Președintele Academiei Române susține că studiul matematicii trebuie simplificat în școală, după simularea examenelor de Evaluare Națională. „Faptul că 58% din elevii de clasa a VIII-a n-au reușit să obțină notă de trecere la matematică… dă de gândit. Multe lucruri înseamnă că nu sunt bune și materia înseamnă că nu e bună. Dacă nu simplificam studiul matematicii în școală o să ajungem la 68% sub nota 5. Mai bine mai simplu pe înțelesul tuturor, decât complicat pentru 5 elevi din clasă“, a declarat Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței Naționale ANCLP 2024, care s-a desfășurat pe 2 martie la Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, având ca tematică „Rolul și locul învățământului preuniversitar pedagogic în profesionalizarea carierei didactice pentru educație timpurie și învățământ primar din perspectiva noilor specializări și a colaborării cu facultățile de profil din țară“.
Ioan Aurel Pop, cele mai importante declarații la conferința anuală a Asociației Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România:
- V-am văzut acum câțiva ani când erați în primejdie cum v-ați apărat statutul de licee pedagogice sau școli normale cum se numeau în vechime. […] Cine face aceste școli pătrunde în elita intelectuală. Școala noastră este în suferință. Daca urmărim date recente, faptul ca 58% din elevii de clasa a VIII-a n-au reușit să obțină nota trecere la matematică… 58% dă de gândit. Multe lucruri înseamnă că nu sunt bune și materia înseamnă ca nu e bună. Dacă nu simplificăm studiul matematicii în școală o să ajungem la 68% sub nota 5. Mai bine mai simplu pe înțelesul tuturor, decât complicat pentru 5 elevi din clasă.
- Lucian Blaga are o poezie care se numește „Trei fețe”. „Copilul râde, înțelepciunea și iubirea mea e jocul“. Tot ce am să vă spun să-l puneți sub semnul jocului. Micuții au nevoie de joc și chiar lucrurile serioase trebuie făcute sub semnul jocului, așa spun psihologii.
- Când vine vorba de istorie la clasele mici, de obicei oamenii strâmbă un pic din nas. Disciplina istorie e considerată în general plicticoasă, neatractivă, fiind percepută drept o înșiruire de date și fapte. Dacă învățătorul nu face decât să confirme percepția printr-o atitudine prea severă de zbir al memorării, prin cerințe nefirești față de elevi, atunci respingerea acestei materii e și justificată. Ce ar fi de făcut? Oare nu cumva a trecut timpul raportării noastre la trecut? Trăim în plină epoca contemporană foarte dinamică, vedem „Harry Potter” sau „Stăpânul inelelor”, ne invadează neomarxiștii și anulatorii culturii într-o epocă în care lăsăm copiii, probabil, să își aleagă sexul sau genul. Oare nu ar trebui să ne trăim clipa? Carpe diem. Să nu ne lăsăm amăgiți de aceste informații care ne bombardează și care sunt în cea mai mare parte contrafăcute. Sigur că există forțe care doresc un control asupra evoluției lumii. Unii zic că prin AI, dar trecutul nu e mort, zicea cândva Paul Valerie – și nu a fost niciodată mort. Trecutul cuprinde experiența de viață a omenirii, dacă îl excludem, ne privăm de tot ce s-a întâmplat în această lume.
- Cum să-i facem noi pe copii sa fie atrași de cunoașterea trecutului? Copiii au nevoie de poveste și atunci multi vor zice că e imposibil. Ba e posibil cu har. Dacă învățătorul are har și dacă și-a ales meseria din drag pentru copii și pentru cunoaștere, atunci totul merge de la sine. Copilul vine cu o zestre și cu întrebări sau poate nu vine cu nimic pentru că părinții sunt ocupași, bunicii încă tineri și la serviciu. Și atunci profesorii trebuie să îi învețe scrisul și cititul. Gândiți-vă la misiunea de a-i învăța scrisul, cititul și socotitul, dar ei trebuie să dobândească și simtul spațiului și al timpului și de multe ori simtul acesta se dobândește mai greu decât cititul, scrisul și socotitul.
- Simțul de care vă spun se dobândea pe vremuri la istoria locală. Se conștientizau unde se aflau familia, rudele, arborele pe lângă care treceau copiii la școală. Dobândeau simțul locului. Sigur că mai greu era cu simțul timpului, dar pe vremea aia nu erau „Harry Potter” și nici „Stăpânul inelelor”, dar cred că și astăzi învățătorii le vorbesc copiilor de „Fata moșului și fata babei”, „Neghiniță”, „Pinocchio”. Am auzit că la noi nu mai învață copiii nici „Scufița roșie”, ca nu e moral să spui ca vânătorul i-a tăiat burta lupului, e cruzime. Ce să mai spun de „Capra cu 3 iezi”. Deștepții ne spun că e cam rușinos, cum să zici „țâțe”? Cum să spui „flori pe subsiori” că acolo e sudoare? Cum să zici „frunze în buze”, că e neigienic. Deci generații întregi au învățat „Capra cu 3 iezi”, dar nu e bine, nu se mai poate. Bine că îi învățăm crimele continue, împușcături perpetue, nacele cosmice distrugătoare de planete, hominizi caraghioși și multe altele. Învățătorii și educatorii și-au păstrat însă cumpătul și știu cum să formeze conștiințe. Continuați să le spuneți despre „Amintiri din copilărie”, fiindcă din limba trecută se învață limba de astăzi.
- E foarte greu de dobândit simțul timpului, pentru că copilul ajunge la clasa a V-a și e foarte greu la 10-11 ani să înveți mersul invers în timp. Am fost profesor numai de liceu, 4 ani, și m-a întrebat un elev de ce nu există anul 0, numai 1 î.Hr si anul 1 d.Hr. Ca să ajungi la simțul timpului, trebuie să și desenezi.
- Ce să facem cu învățământul? Unii cred la noi că de vină pentru că școala merge rău ar fi de vina structura anului școlar. Ca de aia merge școală rău, că avem 3 trimestre. Și acum avem Săptămâna „Școala altfel”, ziua porților deschise, te miri ce. Ce continuitate este în predare, în ascultare? Nu trimestrele au distrus învățământul nostru, nici vacanțele. Astăzi se contestă în Europa ce e aia matematică, chimie, fizică, istorie, geografie. Punem în loc educație sexuală și pentru igienă, educație financiară, pentru protecția mediului, pentru circulația pe drumuri publice. Vă spun numai ce s-a propus în Parlament. Daca punem toate astea, nu mai e loc nici de matematică, de fizică, de chimie. La ce se va ajunge? Copiii vor învăța în școală deprinderi, dar nu vor mai învăța știința, esența și nu vor mai avea cultură generală și vor fi frunze-n vânt. Oamenii fără cultura generală pot fi manipulați după cum vrea Internetul. Câtă vreme s-a învățat clasic, lucrurile s-au desfășurat bine.
- Nu am înțeles de ce primarii trebuie să se amestece în numirea directorilor și în angajarea cadrelor didactice. De când e lumea, consiliile profesorale au știut ce nevoi are școala. Dacă primarii au vreun rol, atunci ei și consilierii să meargă din casă în casă să aducă copiii la școală, că avem cele mai mari grade de abandon școlar din ultimii ani. Nu se poate să fiu primar și să nu mă duc în curtea școlii să văd unde se duc săracii la toaletă.
- Nu înțeleg cum pot elevii decide care capitol să fie într-o materie și care în altul. Așa ceva nu s-a pomenit, cum părinții să vie la școală și să-i admonesteze pe profesori. Și școala e în derivă. Noi avem nevoie de conținut, de schimbarea unor aspecte neformale. Copiii sunt învățați să nu memoreze. Cunosc profesor de română pedepsit că le-a dat prea multe versuri de învățat. Eu i-aș pedepsi pe cei care nu dau. Acum suntem învățați să facem know-how, nu să memorăm. Prostie mai mare nu se poate. Cel mai bun computer este capul omenesc, pentru că așa cetățeanul nu mai este gumilastic, protestează.
- Mai este o prostie: eliminarea fixării și a recapitulării. Avem niște deștepți pe la institute de educație care spun: ce să repetam atât? Nu, tot ce se făcea în liceu se făcea la alt nivel. Copiii care erau clasa a IX-a și învățau botanica își aduceau aminte de la clasa a V-a și puteau merge mai departe. Memoria e fundamentală.
Conferința a fost organizată de către Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România (ANCLP), Inspectoratul Școlar Județean Cluj și Centrul „Step by Step”, în parteneriat cu Ministerul Educației și Colegiul Național Pedagogic „Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca.
La eveniment au participat directori și delegați ai profesorilor din 50 de licee și colegii pedagogice din țară, inspectori școlari, cadre didactice din școlile, grădinițele și creșele din Cluj, precum și elevi ai claselor terminale de la Colegiul Național Pedagogic „Gh.Lazăr” Cluj-Napoca.