Ioana Lazăr, secretar general al Ministerului Educației, răspuns la criticile privind temeiul legal al examenelor din 2025: Din punctul nostru de vedere metodologia de organizare și desfășurare a examenelor naționale respectă în integralitate dispozițiile legale

Foto: Simion Mechno / Agerpres Foto

Ministerul Educației precizează că cele două proiecte de ordin pentru organizarea BAC și Evaluarea Națională la clasa a VIII-a în anul școlar 2024-2025 “respectă în integralitate dispozițiile legale aplicabile de nivel superior și sunt emise în baza legii”. Explicația a venit de la secretarul general din Ministerul Educației, Ioana Lazăr, în dezbaterea online organizată de Minister, desfășurată miercuri, 28 august, privind cele două proiecte puse recent în dezbatere publică. Amintim, mai multe organizații ale elevilor și părinților au semnalat faptul că preambulul acestor ordine de ministru indică o lipsă de temei legal a examenelor. Ioana Lazăr a mai precizat că “Ministerul emite măsuri și reglementează la nivel de metodologie, astfel încât la nivelul sistemului de învățământ să nu existe vid legislativ”, iar “în anul școlar 2024-2025 suntem într-o perioadă tranzitorie”.

Secretarul general din Ministerul Educației, Ioana Lazăr, a precizat că cele două proiecte privind desfășurarea examenelor naționale, Evaluarea Națională și Bacalaureat, “respectă în integralitate dispozițiile legale aplicabile de nivel superior și sunt emise în baza legii”.

Răspunsul vine după o întrebare adresată de președinta Uniunii Elevilor Reprezentanți, Lorena Drăgușin, în cadrul dezbaterii online privind cele două proiecte privind desfășurarea examenelor naționale din acest an. Amintim, organizații ale elevilor și părinților au semnalat faptul că preambulul acestor ordine de ministru indică o lipsă de temei legal fiind evocate de autori articole din actuala legea a educației care prevede doar organizarea pe viitor a examenelor, nu și pentru sesiunile din 2025 sau 2026.

Ioana Lazăr a explicat că “pentru a intra în vigoare efectiv legea, trebuie stabilite măsuri tranzitorii. (…) În ordinul de ministru care stabilește normele tranzitorii de punere în aplicare a legii 198 a fost stabilit faptul că Ministerul emite măsuri și reglementează la nivel de metodologie, astfel încât la nivelul sistemului de învățământ să nu existe vid legislativ pentru că pentru că pentru intrarea în vigoare a legii 198 în integralitate este nevoie de o perioadă tranzitorie”, a spus secretarul general din Ministerul Educației. Ioana Lazăr a mai precizat că “în anul școlar 2024-2025 suntem într-o perioadă tranzitorie“.

Răspunsul integral al secretarului general al Ministerului Educației, Ioana Lazăr

Lorena Drăgușin, președinta Uniunii Elevilor Reprezentanți: Eu am niște semne de întrebare de ridicat. Dumneavoastră ați spus în aceste proiecte că sunt depuse în temeiul legal al articolului 250 din legea învățământului preuniversitar. Dacă ne uităm la acest articol, spune așa: la alineatul 1, litera a) titlul I și titlul II, titlul IV, capitol 1 din legea educației naționale nr. 1/ 2011, publicat Monitorul Oficial al României este abrogată, cu excepția articolului 361, alineatul 3. Dacă mergem la legea educației naționale nr.1/ 2011, la articolul 361, invocat de către dumneavoastră, spune așa: la litera b – Evaluarea Națională organizată la finalul clasei a 8-a se va desfășura în conformitate cu prevederile prezente de elevi, începând cu generația de elevi care începe clasa a IV-a în anul școlar 2017-2018.

Dar avem ordonanța de urgență numărul 13 / 2023 care spune că pentru desfășurarea evaluării naționale organizate la finalul clasei a VIII-a se prorogă până la absolvirea clasei a 8-a de către generația de elevi care începe clasa a 5-a în anul școala 2023-2024. Deci, dacă facem un calcul, Evaluarea Națională poate fi dată începând cu anul școlar 2027-2028, așa cum spune și o lege a învățământului preuniversitar. La fel este și în cazul examenului de bacalaureat. Deci întrebarea mea este care este baza legală în baza căreia dumneavoastră ați făcut, ați depus acest proiect pentru că aceste examene nu au bază legal? Deci ați invocat acel articol din legea învățământul preuniversitar care spune că legea 1 pe 2011 a fost abrogată exceptând articolul 361, dar articolul 361 vedem că este prorogat de acea ordonanță de urgență.

Ce sens mai au aceste discuții de proiecte de amendamente dacă oricum aceste examene nu au bază legală? Dacă puteți să mi-o spuneți, vă rog.

Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației: Mulțumim pentru observație. Deci să înțeleg că dumneavoastră contestați legalitatea acestor documente, nu conținutul lor. Nu aveți ceva de vizavi de conținutul acestor două documente. Tocmai de aceea, alături de mine astăzi sunt colegele mele, doamna secretar general Ioana Lazăr și doamna director Gabriela Toma de la Direcția Generală Juridic, care pot oferi informații vizavi de această problemă semnalată cu dumneavoastră.

Ioana Lazăr, secretar general al Ministerului Educației: “Temeiul legal pentru cele două ordine supuse dezbaterii publice vorbim despre Evaluarea Națională și despre examenul național de Bacalaureat este reprezentat de legea 198/ 2023, care, așa cum ați menționat și dumneavoastră, corect, până la un punct, prevede la articolul 250, alineatul 1, faptul că în mod expres se mențin în vigoare dispozițiile articolului 361 alineatele trei, literele b, c și d din Legea Educației Naționale numărul 1/2011. Aceste texte din legea 1 practic mențin în vigoare legea 84 din 1995, pentru că examenul de bacalaureat prevăzut de legea 1 din 2011 nu s-a organizat niciodată în conformitate cu dispozițiile acelei legi. Prin urmare, și în legea 1 erau prevăzute niște norme de ultra activare a legii 84 din 1995.

Legea 84 din 1995 despre care v-am vorbit, reglementează la articolul 26, alineatul 4, faptul că examenul național de bacalaureat constă în susținerea unor probe și sunt enumerate care sunt acestea. Deoarece aceste de texte de lege nu sunt extinse și pentru alte instituții juridice din legea 1, finalizarea studiilor și toate celelalte componente ale finalizării etapelor de gimnaziu, liceu, ș.a.m.d. sunt reglementate și sunt desfășurate în baza textelor în vigoare prevăzute de legea 198, coroborate cu dispozițiile legale care conțin posibilitatea ca Ministerul Educației să emită norme tranzitorii. 

Tocmai din acest motiv, în ordinul de ministru care stabilește normele tranzitorii de punere în aplicare a legii 198 a fost stabilit faptul că Ministerul emite măsuri și reglementează la nivel de metodologie, astfel încât la nivelul sistemului de învățământ să nu existe vid legislativ, pentru că pentru intrarea în vigoare a legii 198 în integralitate este nevoie de o perioadă tranzitorie. Sistemul acesta de învățământ este cel mai mare sistem public din România. În legea 198 sunt prevăzute foarte multe instituții juridice, pornind de la nu știu modalitatea de înființare a unei unități de învățământ preuniversitar, de la modalitatea de acces într-o funcție didactică, de la modalitatea în care este gestionat sistemul de învățământ pe fond. Deci, din toate aceste puncte de vedere, pentru a intra în vigoare efectiv legea, trebuie stabilite aceste măsuri tranzitorii.

Ați făcut vorbire de dispozițiile din legea învățământului preuniversitar nr. 198 și, dacă vă uitați cu atenție, în preambulul ordinului de ministru privind organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale este menționat alineatul 1 al articolului 101 din legea 198. Nu este menționat și alineatul 2. Deci, prin urmare, noi în anul școlar 2024-2025 suntem într-o perioadă tranzitorie în care sunt aplicabile dispozițiile articolului 251 din legea învățământului preuniversitar, dispozițiile articolului 361, alineatul 3 b-d din legea nr. 1 / 2011, iar ordinele de ministru sunt perfect legale și sunt încadrate în limitele normei primare. Textele despre care vorbiți dumneavoastră, Evaluarea Națională care se va desfășura începând din 2027, este reglementată la alineatul 2 al articolului 101 și, cu siguranță, așa cum prevede și ROFUIP, pentru că și ROFUIP dispune la articolul 128 faptul că urmează să fie emisă o metodologie care va reglementa modul în care se face admiterea în liceu și noua Evaluare Națională, în baza legii nr. 198/2023.

Prin urmare, din punctul nostru de vedere, atât metodologia de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale, cât și cea examenului național de Bacalaureat respectă în integralitate dispozițiile legale aplicabile de nivel superior și sunt emise în baza legii”.

Informații de context

Edupedu.ro a scris pe larg într-o analiză despre cum arată improvizația Ministerului Educației pentru fundamentarea legislativă a examenelor din 2025 în România: instituția și-a bazat proiectele de ordine pentru organizarea BAC și Evaluarea Națională la clasa a VIII-a, plus admiterea, pe prevederi neaplicabile din legea actuală a educației și pe ordine de ministru date în baza unor legi abrogate.

Mai precis, examenele de Bacalaureat și Evaluare Națională la clasa a VIII-a din anul 2025 ar urma să se desfășoare în iunie-iulie 2025, la fel și admiterea la liceu. Potrivit proiectelor de ordine de ministru care stabilesc regulile acestora, lansate în dezbatere de Ministerul Educației în ultima săptămână, fundamentarea acestor examene este pe legea 198/2023, plus câteva ordine de ministru.

Mai multe organizații ale elevilor și părinților au semnalat faptul că preambulul acestor ordine de ministru indică o lipsă de temei legal a examenelor, fiind evocate de autori articole din actuala legea e educației care prevede doar organizarea pe viitor a examenelor, nu și pentru sesiunile din 2025 sau 2026. Mai multe detalii, aici

Amintim că elevii care încep clasa a VIII-a pe 9 septembrie ar urma să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis. Ministerul nu a pus în dezbatere până acum nicio propunere de programă școlară liceală.

Elevii care încep clasa a VI-a pe 9 septembrie ar urma să susțină Evaluarea Națională prevăzută de legea 198/2023 și admiterea la liceu cu examen separat pe 50% din locuri. Nu sunt modificări la structura actuală, Legea educației Deca-Iohannis păstrând cele trei probe, după ce în legea educației 1/2011 evaluarea era și transdisciplinară și susținută nu doar la română și matematică, dar a fost amânată în fiecare an de guvernele din perioada 2011-2023.

Citește și:
Cum arată improvizația Ministerului Educației pentru fundamentarea legislativă a examenelor din 2025 în România: instituția și-a bazat proiectele de ordine pentru organizarea BAC și Evaluarea Națională la clasa a VIII-a, plus admiterea, pe prevederi neaplicabile din legea actuală a educației și pe ordine de ministru date în baza unor legi abrogate
Exit mobile version