea ce privește profesorii, studiul arată că, în timp ce majoritatea liceenilor apreciază sprijinul oferit pe diverse căi de profesori, aproximativ jumătate „consideră că cei mai mulți profesori nu reușesc să le trezească dorința de a învăța, nu îi înțeleg și nu creează o atmosferă plăcută la clasă”.
Iar în cadrul cercetării calitative, elevii au invocat o serie de situații pe care i le consideră problematice în relația cu profesorii:
- criticile și comentariile cadrelor didactice legate de aspectul fizic al elevilor
- tratament privilegiat acordat elevilor cu note bune
- teama de sancțiuni în cazul în care elevii formulează contestații sau iau poziție într-o anumită situație
În ceea ce privește relația cu profesorii, 55% dintre elevi consideră că foarte puțini dintre profesorii care predau la clasa lor (49%) sau aproape niciunul dintre aceștia (6%) pot să trezească dorința de a învăța.
- Și aceasta, în condițiile în care majoritatea elevilor (peste 60%) apreciază că majoritatea sau toți profesorii lor oferă condiții bune de învățare: îi respectă pe elevi, îi felicită când au rezultate bune,, le oferă explicații suplimentare sau îi tratează în mod egal.
Totuși, 40% dintre liceeni afirmă că puțini dintre profesorii lor creează o atmosferă plăcută la clasă și aproape 40% spun că niciun profesor sau puțini profesori „îi înțeleg pe elevi”.
Potrivit studiului, „din analiza rezultatelor în funcție de variabilele socio-demografice (clasa, profilul, tipul școlii, etnia, mediul de rezidență al elevului, mediul de rezidență al școlii) se constată că elevii de clasa a IX-a, elevii de la liceele private și cei cu domiciliul în mediul rural au o percepție pozitivă în raport cu comportamentul profesorilor la clasă, în ponderi mai mari decât elevii din clasele mai mari, cu cei din școlile publice, respectiv cu cei din mediul urban.”
Probleme semnalate de elevi în studiul calitativ, bazat pe focus grupuri, cu privire la relația cu profesorii:
- ”Când nu înțelegem, foarte des suntem certați când cerem informații suplimentare … ne așteptăm să zică profesorul: „de ce nu ai fost atent?”, „de ce nu ai înțeles?” – și atunci nu mai îndrăznești să întrebi nimic”. (elev, clasa a X-a)
- ”Majoritatea [profesorilor] sunt corecți, și ne tratează, din punctul nostru de vedere, așa cum ar trebui să fim tratați. Adică nici nu ne sub-estimează, nici nu ne supraestimează. Dar alți profesori, da, nu se comportă cum ar trebui să se comporte. Am avut cazuri când un profesor ne-a jignit.” (elevă, cls a X-a)
- ”A fost o chestie de îmbrăcăminte.… s-a ajuns până la directoare, cred. S-a rezolvat până la urmă. Fetele nu erau îmbrăcate foarte indecent. Aveau blugi rupți cu dress pe dedesubt negru. Era și iarnă, era frig afară, nu era ceva indecent. Și una dintre profesoare le-a atras atenția într-un mod mai jignitor. Le-a scos în fața clasei…” (elevă, cls a XI-a).
- ”Sunt profesori care, dacă nu ești bun la materia lor, nu te bagă în seamă.” (elevă, clasa a XI-a)
- “Sunt copii care sunt favorizați, să zicem așa. Profesorul discută mai mult cu ei și, dacă cumva fac o greșeală, nu le vorbesc pe tonul pe care ar vorbi cu noi.” (elevă, clasa a IX-a)
- ”Noi încercăm să le luăm apărarea (unor colegi care se consideră tratați nedrept – n.red.), dar în fața profesorilor nu prea putem să spunem foarte multe. Unii profesori se află deja într-o stare de nervozitate. Și dacă ne băgăm, există posibilitatea să avem și noi repercusiuni.” (elev, cls a XI-a).
Părerile liceenilor despre curriculum
Studiul citat analizează în detaliu doar două aspecte referitoare la conținuturi – materiile opționale și activitățile practice.
El arată că două treimi dintre liceeni (67%) apreciază că sunt suficiente cursurile opționale pe care le aleg în funcție de interesele lor și de disponibilitate, în timp ce o treime le consideră insuficiente, ei „simțind nevoia de diversificare și de a beneficia de o gamă mai largă de opțiuni educaționale”.
Opinia că aceste cursuri sunt suficientă se regăsește mai degrabă în rândul fetelor și în rândul elevilor de clasa a XII-a.
Pe de altă parte, studiul notează o polarizare a opiniilor cu privire la existența aplicațiilor practice în cadrul activităților școlare. 52% apreciază că acestea sunt suficiente, pe când 48% cred contrariul.
„Nevoia de mai multe oportunități pentru lucrări de laborator, experimente și proiecte, evidențiază dorința de dezvoltare a abilităților practice și de aplicare a cunoștințelor în situații concrete”, arată analiza citată. Iar această nevoie se resimte mai mult în rândul elevilor de clasa a XII-a.
Polarizare se simte și în cazul aprecierilor cu privire la volumul de informații predate: 55% consideră că acesta este prea mare, „acest fapt indicând fie o preocupare cu privire la nivelul de încărcare cognitivă, fie o evaluare raportată la interesul elevilor față de un volum atât de mare al informațiilor primite”. Pe de altă parte, 45% dintre liceeni nu consideră că volumul de informații este mare.
2 din 3 elevi se plictisesc la ore, 2 din 5 cred că orele sunt grele
Studiul analizează și atmosfera de la clasă și efecte ale acesteia asupra învățării, atât prin componenta calitativă a cercetării, cât și prin cea cantitativă.
Astfel, el semnalează, între altele, că:
- Aproape două treimi dintre elevi (62%) spun că se plictisesc des sau foarte des la ore
- Pentru 44% dintre elevi orele nu sunt deloc sau sunt rar/foarte rar interactive
- 43% dintre ei spun că, des sau foarte des, orele sunt grele și îi solicită foarte mult
- Iar 38% spun că des sau foarte des sunt ore la care nu înțeleg aproape nimic
Potrivit analizei calitative, „pentru cei mai mulți dintre liceenii participanți la focus-grupuri, profesorul este acela care are rolul determinant în crearea unui climat propice unei învățări active”. Este citată, în acest sens, o elevă de clasa a XI-a:
- “Când un profesor predă cu entuziasm, ne entuziasmează și pe noi, și parcă prindem o energie bună și suntem din ce în ce mai atrași, ne stimulează. Depinde și cum ne prezintă lecția și felul în care vorbește cu noi. Avem profesori care încearcă să folosească limbajul nostru și încearcă să ne atragă prin diverse clipuri video, proiecte și jocuri. Dispoziția pe care o are profesorul ne-o transmite și nouă, ne influentează starea, dacă este puțin mai nervos, ne transmite și nouă și suntem mai tensionați.”
Pe de altă parte, problemele legate de predare, în contextul atmosferei din clasă, sunt legate și de profesori, și de colegi, și de atitudinea proprie față de învățare, potrivit opiniilor exprimate de elevi în focus-grupuri:
- “Dacă ora chiar îți place, și materia contează foarte mult pentru ce vrei să faci pe viitor, atunci e o implicare mai mare. Participarea la oră are legatură deci cu ce îți place, cu profesorul, cu ce planuri de viitor ai, cu notele atunci când ai nevoie, cu ce te atrage la materie și cu solicitarea profesorului… Ora mă atrage și în funcție de calitățile profesorului și de interesul meu pentru disciplina sau lecția pe care o predă.” (elev, clasa a XI-a)
- “Când nu înțelegem, foarte des suntem certați când cerem informații suplimentare; dacă ne așteptăm să zică profesorul „de ce nu ai fost atent?”, „de ce nu ai înțeles?”, atunci nu mai indrăznești să întrebi… Dacă un profesor are un stil de predare mult mai rapid decât poți tu să urmărești, întrebi o dată, de două ori, dar deja a treia oară se supară și e vina ta, te ia la modul că nu ești atent. Încă scriem după dictare, la majoritatea orelor”. (elevă, clasa a XI-a)
- “Nu-i problemă doar de profesori, în general, copiii nu au curajul acesta să ceară ajutorul. Că se tem că vor fi criticați de colegi.” (elev, clasa a XI-a)
Citește și:
Daniel David: Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, despre noile planuri-cadru pentru liceu: Voi avea contribuții care să corespundă unei viziuni pe care o am și eu, până le pun în dezbatere
Foto © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.