Un învățător a cărui identitate am ales să o protejăm, cu o activitate la catedră de peste 20 de ani, a explicat pentru Edupedu.ro ce sarcini are de îndeplinit un cadru didactic care predă în ciclul primar de învățământ, adică la clasele Pregătitoare – a IV-a, și cum partea birocratică scurtează din timpul dedicat pentru pregătirea lecțiilor. „Activitatea unui învățător nu presupune nici pe departe doar 4 ore. Acelea sunt de predare. Pe lângă orele de predare, învățătorul are mai multe tipuri de sarcini”. Cadrul didactic a spus că 60% din timp este marcat de sarcini birocratice.
- Edupedu.ro face, prin această campanie, un apel public către toate instituțiile din Educație și către Guvernul României: Lăsați profesorii să fie profesori! Calitatea actului didactic și calitatea învățării nu crește prin amplificarea corvoadei birocratice de pe umerii profesorilor, ci din contră.
„Sunt nenumărate comisii la nivelul școlii, temporare sau permanente, din care învățătorii fac parte. Spre exemplu, dacă ești membru în Comisia de Evaluare și Asigurare a Calității (CEAC) sau în Comisia de Acordare a Burselor (CAB), în Comisia de Transfer al Elevilor (CTE), acestea toate implică ore suplimentare de analiză a unor documente, de întocmire a unor documente, rapoarte, încărcare pe platformă a unor date ș.a.m.d. Sunt multiple sarcini”, a precizat învățătorul.
Profesorul pentru învățământ primar a vorbit despre testele inițiale pe care le are de făcut la începutul anului școlar, despre pregătirea lecțiilor, a materialelor, întâlnirile individuale cu părinții pentru a prezenta situația fiecărui elev, documentele și rapoartele pentru fiecare comisie din care face parte, actualizarea permanentă a portofoliului personal, cursurile care uneori sunt plătite din banii proprii. Vezi mai jos, în articol, ce înseamnă în practică activitatea unui învățător în anul școlar 2024-2025.
Edupedu.ro a realizat o sinteză o documentelor pe care le au de pregătit învățătoarele. Dacă mai sunt și alte documentele, vă rugăm să le lăsați în comentarii, lista urmând să fie actualizată:
-realizarea proiectării și a planificării didactice;
-realizarea testelor, corectarea lor și înregistrarea lor;
-materiale adaptate pentru copiii cu cerințe educaționale speciale;
-rapoarte la clasa pregătitoare și la clasa I;
-stabilizarea orarului pentru discuțiile individuale cu părinții;
– acordurile pentru foto-video, pentru activități desfășurate în afara școlii, pentru orice parteneriat cu orice instituție;
– realizarea portofoliului personal;
– documente, rapoarte pentru comisiile care există în fiecare școală (comisia de inventar, comisia de combatere a violenței, comisia de asigurare a calității, comisia de burse, comisia de transfer, comisia de reducere a abandonului școlar, de promovarea imaginii școlii);
Activitatea unui învățător nu presupune nici pe departe doar 4 ore
„Activitatea unui învățător nu presupune nici pe departe doar 4 ore. Acelea sunt de predare. Pe lângă orele de predare, învățătorul are două tipuri sau mai multe tipuri de sarcini. În primul rând, este vorba despre ceea ce are el de făcut cu copiii. Apoi este relația cu părinții și apoi este relația cu personalul școlii, cu direcțiunea, respectiv cu inspectoratul școlar.”
Pregătirea lecțiilor
„Să le luăm pe rând. În ceea ce are de făcut cu copiii, el trebuie să își pregătească lecțiile, să pregătească materiale, fișe, teste, da, aceste teste să le corecteze. În funcție de la caz la caz, într-o clasă pot fi copii cu cerințe educaționale speciale. Învățătorul are datoria să pregătească materiale adaptate acestora, da, cu grad de dificultate mai mic sau, dimpotrivă, cu grad de dificultate sporit, dacă copiii au un grad de inteligență foarte ridicat, lucrează foarte repede și au nevoie de materiale în plus.
Prima etapă este realizarea proiectării și a planificării didactice, lucru care se desfășoară la începutul anului școlar. Apoi trebuie să corecteze, trebuie să înregistreze rezultatele, trebuie să le comunice părinților, trebuie să le comunice superiorilor, are de încheiat la sfârșit de an medii, ș.a.m.d. Are de făcut rapoarte la clasa pregătitoare. Acum vor fi și la clasa I. S-a introdus de anul acesta și la clasa I un raport de completat.”
Întâlnirile cu părinții
„Pe urmă, trecem la relația cu părinții. Deci, trebuie să se întâlnească cu ei periodic la nivel de clasă, dar realizează și consultații. Este obligatoriu un orar de consultații individuale cu părinții. Învățătorul stabilește un orar, bineînțeles, după-amiaza, pentru că părinții nu pot veni dimineața, atunci o dată pe săptămână sau o dată la 2 săptămâni are 2 ore de consultații. Părinții se programează, vin și discută punctual cu învățătorul. Toate lucrurile astea se înregistrează, la o adică să se poată dovedi. La ședințele cu părinții, bineînțeles, procese verbale, ș.a.m.d.
Apoi, toate activitățile acestea care se desfășoară necesită semnarea unor acorduri pentru foto-video, pentru activități desfășurate în afara școlii, pentru orice parteneriat cu orice instituție. Că este poliție locală, că sunt pompieri, că este o organizație care promovează, eu știu, alimentația sănătoasă, absolut toate au nevoie de acordul părinților. Astea toate înseamnă documente făcute suplimentar.
Acum, de exemplu, în această perioadă a fost o perioadă de recapitulări. Învățătorii trebuie să elaboreze testele inițiale pe discipline, trebuie să înregistreze rezultatele, trebuie să facă matricea pe specificații, se vadă exact fiecare copil, de unde se pornește în acest an școlar.”
Ce cuprinde portofoliul personal al unui învățător
„Trebuie să-și reactualizeze portofoliul personal pe care fiecare cadru didactic e dator să-l aibă. Acesta conține CV-ul, date personale, date de acte de studii, modele de teste și rezultatele, cursuri absolvite ș.a.m.d. În fiecare an, acesta se reactualizează. În acest moment este dator un cadru didactic, pentru a obține cele 90 de credite transferabile, să urmeze cursuri, cursuri pe care adeseori le plătește din banii proprii. Aici depinde fiecare școală cum se gestionează, ce fonduri alocă pentru asta, dar sunt foarte multe cazurile în care cadrele didactice își plătesc aceste cursuri în urma cărora obțin niște credite. Cursurile, sigur că da, au și ele un program de desfășurare, teme de evaluare ș.a.m.d. Da, după aceea, pentru convertirea lor în credite profesionale, adică să fie valabile, că nu sunt din start, se întocmește alt dosar. Da, la nivelul școlii există o comisie. Tu depui dosarul că ai absolvit cursul și comisia analizează și se liberează un certificat care, mă rog, confirmă că ai obținut 10-15-8 credite profesionale transferabile.”
Comisiile din școli și activitatea suplimentară
„Sunt nenumărate comisii la nivelul școlii, temporare sau permanente, din care învățătorii fac parte. Spre exemplu, dacă ești membru în Comisia de Evaluare și Asigurare a Calității (CEAC) sau în Comisia de Acordare a Burselor (CAB), în Comisia de Transfer al Elevilor (CTE), acestea toate implică ore suplimentare de analiză a unor documente, de întocmire a unor documente, rapoarte, încărcare pe platformă a unor date ș.a.m.d. Sunt multiple sarcini, repet, numai aceasta pentru pregătirea efectivă a lecțiilor pe care le predai în fiecare zi necesită, să spun, în medie o oră și jumătate-2 ore.
Să raportăm absenții, să avem grijă să fie numărul de calificative dat corect. Sunt nenumărate comisii la nivelul școlii și din toate facem parte: comisia de inventar, comisia de combatere a violenței, comisia de asigurare a calității, comisia de burse, comisia de transfer, comisia de reducere a abandonului școlar, de promovarea imaginii școlii, din toate acestea facem parte. Eu lucrez într-o școală mare unde sunt multe cadre didactice, dar în școlile mici, unde sunt puține cadre didactice, toate lucrurile astea trebuie îndeplinite de aceiași oameni.”
Cât ocupă partea birocratică din activitatea unui învățător
Întrebare: Ce procent din timpul dumneavoastră este marcat de sarcini birocratice în defavoarea activității didactice?
Învățător: În jur de 60%.
Întrebare: Vi se pare că un învățător are mai multe de pregătit acum decât în urmă cu 30 de ani?
Învățător: Categoric mult mai mult. S-au adăugat foarte multe sarcini birocratice și nu mi se pare că, cum să vă spun, rezultatul muncii este mai bun. Eu consider că rezultatul muncii mele este nivelul de pregătire și de educație al copilului. Mie nu mi se pare că acest nivel a fost influențat în bine, ca rezultat al muncii mele suplimentare pe parte birocratică. Deci, eu când stau și mă uit la rezultatele mele profesionale, cum reușesc eu să duc copiii, cât reușesc ei să învețe, cum se adaptează mai departe la nivelele următoare, nu mi se pare că, făcând eu mai multe hârtii și făcând parte din mai multe comisii și făcând mai multe rapoarte, ei sunt mai bine pregătiți. Nu mi se pare asta deloc”.
Potrivit ROFUIP 2024, la nivelul fiecărei unități de învățământ funcționează comisii cu caracter permanent:
1) comisia pentru curriculum;
2) comisia de evaluare și asigurare a calității;
3) comisia de securitate și sănătate în muncă și pentru situații de urgență;
4) comisia pentru controlul managerial intern, numai pentru unitățile de învățământ de stat;
5) comisia pentru prevenirea și combaterea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității;
6) comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică.
Mai sunt și alte comisii cu caracter temporar, care își desfășoară activitatea doar în anumite perioade ale anului școlar.
De asemenea, mai sunt comisiile cu caracter ocazional care sunt înființate ori de câte ori se impune constituirea unei astfel de comisii, pentru rezolvarea unor probleme specifice apărute la nivelul unității de învățământ.
Care sunt tipurile de documente în sarcina cadrelor didactice:
- Portofoliul cadrului didactic – documente privind dezvoltarea profesională și cariera: diplome, certificate, adeverințe, contribuții individuale la activitatea metodică din școală etc.
- Proceduri operaționale;
- Condica de prezență și activități didactice;
- Mapa proiectelor tematice;
- Documente de proiectare didactică – planificarea calendaristică, proiectarea unităților de învățare;
- Portofoliul dirigintelui/învățătorului;
- Documente de secretariat și evidență școlară: registru matricol, foi matricole, cataloage, listele elevilor, certificate de orientare/încadrare în grad de handicap, diplome, certificate, adeverințe de absolvire/calificare etc.;
- Dosarele pentru burse;
- Dosarele pentru programe sociale;
- Dosare pentru tichetele educaționale;
- Documente pentru programul pentru școli al României (lapte, corn, fructe);
- Situații statistice;
- Rapoarte;
- Registre;
- Documente aferente evaluării rezultatelor învățării: instrumente de evaluare, portofoliile elevilor, raportări, statistici ale rezultatelor etc.;
- Procese-verbale;
- Documente SSM;
- Documente ISU;
- Documente DSP și DSV;
- Documente CEAC;
- Documente de audit intern și SCIM;
- Documente privind CDȘ/CDEOȘ – programă, materiale, instrumente de evaluare;
- Documente privind proiectarea activităților extrașcolare – planul activităților extrașcolare/extracurriculare, documente legate de ieșirile din școală etc.;
- Documente privind drepturile copilului/elevilor și protecția copilului, colaborarea instituțională cu asistența socială;
- Documente privind relațiile/activitățile cu familia/aparținătorii: convocatoare, procese-verbale, comunicări etc.;
- Documente de planificare managerială: PDI/PAS, plan operațional, plan managerial, ofertă educațională etc.;
- Raportări către Inspectoratul Școlar/MEN;
- Documente săptămâna „Școala Altfel”;
- Documente „Săptămâna Verde”;
- Documente aferente olimpiadelor și concursurilor școlare;
- Documente ale Consiliului de Administrație;
- Documente ale Consiliului Profesoral;
- Documente ale Consiliului Școlar (al elevilor);
Vom publica articole detaliate cu toate tipurile de hârtii și documente care încarcă nefiresc și nepermis activitatea cadrului didactic. Facem un apel către cadrele didactice să ne scrie pe adresa redactie@edupedu.ro și în comentarii, mai jos, care sunt documentele și procedurile pe care le consideră inutile și fără de care ar funcționa mult mai bine ca profesori.