Ministerul Educației precizează că cele două proiecte de ordin pentru organizarea BAC și Evaluarea Națională la clasa a VIII-a în anul școlar 2024-2025 “respectă în integralitate dispozițiile legale aplicabile de nivel superior și sunt emise în baza legii”. Explicația a venit de la secretarul general din Ministerul Educației, Ioana Lazăr, în dezbaterea online organizată de Minister, desfășurată miercuri, 28 august, privind cele două proiecte puse recent în dezbatere publică. Amintim, mai multe organizații ale elevilor și părinților au semnalat faptul că preambulul acestor ordine de ministru indică o lipsă de temei legal a examenelor. Ioana Lazăr a mai precizat că “Ministerul emite măsuri și reglementează la nivel de metodologie, astfel încât la nivelul sistemului de învățământ să nu existe vid legislativ”, iar “în anul școlar 2024-2025 suntem într-o perioadă tranzitorie”.
- Edupedu.ro a scris pe larg într-o analiză despre cum arată improvizația Ministerului Educației pentru fundamentarea legislativă a examenelor din 2025 în România
Secretarul general din Ministerul Educației, Ioana Lazăr, a precizat că cele două proiecte privind desfășurarea examenelor naționale, Evaluarea Națională și Bacalaureat, “respectă în integralitate dispozițiile legale aplicabile de nivel superior și sunt emise în baza legii”.
Răspunsul vine după o întrebare adresată de președinta Uniunii Elevilor Reprezentanți, Lorena Drăgușin, în cadrul dezbaterii online privind cele două proiecte privind desfășurarea examenelor naționale din acest an. Amintim, organizații ale elevilor și părinților au semnalat faptul că preambulul acestor ordine de ministru indică o lipsă de temei legal fiind evocate de autori articole din actuala legea a educației care prevede doar organizarea pe viitor a examenelor, nu și pentru sesiunile din 2025 sau 2026.
Ioana Lazăr a explicat că “pentru a intra în vigoare efectiv legea, trebuie stabilite măsuri tranzitorii. (…) În ordinul de ministru care stabilește normele tranzitorii de punere în aplicare a legii 198 a fost stabilit faptul că Ministerul emite măsuri și reglementează la nivel de metodologie, astfel încât la nivelul sistemului de învățământ să nu existe vid legislativ pentru că pentru că pentru intrarea în vigoare a legii 198 în integralitate este nevoie de o perioadă tranzitorie”, a spus secretarul general din Ministerul Educației. Ioana Lazăr a mai precizat că “în anul școlar 2024-2025 suntem într-o perioadă tranzitorie“.
- Edupedu.ro a semnalat faptul că potrivit Consiliului Legislativ și Legii 24/2000, un ordin de ministru este un act normativ care trebuie să fie fundamentat pe o lege în vigoare. Cum nu există nicio lege în vigoare care să mai prevadă actualele structuri învechite ale examenelor și admiterii la liceu, juriștii Ministerului Educației au fundamentat regulile examenelor pe legea nouă, lege care nu conține nicio prevedere despre actualele examene, cum arătam mai sus. Reamintim, Legea 85/1995 și Legea 1/2011 au fost abrogate. Iar în baza unui ordin de ministru cu măsuri tranzitorii nu poate fi organizat un examen, Ministerul Educației arogându-și astfel putere legislativă, el fiind un organ al puterii executive nu al celei legislative.
Răspunsul integral al secretarului general al Ministerului Educației, Ioana Lazăr
Lorena Drăgușin, președinta Uniunii Elevilor Reprezentanți: Eu am niște semne de întrebare de ridicat. Dumneavoastră ați spus în aceste proiecte că sunt depuse în temeiul legal al articolului 250 din legea învățământului preuniversitar. Dacă ne uităm la acest articol, spune așa: la alineatul 1, litera a) titlul I și titlul II, titlul IV, capitol 1 din legea educației naționale nr. 1/ 2011, publicat Monitorul Oficial al României este abrogată, cu excepția articolului 361, alineatul 3. Dacă mergem la legea educației naționale nr.1/ 2011, la articolul 361, invocat de către dumneavoastră, spune așa: la litera b – Evaluarea Națională organizată la finalul clasei a 8-a se va desfășura în conformitate cu prevederile prezente de elevi, începând cu generația de elevi care începe clasa a IV-a în anul școlar 2017-2018.
Dar avem ordonanța de urgență numărul 13 / 2023 care spune că pentru desfășurarea evaluării naționale organizate la finalul clasei a VIII-a se prorogă până la absolvirea clasei a 8-a de către generația de elevi care începe clasa a 5-a în anul școala 2023-2024. Deci, dacă facem un calcul, Evaluarea Națională poate fi dată începând cu anul școlar 2027-2028, așa cum spune și o lege a învățământului preuniversitar. La fel este și în cazul examenului de bacalaureat. Deci întrebarea mea este care este baza legală în baza căreia dumneavoastră ați făcut, ați depus acest proiect pentru că aceste examene nu au bază legal? Deci ați invocat acel articol din legea învățământul preuniversitar care spune că legea 1 pe 2011 a fost abrogată exceptând articolul 361, dar articolul 361 vedem că este prorogat de acea ordonanță de urgență.
Ce sens mai au aceste discuții de proiecte de amendamente dacă oricum aceste examene nu au bază legală? Dacă puteți să mi-o spuneți, vă rog.
Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației: Mulțumim pentru observație. Deci să înțeleg că dumneavoastră contestați legalitatea acestor documente, nu conținutul lor. Nu aveți ceva de vizavi de conținutul acestor două documente. Tocmai de aceea, alături de mine astăzi sunt colegele mele, doamna secretar general Ioana Lazăr și doamna director Gabriela Toma de la Direcția Generală Juridic, care pot oferi informații vizavi de această problemă semnalată cu dumneavoastră.
Ioana Lazăr, secretar general al Ministerului Educației: “Temeiul legal pentru cele două ordine supuse dezbaterii publice vorbim despre Evaluarea Națională și despre examenul național de Bacalaureat este reprezentat de legea 198/ 2023, care, așa cum ați menționat și dumneavoastră, corect, până la un punct, prevede la articolul 250, alineatul 1, faptul că în mod expres se mențin în vigoare dispozițiile articolului 361 alineatele trei, literele b, c și d din Legea Educației Naționale numărul 1/2011. Aceste texte din legea 1 practic mențin în vigoare legea 84 din 1995, pentru că examenul de bacalaureat prevăzut de legea 1 din 2011 nu s-a organizat niciodată în conformitate cu dispozițiile acelei legi. Prin urmare, și în legea 1 erau prevăzute niște norme de ultra activare a legii 84 din 1995.
Legea 84 din 1995 despre care v-am vorbit, reglementează la articolul 26, alineatul 4, faptul că examenul național de bacalaureat constă în susținerea unor probe și sunt enumerate care sunt acestea. Deoarece aceste de texte de lege nu sunt extinse și pentru alte instituții juridice din legea 1, finalizarea studiilor și toate celelalte componente ale finalizării etapelor de gimnaziu, liceu, ș.a.m.d. sunt reglementate și sunt desfășurate în baza textelor în vigoare prevăzute de legea 198, coroborate cu dispozițiile legale care conțin posibilitatea ca Ministerul Educației să emită norme tranzitorii.
Tocmai din acest motiv, în ordinul de ministru care stabilește normele tranzitorii de punere în aplicare a legii 198 a fost stabilit faptul că Ministerul emite măsuri și reglementează la nivel de metodologie, astfel încât la nivelul sistemului de învățământ să nu existe vid legislativ, pentru că pentru intrarea în vigoare a legii 198 în integralitate este nevoie de o perioadă tranzitorie. Sistemul acesta de învățământ este cel mai mare sistem public din România. În legea 198 sunt prevăzute foarte multe instituții juridice, pornind de la nu știu modalitatea de înființare a unei unități de învățământ preuniversitar, de la modalitatea de acces într-o funcție didactică, de la modalitatea în care este gestionat sistemul de învățământ pe fond. Deci, din toate aceste puncte de vedere, pentru a intra în vigoare efectiv legea, trebuie stabilite aceste măsuri tranzitorii.
Ați făcut vorbire de dispozițiile din legea învățământului preuniversitar nr. 198 și, dacă vă uitați cu atenție, în preambulul ordinului de ministru privind organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale este menționat alineatul 1 al articolului 101 din legea 198. Nu este menționat și alineatul 2. Deci, prin urmare, noi în anul școlar 2024-2025 suntem într-o perioadă tranzitorie în care sunt aplicabile dispozițiile articolului 251 din legea învățământului preuniversitar, dispozițiile articolului 361, alineatul 3 b-d din legea nr. 1 / 2011, iar ordinele de ministru sunt perfect legale și sunt încadrate în limitele normei primare. Textele despre care vorbiți dumneavoastră, Evaluarea Națională care se va desfășura începând din 2027, este reglementată la alineatul 2 al articolului 101 și, cu siguranță, așa cum prevede și ROFUIP, pentru că și ROFUIP dispune la articolul 128 faptul că urmează să fie emisă o metodologie care va reglementa modul în care se face admiterea în liceu și noua Evaluare Națională, în baza legii nr. 198/2023.
Prin urmare, din punctul nostru de vedere, atât metodologia de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale, cât și cea examenului național de Bacalaureat respectă în integralitate dispozițiile legale aplicabile de nivel superior și sunt emise în baza legii”.
Informații de context
Edupedu.ro a scris pe larg într-o analiză despre cum arată improvizația Ministerului Educației pentru fundamentarea legislativă a examenelor din 2025 în România: instituția și-a bazat proiectele de ordine pentru organizarea BAC și Evaluarea Națională la clasa a VIII-a, plus admiterea, pe prevederi neaplicabile din legea actuală a educației și pe ordine de ministru date în baza unor legi abrogate.
Mai precis, examenele de Bacalaureat și Evaluare Națională la clasa a VIII-a din anul 2025 ar urma să se desfășoare în iunie-iulie 2025, la fel și admiterea la liceu. Potrivit proiectelor de ordine de ministru care stabilesc regulile acestora, lansate în dezbatere de Ministerul Educației în ultima săptămână, fundamentarea acestor examene este pe legea 198/2023, plus câteva ordine de ministru.
Mai multe organizații ale elevilor și părinților au semnalat faptul că preambulul acestor ordine de ministru indică o lipsă de temei legal a examenelor, fiind evocate de autori articole din actuala legea e educației care prevede doar organizarea pe viitor a examenelor, nu și pentru sesiunile din 2025 sau 2026. Mai multe detalii, aici
Amintim că elevii care încep clasa a VIII-a pe 9 septembrie ar urma să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis. Ministerul nu a pus în dezbatere până acum nicio propunere de programă școlară liceală.
Elevii care încep clasa a VI-a pe 9 septembrie ar urma să susțină Evaluarea Națională prevăzută de legea 198/2023 și admiterea la liceu cu examen separat pe 50% din locuri. Nu sunt modificări la structura actuală, Legea educației Deca-Iohannis păstrând cele trei probe, după ce în legea educației 1/2011 evaluarea era și transdisciplinară și susținută nu doar la română și matematică, dar a fost amânată în fiecare an de guvernele din perioada 2011-2023.
Citește și:
Cum arată improvizația Ministerului Educației pentru fundamentarea legislativă a examenelor din 2025 în România: instituția și-a bazat proiectele de ordine pentru organizarea BAC și Evaluarea Națională la clasa a VIII-a, plus admiterea, pe prevederi neaplicabile din legea actuală a educației și pe ordine de ministru date în baza unor legi abrogate
Uniunea Elevilor Reprezentanți și Federația Părinților FEPAL solicită Ministerului Educației să retragă proiectele de ordine pentru Evaluarea Națională și BAC 2025, pentru că nu ar avea temei legal
Redacția
Mădălina Belu
Mihai Peticilă
Matei Pop
6 comments
Eu am înscris online copilul la clasa pregătitoare și am mers și la școală la h 5 pt că mi-a fost frica că nu voi prinde un loc la step by step și am fost nr 24 sau 25.,erau persoane de la h23 ca doar suntem la școală și onlain nu are importanta dacă a fost înscris. Școla a înscris 22 de copii la step by step step și eu am făcut cerere poate se suplimentează locurile la step by step și aș avea un loc. Nu ma anunțat nimeni. Ce mi sa răpus pe edu.ro și inspectoratul județean a fost că este înscris.
Din păcate, toți își bat joc de învățământ. S-au perindat și se perindă toți incompetenții, care nu au nici-o legătură cu sistemul, iar generațiile care se ridică sunt din ce în ce mai slabe și prost pregătite.
Dacă tot suntem într-o perioadă tranzitorie și dacă tot e vorba despre calendar,întreb și eu,de ce elevii de la profilul tehnologic și școala profesională,care au aceeași vârstă și aceleași drepturi și același statut de elev, termină cursurile cu o săptămână sau chiar două mai târziu față de elevii de aceeași vârstă și nivel de studii de la profilul uman sau teoretic
Tehnic vorbind, chiar daca forteaza putin , doamna Lazar are perfecta dreptate. Fiecare lege, legea 1/2011 (prin derogari si prorogari intervenite pe parcurs) si legea 198/2023 ( prin exceptia prevazuta la art. 250 alin. 1) litera (a) , contin tot felul de prevederi ( le-as numi artificii ) ce fac ca organizarea acestor examene sa se bazeze (surprinzator) pe prevederi (neabrogate) ale legii 84/1995. Si aici apare cu adevarat problema. Dupa atatita titulari ilustri ai postului de ministru ce au initiat reforme peste reforme, organizam evaluarea nationala si examenul de bacalaureat bazandu-ne pe prevederile ( ultra activate ) ale unei legi de acum 30 de ani. Mi-e teama sa nu le invocam si peste 10 ani.
Dincolo de acest subiect, i-as pune doamnei Lazar , punctual, si alte intrebari:
1) Care e baza legala pentru a declara ca anul scolar 2024-2025 reperzinta o perioada tranzitorie. Sa nu-mi spuna ordinul de ministru din august 2023. Ar fi o dovada ca ministerul nu a respecata legea. As ruga-o sa reciteasca articlolul 248 alin. (2) din legea 198/2023 si sa ne spuna care ar fi implicatiile (intr-un stat de drept) pentru cei care nu au respectat prevederile respective ?
2) Ce valoare juridica are un ordin de ministru (6072 din 31 august 2023 si publicat în Monitorul Oficial pe 1 septembrie 2023) bazat pe prevederile unei legi ce nu era înca in vigoare (legea 198/2023 intra in vigoare pe 4 septembrie 2023). In plus, acelasi ordin de ministru , prin prevederile sale (modificate in privinta calendarului ) intra in contradictie cu prevederile legii 198/2023, art. 248 alin (2).
Ce valoare are acest ordin de ministru care prin prevederile art. 1 alin 3 si 4 prelungeste aplicarea unor regulamnete adoptate prin ordine de ministru, adoptate in baza unor prevederi legale (legea 1/ 2011) , abrogate insa in momentul intrarii in vigoare a legii 198/2023 ? Legea 198/2023 stabileste clar, in textul ei si dispozitiile tranzitorii, situatiile in care e nevoie de acte subsecvente pentru punerea in aplicare a prevederilor sale.
3) Ce parere are despre constitutionalitatea prevederilor art. 128 alin 1 lit (d) si (g) din legea 198/2023 , in conditiile in care ele creaza o discriminare intre cetateni de aceeasi varsta . Unii (elevii de nivel liceal au dreptul la un reprezentant cu drept de vot in Consiliul de administratie, iar cei din invatamantul exclusiv tehnologic nu au ). Prin metodologia aprobata prin ordinul de ministru nr. 6223 din 4 septembrie 2023 se introduce (pe baza carei prevederi legale ?), in cazul invatamantului exclusiv tehnologic, un reprezentant al elevilor in CA, dar cu statut de observator.
4) Un aspect foarte important. Care a fost baza legala prin care a fost organizat programul scolar in anul scolar 2023-2024 si va fi organizat in anul 2024-2025 ?
In trecut, dupa stiinta mea , se stabilea prin ordin de ministru. In 2023, s-a produs o schimbare, acesta fiind stabilit prin lege, legea 198/2023. Vechiul ROFUIP a fost adoptat prin ordin de ministru, bazat pe prevederi ale legii 1/2011, lege abrogata, Dcei apare o problema de vid legislativ pentru anul scolar 2023-2024.
Pentru anul scolar 2024-2025 avem insa ROFUIP, adoptat prin ordinul de ministru nr. 5726 din 6 august 2024, in baza legii 198/2023. Aparent totul e ok, doar aparent. Un ordin de ministru poate reglementa doar pe baza legii. Aici vine surpriza ! Ce prevede legea 198, art. 19 alin 17 “” Procesul educațional se desfășoară în maximum două schimburi. Organizarea programului școlar are în vedere următoarele reguli: “” si urmeaza mai multe, la literele a-f. Ne ducem apoi la art. 248 alin (13) din aceasi lege (aici vine problema): “”Aplicarea prevederilor art. 19 alin. (17) se va face începând cu anul școlar 2025-2026.””. E clar ca cei care au elaborat legea au vrut sa proroge doar prevederile continute de prima teza de la art. 19 alin 17 (Procesul educațional se desfășoară în maximum două schimburi), dar asa cum au redactat articolele incriminate, au prorogat in intregime prevederile art. 19 alin 17.
Doamna Lazar ar trebui sa propuna doamnei Deca promovarea unei OUG pentru modificarea art. 19 alin 17.
5) Ultima intrebare pentru doamna Lazar ( ar mai fi si destul de importante, dar nu trebuie sa exageram ): ce valoare are Regulamentul de organizare si functionare a ministerului, daca ordinul de ministru prin care a fost aprobat (4075/ 5 iulie 2021) contine o eroare materiala, invocand in mod gresit o Hotarare de Guvern cu acelasi numar , dar din alt an (avand un cu totul alt subiect) ?
Intrebarile nu sunt adresate personal doamnei Lazar ( altfel , o doamna stimabila si draguta ) ci institutiei pe care o reprezinta.
Felicitări pentru comentariul pertinent!
Când întâlniți tot felul de situații stupide la nivel de școală și vă întrebați cine o putut să scotocească așa ceva, să vă amintiți că e plin ME de omuleți, specimene, ipochimene care ELE știu ce se întâmplă ceșicum oriunde, oricând. Ei sunt rupți de realitate, sunt în altă Românie, nu au legătură cu ce tâmpenii inutile se iscă la nivel de profesor-director-ISJ, sunt plini de adrese, comunicate, ședinte vagi unde se discută nimic și rămâi cu mai multe întrebări decât aveai înainte, dacă îi trage de mânecuță că am problema x, îți vine replica – și ce soluție propuneți? – , bă tu iei niște bani, o căruță chiar, ce cauți acolo dacă nu știi soluțiile? Să ți le dea din teritoriu? Ce belești acolo la vârf? Ședințe de mani-pedi?. Câteodată apar și îți explică cum tu ești prost și nu știi nimic, iar ei au dreptate, deși realitatea din teren este total diferită. Cam asta se întâmplă când ai yes-men până sus la vârf și totul e roz, și nu le spune un sincer „ bă băieți, voi sunteți proști?” și să le dai și un kil de lămâi că e plin de greață.