Ministerul Educației a aprobat programa școlară pentru disciplina obligatorie “Istoria comunismului din România” ce va fi studiată la liceu, în clasa a XII-a din anul școlar 2025-2026. Lansarea a avut loc luni dimineață, la Universitatea din București, fără ca evenimentul să fie anunțat public, nici pe site-ul Universității, sau jurnaliștii acreditați să fie invitați. Aprobarea programei vine în contextul în care la primul tur al alegerilor prezidențiale (n.red anulate ulterior) românii – tinerii și adulți – au votat un candidat cu discurs neolegionar, pro-putin, xenofob și antisemit. „O cunoaștere inadecvată sau chiar lipsa cunoașterii faptelor istorice din perioada regimului comunist lasă loc unor distorsiuni care pot influența inclusiv comportamentul social și, am văzut, electoral”, a spus Ligia Deca.
- Programa acestei discipline ar trebui să facă parte din planurile-cadru noi, amânate de mai multe ori de ministra Ligia Deca. Acestea ar fi trebuit finalizate și aprobate de peste jumătate de an, potrivit calendarului oficial stabilit prin ordinul de ministru semnat de Ligia Deca, ce conține termenele legislației subsecvente legilor educației Deca-Iohannis. Cel mai recent termen stabilit oficial a fost de 31 martie – și el amânat declarativ – când planurile-cadru nu au mai fost puse în dezbatere.
Ministerul Educației a aprobat luni, 16 decembrie, programa pentru disciplina ce va fi obligatorie la liceu, în clasa a XII-a sau a XIII-a pentru învățământul la seral. Potrivit legii Educației, disciplina “Istoria Comunismului din România” va fi obligatorie începând cu anul școlar 2025-2026. Programa nu este publică, deocamdată, deși a fost lansată oficial. Reprezentanții Ministerului Educației au anunțat că așteaptă publicarea în Monitorul Oficial a documentului și apoi va fi postat pe site-ul rocnee.eu, al Centrului Național pentru Politici și Evaluare în Educație.
„În procesul de concepere și redactare a programei, CNPEE a colaborat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, Academia Civică și reprezentanții facultăților de istorie din mai multe instituții de învățământ superior”, anunță Ministerul Educației, într-un comunicat de presă, transmis după încheierea evenimentului, pe grupul de presă al jurnaliștilor acreditați.
„Conținuturile sunt structurate pe 13 domenii, organizate în baza criteriului cronologic, precum și tematic, cuprinzând o introducere în studiul regimurilor comuniste, urmată de temele în care sunt abordate noțiuni referitoare la sistemul politic din România (instituții de stat și de partid, politici represive și forme de opoziție și contestare), relații internaționale, aspecte privitoare la economie, structuri sociale și politici din domeniul educației, sănătății, culturii, Revoluția din decembrie 1989, memoria regimului comunist”, potrivit comunicatului.
Programa va cuprinde „studii de caz relevante, precum Radio Europa Liberă, decretul 770 din 1966 sau Tratatul de la Varșovia“, a spus Ligia Deca în cadrul lansării programei.
„Toți elevii vor parcurge această disciplină chiar atunci când se apropie de primul lor vot democratic, când se apropie de vârsta la care devii matur și începi să devii cetățean activ, inclusiv prin gestul democratic de a vota”, a mai spus Deca.
Redăm declarația integrală a ministrei Ligia Deca
Ligia Deca, ministrul Educației: „Știm că astăzi marcăm 35 de ani, nu numai de la căderea regimului comunist, pentru că Toamna Națiunilor din 1989 a culminat cu singura schimbare de regim din Europa de Est care a produs victime. În cele mai bine de trei decenii care au trecut de la acel moment, cercetătorii mai tineri sau mai cu experiență au reușit să reconstituie, să analizeze și să ofere răspunsuri bazate pe date istorice cu privire la ce a reprezentat comunismul în România. Sunt sigură că, așa cum se întâmplă cu orice eveniment relativ recent, într-o perspectivă istorică, mai sunt capitole și teme de cercetare care ar merita aprofundate. Însă sunt convinsă că împărtășesc cu dumneavoastră credința cu o bună parte din societate are încă o viziune distorsionată cu privire la ce a însemnat regimul comunist în România și acest lucru are impact în viața noastră de zi cu zi.
Nostalgia după vremuri de tristă amintire are cauze complexe, însă una dintre cele mai importante dintre aceste cauze este necunoașterea faptelor istorice. Fenomenul este îngrijorător, cu atât mai mult cu cât pare să fie înregistrat în cadrul diferitelor categorii de vârstă, inclusiv în rândul tinerilor care nu au trăit nici măcar o zi în regimul comunist, unii fiind născuți chiar după aderarea României la NATO sau la Uniunea Europeană.
(…) Nu toți am experimentat perioada comunismului sau perioada de eliberare dată de Revoluția Română. Ce reprezintă disciplina istoria a comunismului din România? În primul rând, aceasta este dedicată elevilor din clasele a XII-a învățământul de zi, respectiv a XIII-a, învățământul seral și cu frecvență redusă. Cu alte cuvinte, toți elevii de liceu din România vor parcurge această disciplină și aș adăuga că toți elevii vor parcurge această disciplină chiar atunci când se apropie de primul lor vot democratic, când se apropie de vârsta la care devii matur și începi să devii cetățean activ, inclusiv prin gestul democratic de a vota. Cred că este o oportunitate această disciplină de a explora această perioadă complexă și dramatică din istoria recentă, care a influențat profund identitatea noastră colectivă. Elevii vor avea ocazia de a învăța despre și mai ales de a înțelege instituțiile, politicile și mai ales realitățile sociale din perioada regimului comunist, într-o manieră echilibrată și documentată. Vor fi abordate subiecte care vizează atât represiunea și formele de rezistență, cât și viața cotidiană sau protocronismul. Programa integrează studii de caz relevante, precum Radio Europa Liberă, decretul 770 din 1966 sau Tratatul de la Varșovia, oferind o imagine clară, mai ales asupra modului în care deciziile politice sau istorice au afectat viețile oamenilor. Ce nu reprezintă această disciplină? În primul rând, această materie nu este un simplu curs despre trecut.
Nu va fi o expunere ideologică, ci o prezentare cu obiectivitate a faptelor iar acest lucru este certificat inclusiv prin componența grupului de lucru care a elaborat programul. Nu va fi o judecată a unora sau a altora, ci din contră, va explica elevilor cele petrecute, invitându-i la o reflecție critică, atât de dorită în aceste zile. O să ne întrebați de ce a fost necesară introducerea unei discipline specific dedicate istoria istoriei comunismului din România. Și aici aș veni cu un răspuns contemporan. În primul rând, contextul actual confirmă faptul că avem nevoie ca elevii noștri să cunoască și să înțeleagă evenimentele care au determinat trecutul și care marchează încă prezentul. Avem obligația în școli și în universități să combatem ignoranța și manipularea ce derivă din necunoaștere a istoriei. O cunoaștere inadecvată sau chiar lipsa cunoașterii faptelor istorice din perioada regimului comunist lasă loc unor distorsiuni care pot influența inclusiv comportamentul social și am văzut electoral.
În plus, aceste lecții sunt și pentru viitor. Studiul represiunii politice și al cenzurii subliniază importanța unor piloni esențial pentru țara noastră, precum democrația sau libertatea, iar competențele vizate prin studiul disciplinei vizează în primul rând gândirea critică, reflecția civică și empatia istorică. Doresc să profit de acest prilej pentru a le mulțumi tuturor celor care au contribuit la realizarea acestei programe. Să nu aveți senzația că a fost simplu. Așa este cu orice capitol de istorie recentă.
Apreciez în mod deosebit efortul reprezentanților Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și avem alături de noi pe domnul director executiv al Institutului de Istorie Nicolae Iorga, precum și al Facultăților de Istorie și al celorlalte institutul de cercetare din țară care au fost implicate în elaborarea acestui demers educațional și îmi exprim speranța că disciplina va continua să beneficieze de sprijinul acestor instituții valoroase, astfel încât cadrele didactice, cât și elevii să poată dobândi cunoștințe solide și o înțelegere aprofundată a istoriei recente, contribuind mai ales la formarea unor generații bine pregătite și responsabile și, ca orice disciplină, ea trebuie să beneficieze și de descoperirile științifice care se realizează atât în facultăți, cât și în institutele de cercetare. Sunt convinsă că această disciplină va fi una dintre acelea care are nevoie de reflecție critică odată la câțiva ani și de reîmprospătare fie a modului de predare, fie a programei.
În calitate de ministru al Educației, ne-am asumat responsabilitatea de a crea un cadru în care elevii să înțeleagă pe deplin importanța valorilor democratice și a drepturilor omului, pornind de la studierea unor capitole mai mult decât întunecate din istoria țării noastre. Așa cum știți, începând de anul trecut, disciplina istorie evreilor Holocaustul le oferă elevilor o perspectivă asupra tragediilor provocate de regimurile totalitare și le arată cât de necesară este combaterea negaționismului și a revizionismului. Totodată, opționalul Istoria Revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România reprezintă un act de memorie și recunoștință pentru cei care au luptat și s-au sacrificat pentru ca România să își croiască drumul către libertate și democrația. Și, începând de astăzi, disciplina istorie a comunismului din România completează acest efort educațional. Este o lecție despre fragilitatea libertății și despre cum, prin indiferență sau complicitate, uneori din necunoaștere, răul poate deveni banal, așa cum ne-a avertizat Hannah Arendt (N. Red filosof și istoric).
Creșterea extremismului, a intoleranței și a tendințelor autoritare ne arată cât de importantă este educația istorică în formarea unor cetățeni conștienți și responsabili. Elevii, sperăm, vor înțelege că valorile democratice și drepturile omului nu trebuie niciodată considerate ca fiind garantate și că orice derapaj poate avea consecințe tragice. Îmi doresc din tot sufletul ca tinerii noștri și întreaga noastră societate să nu repete greșelile trecutului. Această disciplină îi va ajuta să înțeleagă mai bine semnele acestor amenințări, pentru a putea să le combată. O educație solidă în acest sens reprezintă cel mai bun antidot împotriva uitării sau a reinterpretării greșite sau partizane ale faptelor. Și să nu uităm niciodată istoria nu este niciodată doar despre trecut și despre noi toți. Aici și acum. Tinerii noștri merită o democrație care să-i învețe să prețuiască libertatea, să apere democrația și să construiască o societate în care, în mod ideal, răul să nu mai aibă loc”.
Informații de context
Planurile-cadru, care conțin disciplinele pe care trebuie să le urmeze elevii din România și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei materii, pentru fiecare an de studiu, filieră, profil și specializare, au fost amânate succesiv de ministrul Ligia Deca în anul 2024, an cu patru rânduri de alegeri.
Potrivit noii legi a Educației planurile-cadru ale învățământului liceal includ și „Istoria comunismului din România“, și„Istoria evreilor. Holocaustul”, ca discipline școlare, parte a trunchiului comun, începând cu 2025-2026.
Președintele Asociației Profesorilor de Istorie, Mihai Manea, a spus pentru Edupedu.ro că în lumina actualei conjuncturi (n. red legată de situația politică) ar trebui „o rediscutare a programelor de istorie”. El a făcut referire și la planurile cadru pentru liceu, amânate de nenumărate ori de Minister în ultimii ani, deși ar trebui să intre în vigoare anul școlar următor, 2025-2026, dar nici măcar nu au fost făcute publice pentru a fi consultate.
Planurile-cadru noi ar fi trebuit finalizate și aprobate de peste jumătate de an, potrivit calendarului oficial stabilit prin ordinul de ministru semnat de Ligia Deca, ce conține termenele legislației subsecvente legilor educației Deca-Iohannis. Cel mai recent termen stabilit oficial a fost de 31 martie – și el amânat declarativ – când planurile-cadru nu au mai fost puse în dezbatere.
Primele două termene avansate de ministra Ligia Deca și încălcate de instituția pe care o conduce au fost consemnate în acte normative semnate chiar de aceasta – un ordin de ministru din luna septembrie care stabilea termenul de 29 februarie și un ordin de ministru din luna februarie, prin care amână termenul de 29 februarie pentru finalul lunii martie.
Ligia Deca a răspuns pe 5 septembrie la TVR Info că noile planuri-cadru de liceu „o să le vedem în dezbatere publică în curând”. Tot „în curând” estima ministra că vor fi puse în dezbatere publică și acum un an și jumătate, în Senat.
Ministra Ligia Deca, care a amânat în iulie pentru luna septembrie publicarea în dezbatere a planurilor-cadru, cele actuale de liceu fiind nereformate din anii 2000, a spus în prima zi de cursuri din septembrie, la Digi24, că până la finalul anului calendaristic „trebuie să avem planurile-cadru”. De atunci, nu s-a mai întâmplat nimic cu acestea, între timp Deca devenind candidată PNL Vâlcea la Senatul României.
Amintim că în acest an școlar (2024-2025), elevii care au început clasa a XII-a sunt prima generație pentru care reforma curriculară a fost oprită de politicieni în 2021, care a învățat pe curriculum nou în clasele P-VIII și, când a intrat la liceu, practic s-a întors în timp, la curriculumul neactualizat din 2004/2009.
Nimeni nu va avea de pierdut, chiar dacă planurile-cadru vor fi cumva regândite și vor apărea schimbări structurale, a spus secretarul de stat din Ministerul Educației Florian Lixandru pe 16 septembrie. Oficialul a vorbit despre faptul că vor fi puse în dezbatere publică în curând noile planuri-cadru, documente ce vor genera temeri din partea profesorilor, a spus el.
Precizările lui veneau după ce Edupedu.ro a relatat că planurile-cadru sunt în analize de impact, după cum a declarat în prima zi de cursuri ministra Ligia Deca, ceea ce înseamnă că Ministerul Educației măsoară câte ore și posturi dispar sau sunt adăugate pe noile organizări ale disciplinelor în școală.