Iohannis cere reexaminarea legii care prevede înlocuirea noțiunii de „educație sexuală” cu cea de „educație sanitară” și introducerea obligativității acordului scris al părinților pentru ca aceste ore să poată fi predate în școli

Președintele Klaus Iohannis cere reexaminatrea Legii care modifică Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiilor, care prevede înlocuirea noțiunii de „educație sexuală” cu cea de „educație sanitară” și introducerea obligativității obținerii acordului scris al părinților sau reprezentanților legali ai copiilor pentru derularea în unitățile școlare a programelor de educație sanitară, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, postat pe presidency.ro.

Amintim că predarea educației sexuale în școli a fost eliminată din lege la propunerea PSD și PNL pe 3 iunie, când a avut loc votul final în plenul Camerei Deputaților. S-au înregistrat 269 de voturi ”pentru”, 3 voturi ”împotrivă” și 35 de abțineri:

Amendamentul propus de PNl și PSD:

• ”derularea sistematică în unitățile școlare, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sanitară, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor.”

Autorii amendamentului sunt deputaţii Robert Sighiartău (PNL), Florica Cherecheş (PNL), Elena Hărătău (PSD), Steluţa-Gustica Cătăniciu (ALDE), Adrian Solomon (PSD), Nicuşor Halici (PSD) şi senatorul Titus Corlăţean (PSD).

În varianta actuală a legii în vigoare, articolul propus a fi modificat de către PSD și PNL prevede:

• ”derularea sistematică în unitățile școlare, cel puțin o dată pe semestru, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor”

Pe 24 iunie, Iohannis a atacat la Curtea Constituțională (CCR) legea aceasta, însă pe 25 septembrie, CCR a respins sesizarea președintelui.

Trei asociații ale tinerilor i-au solicitat pe 28 septembrie lui Klaus Iohannis să retrimită în Parlament Legea privind educația sexuală. Este vorba de Consiliul Național al Elevilor (CNE), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Tineretului din România (CTR). „În multe familii din România, sănătatea reproducerii nu constituie un subiect de discuție liberă, iar mai mulți elevi nu au părinți care să le poată răspunde la informații privind educația sexuală care ar trebui să fie livrate de specialiști în domeniu, astfel că informațiile pe care elevii le primesc pe această temă în cadrul unității de învățământ reprezintă unica oportunitate de a înțelege aspecte de bază adiacente educației sexuale, precum contracepția, planificarea familială ș.a”, se arată ăn motivarea celor trei asociații ale tinerilor.

O lege privind predarea educației sexuale în școli inițiată de USR a fost adoptată de Parlament în luna martie și a fost promulgată pe 3 aprilie de preşedintele Klaus Iohannis.

Motivele pentru care Iohannis a cerut reexaminarea legii care modifică Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiilor:

• Modificările aduse Legii nr. 272/2004 creează dificultăți în aplicare și sunt contrare politicilor naționale și internaționale din domeniu, ceea ce afectează activitatea concertată existentă de a pune în aplicare măsurile destinate combaterii dificultăților cu care se confruntă unii membri ai societății din România”:
• Legea supusă reexaminării neglijează nevoia intensă a societății de a primi o educație pentru sănătate, ce constituie, de altfel, o prioritate a statului, menționată inclusiv în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 22/2020.
• Prin introducerea sintagmei „educație pentru viață, inclusiv educație sanitară”, textul de lege se îndepărtează de principiul „promovării educației pentru sănătate” prevăzut în art. 3 lit. r) din Legea nr. 1/2011. Practic, reglementate în acest mod, programele de educație pentru sănătate sunt evidențiate doar prin educația sanitară, componenta de educație pentru sănătate sexuală fiind, astfel, eliminată sau simplificată la transmiterea în mod exclusiv de informații cu privire la igiena personală.
• Importanța educației pentru sănătate, mai ales a educației sexuale rezultă îndeosebi din necesitatea asigurării unui climat sănătos, în deplină siguranță pentru realizarea relațiilor dintre indivizi, care să garanteze integritatea fizică și psihică a acestora. În acest sens, amintim existența mai multor studii care reliefează faptul că atât copiii, cât și tinerii trebuie să aibă acces, cu celeritate, la educație și informații obiective, spre a-și putea evalua și realiza în mod corect interacțiunile cu ceilalți indivizi din societate.
• În acest sens, învederăm recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit cărora, în ceea ce privește nevoia de realizare a educației sexuale, aceasta poate fi suplinită, în mod pozitiv și cu succes, prin intermediul unor specialiști care să abordeze acest domeniu în mod profesional. Totodată, OMS consideră că educația sexuală trebuie predată într-o manieră adecvată vârstei, să corespundă gradului de dezvoltare și înțelegere, specific fiecărui individ și să țină cont de influențele culturale, sociale și de gen.
• Cu privire la obligativitatea existenței acordului din partea părinților/reprezentanților legali în vederea derulării, cu caracter sistematic în unitățile școlare, a acestor programe de educație, apreciem că aceasta are ca efect restrângerea accesului copiilor la o educație adecvată, cu atât mai mult cu cât această limitare nu se aplică și în cazul altor tipuri de programe. Această măsură legislativă este de natură să creeze un obstacol în realizarea interesului superior al copilului, astfel cum acesta este prevăzut de convențiile internaționale la care România este parte și care trebuie să primeze dreptului părintelui de a decide pentru copilul său.

„Întotdeauna, o acțiune legislativă care reglementează accesul copiilor la orele de educație pentru sănătate, inclusiv de educație sexuală, nu trebuie să îngreuneze și mai mult eforturile României de a înlătura cauzele ce produc inegalitate, excludere socială, economică și culturală, precum și renunțarea la frecventarea studiilor. Printre aceste cauze, un rol însemnat îl au cazurile, în continuă creștere, de nașteri din rândul mamelor minore din țara noastră. Aceasta reprezintă un factor de risc determinant de declanșare și menținere a sărăciei în cazul respectivelor mame și copii lor.

De aceea, statul are obligația de a asigura accesul la informațiile corespunzătoare domeniului sănătății sexuale, ca o componentă esențială a dreptului la sănătate și la educație. În vederea abordării unor atitudini sănătoase care să îi mențină în siguranță, tinerii trebuie să beneficieze de o educație adecvată. În acest context, este mai mult decât vitală necesitatea reglementării în programa școlară a educației pentru sănătate, cu componenta educației sexuale, adaptate vârstei, de o manieră obiectivă, care să prezinte informații corecte, adaptate nivelului elevilor de dezvoltare și înțelegere.

Ca atare, apreciem că perseverența în promovarea accesului la educație pentru sănătate, cu componenta acesteia privind educația sexuală, este de natură să combată răspândirea de informații false în materia situațiilor cu caracter epidemic și vine în sprijinul realizării măsurilor de prevenție și asigurare a sănătății pentru toți indivizii. De asemenea, o dimensiune importantă a eforturilor de control epidemiologic pe scară largă o reprezintă și informarea în ceea ce privește existența și prevenția bolilor, inclusiv a celor cu transmitere sexuală”, se mai arată în cererea președintelui Iohannis.

Peste 700 de mame minore în 2018, în România

Conform datelor INS Tempo, în anul 2018, în România au devenit mame 727 de adolescente cu vârsta sub 15 ani și 18.753 cu vârsta între 15-19 ani. Dintre mamele adolescente sub 15 ani, 19 sunt la a doua naștere și una la a treia.

De asemenea, dintre mamele adolescente cu vârsta între 15-19 ani, 3.929 sunt la a doua naștere, 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea și una la a șasea.

Totodată, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin diagnosticate anual în Europa provin din România, incidență de 3 ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene. România se află pe primul loc din țările Uniunii Europene în ceea privește mortalitatea prin cancer de col uterin (14.2 la 100.000 de femei).

Sursă foto: presidency.ro