Metodologia pentru concursul de directori se aplică doar instituțiilor de stat, nu și celor private, atrage atenția pe Facebook Șerban Iosifescu, fostul director ARACIP, agenția care se ocupă de acreditarea unităților de învățământ din toată țara.
Mai exact, scrie Iosifescu, „se abrogă, în totalitate, OM 3969/2017, care reglementa concursul de directori și în instituțiile private”. Fostul director ARACIP, demis săptămâna trecută de ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, se întreabă dacă „există vreun motiv sau interes pentru ca școlile private să fie lăsate în afara procedurilor de concurs?”. „De ce nu stabilește, Ministerul, regulile și pentru concursul din unitățile private”, a scris Iosifescu în postarea sa de pe Facebook.
În plus, „prezența în comisii a reprezentanților mediului privat este cu ”dus-întors”: poate aduce o refocalizare pe competențe, eficiență și rezultate, dar nu știu cât de bine cunosc ei constrângerile specifice managementului instituțiilor publice”, mai spune Iosifescu.
Metodologia pentru concursul de directori a fost publicată în Monitorul Oficial pe 10 august, după aprobarea prin ordinul 4.597 din 6 august 2021. Conform acestor reguli se va organiza, începând din 14 septembrie 2021, concursul de angajare pentru toate posturile de directori și directori adjuncți din școli, grădinițe, licee.
Potrivit calendarului de concurs, publicarea funcțiilor vacante pentru care se organizează concursul și a bibliografiei se va face pe 14 septembrie 2021, cu doar o lună înaintea probei scrise, programată pe 15 octombrie.
- Vezi aici Calendarul concursului național de directori.
Citește și: Cine este Alina Paraschiv, noua șefă a ARACIP, agenția care evaluează, autorizează și acreditează toate școlile din România
Mai jos, postarea integrală a lui Șerban Iosifescu pe Facebook:
„Despre metodologia de concurs directori (OM 4.597 / 2021), câteva constatări, la o primă citire (plus niște întrebări).
– Metodologia reglează partea procedurală: unitățile pentru care se organizează concursul, persoanele eligibile pentru funcții, organizarea și funcționarea comisiilor de concurs, derularea procedurii, numirea în funcții. Are și multe anexe – 40 de pagini de borderouri, modele (cereri, adeverințe, declarații, contracte), calendar, fișe cadru ale posturilor. –
Metodologia se aplică doar instituțiilor de stat, dar se abrogă, în totalitate, OM 3969/2017, care reglementa concursul de directori și în instituțiile private. Există vreun motiv sau interes pentru ca școlile private să fie lăsate în afara procedurilor de concurs? De ce nu stabilește, Ministerul, regulile și pentru concursul din unitățile private (legea spune că TOATE posturile de director se ocupă prin concurs – Art. 257/(1) din LEN modificat prin OUG 41/2021)?
– Există prevederi contrare ambițiilor meritocratice ale acestui concurs: în cazul unităților de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale și al celor cu secții de predare în limbile minorităților naționale, și în cazul seminariilor și liceelor teologice este nevoie de avize de la reprezentanții minorităților, respectiv, din partea cultelor respective – care pot da sau nu avizul în funcție de cu totul alte considerente decât competența profesională. Este interesant că aceeași metodologie propune o soluție mai bună (cred eu) pentru situații similare: în cazul unităților de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, contractul de management trebuie AVIZAT de ministerele de resort (ceea ce mi se pare OK).
– Se menține dubla subordonare a directorului și încheierea a două contracte de management (o aberație managerială).
– Pe partea profesională – mai nimic: condițiile de prezentare la concurs sunt pur administrative, nimic privind pregătirea, experiența și, mai ales, rezultatele activității manageriale anterioare. Așteptăm cu interes, pe 14 septembrie, bibliografia promisă și, apoi, conținutul concret al probelor. Dacă bibliografia va fi cea din proiect, va arunca totul în derizoriu: dacă ai citit trei cărți și știi, ca papagalul, niște prevederi legale – gata, ești bun de director.
– Nu știu în ce măsură probele (scrisă, 50 de itemi, 120 minute + interviu, 60 de minute) au capacitatea de a evalua COMPETENȚELE manageriale menționate. Vezi, de exemplu competențele evaluate la interviu: management strategic, operațional și de comunicare, rezolvarea unor situații-problemă, prin raportare la contextul și specificul unității de învățământ, competențele digitale. Totul pe baza a ceea ce SPUNE candidatul și a unui document de 5 pagini, cu pretenție de strategie, înmânat comisiei la începutul interviului.
– M-a amuzat teribil modul de rezolvare a diferențelor de notare la interviu: dacă nu se ajunge la un consens, decizia e ”delegată” la Minister (care, desigur, e plin de specialiști în resurse umane, care cunosc, în plus, și situația din fiecare unitate).
– Prezența în comisii a reprezentanților mediului privat este cu ”dus-întors”: poate aduce o refocalizare pe competențe, eficiență și rezultate, dar nu știu cât de bine cunosc ei constrângerile specifice managementului instituțiilor publice.
Dacă ar fi vorba doar de firme de recrutare / ”head-hunting” aș înțelege, dar nu cred că apartenența la mediul privat, în general, garantează competența profesională. Cred că, deja, fetișizarea mediului privat începe să afecteze grav funcționarea sistemului public: serviciul public are niște trăsături fundamental diferite față de serviciul privat și nu poți aplica aceleași reguli și indicatori. Aș recomanda ceva literatură în acest sens – dar n-am cui.
În concluzie, metodologia publicată, după repetate declarații privind nevoia de profesionalizare a managementului educațional, este foarte asemănătoare metodologiilor anterioare și nu indică vreun progres în această direcție (a profesionalizării). Mă întreb cum se împacă această abordare cu ideile din ”România Educată”, în condițiile în care noii directori vor trebui să implementeze această viziune (sau nu mai e cazul?). Poate conținutul probelor (realizat de acei experți, care vor fi angajați de CNPEE) ne va lămuri în acest sens.”