Ioana Lazăr, secretarul general al Ministerului Educației, a declarat că „ministerul Educației nu a fost parte în acel dosar, vorbim de două situații punctuale, respectiv de acte administrative cu caracter individual. Soluția dată nu privește legalitatea unui act administrativ cu caracter normativ emis de Ministerul Educației, referindu-se la cazurile celor două eleve eliminate pentru tentativă de fraudă de la Bacalaureat 2024 care au câștigat în instanță dreptul de a da examenul în toamnă, arătând vulnerabilitățile legale ale actelor emise de Ministerul Educației și inspectoratele școlare, despre care a scris Edupedu.ro.
- Precizările secretarului general al Ministerului Educației au fost făcute la dezbaterea online privind proiectele de ordine de ministru pentru organizarea Bacalaureatului și Evaluării Naționale 2025.
Ioana Lazăr a răspuns la întrebarea dacă se va modifica cadrul legislativ care vulnerabilizează acum acest demers de pedepsire a fraudei la examene, adresată de Edupedu.ro.
Răspunsul secretarului general al Ministerului Educației Ioana Lazăr:
„Dosarele la care faceți referire dumneavoastră privesc niște acte administrative cu caracter individual.
Chiar mă bucur că ați pus această întrebare, pentru că ne dați posibilitatea să clarificăm perspectiva Ministerului Educației.
În primul rând, aș dori să menționez faptul că Ministerul Educației nu a fost parte în acest dosar. De asemenea, instanța judecătorească nu a analizat legalitatea vreunui ordin de ministru care să poată să fie suspendat sau anulat.
Prin urmare, soluția dată nu privește legalitatea unui act administrativ cu caracter normativ emis de Ministerul Educației. Dosarele la care faceți referire dumneavoastră privesc niște acte administrative cu caracter individual emise de comisia care avea în competența acest lucru, acte administrative care bineînțeles că în mod individual, fac obiectul controlului judecătoresc. Instanța de judecată, din ceea ce am lecturat în articolul pe care chiar dumneavoastră cred că l-ați publicat, a suspendat acele hotărâri.
Suspendarea unui act administrativ nu se pronunță altfel decât prin raportare la dispozițiile articolului 7 din legea 554 din 2004 privind contenciosul administrativ, care lege prevede două condiții prin ca pe care instanța trebuie să le analizeze și dacă sunt îndeplinite cumulativ, atunci se dispune suspendarea actului administrativ. Este vorba despre cazul bine justificat și pagube paguba iminentă. Niciuna dintre condițiile respective nu presupune o analiză pe fondul legalității actului administrativ și cazul bine justificat. Înseamnă următoarea chestiune, că instanța consideră că reclamantul a adus suficiente argumente cât să presarme prezumția de legalitate a actului administrativ și poate să justifice o pagubă iminentă prin efectele juridice pe care le produce acel act administrativ.
Prin urmare, nu putem să tragem o concluzie și să spunem că este vorba despre un cadru legal care nu este unul conform legii sau că este un cadru legal neclar emis de Ministerul Educației.
Este vorba de niște acte individuale analizate în mod particular de instanța judecătorească, iar dacă comisia respectivă nu a emis acele hotărâri cu respectarea tuturor elementelor pe care trebuia să le aibă în vedere, respectiv să facă o corectă încadrare în situațiile de fraudă pentru acele eleve, atunci evident că instanța judecătorească a dispus suspendarea celor hotărâri, dar nu este vorba, repet, de niciun ordin emis de Ministerul Educației.
Ministerul Educației nu a fost parte în acel dosar, ci vorbim de două situații punctuale, respectiv de acte administrative cu caracter individual.”
Actele administrative au fost suspendate, dar instanțele au făcut precizări legate și de prevederile din ordinele emise de Ministerul Educației și anume:
Sancțiunea aplicată nu este proporțională cu fapta săvârşită. Principiile generale de drept impun ca sancţiunea aplicată să fie proporţională, adică să corespundă formei de vinovăţie şi gradului de pericol social generat de fapta săvârşită.
„Instanţa reţine că, dispoziţiile menţionate materializează o sancţiune de natură administrativă extrem de gravă, ce presupune săvârşirea unei fapte ilicite, precum şi existenţa unei anumite forme de vinovăţie. Totodată, principiile generale de drept impun ca sancţiunea aplicată să fie proporţională, adică să corespundă formei de vinovăţie şi gradului de pericol social generat de fapta astfel săvârşită. Or, în mod evident, normele ordinului de ministru prezumă toate aceste elemente, fără a se putea susţine că e vorba de o prezumţie irefragabilă.”
Ordinul ministerului Educației privind desfășurarea examenului de Bacalaureat nu cuprinde, în mod expres, o procedura de soluționare a contestațiilor la măsura excluderii din examen și nici nu stabilește competențe speciale în acest sens pentru membrii comisiilor de bacalaureat.
„Răspunsul Inspectoratului are natura unui act administrativ emis în urma exercitării recursului ierarhic, autoritatea ierarhic superioară comisiei de examen verificând legalitatea măsurilor dispuse de aceasta, potrivit documentului.
Însă, instanța precizează că acest control a fost realizat în virtutea principiului subordonării ierarhice, în condițiile în care Anexa nr. 3 din Ordinul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 4799/2010, care reglementează în mod explicit atribuțiile membrilor comisiilor de bacalaureat nu cuprinde, în mod expres, o procedura de soluționare a contestațiilor la măsura excluderii din examen și nici nu stabilește o competență specială în acest sens.”
Foto: © Sarawut Nirothon | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.