Un învățător a declarat pentru Edupedu.ro, sub protecția anonimatului, că sunt multe cazuri în care profesorii își plătesc singuri cursurile de formare și perfecționare. „Aici depinde fiecare școală cum se gestionează, ce fonduri alocă pentru asta”, a precizat profesorul pentru învățământ primar.
„În acest moment este dator un cadru didactic, pentru a obține cele 90 de credite transferabile, să urmeze cursuri, cursuri pe care adeseori le plătește din banii proprii. Aici depinde fiecare școală cum se gestionează, ce fonduri alocă pentru asta, dar sunt foarte multe cazurile în care cadrele didactice își plătesc aceste cursuri în urma cărora obțin niște credite.
Cursurile, sigur că da, au și ele un program de desfășurare, teme de evaluare ș.a.m.d. Da, după aceea, pentru convertirea lor în credite profesionale, adică să fie valabile, că nu sunt din start, se întocmește alt dosar. Da, la nivelul școlii există o comisie. Tu depui dosarul că ai absolvit cursul și comisia analizează și se liberează un certificat care, mă rog, confirmă că ai obținut 10-15-8 credite profesionale transferabile”, a spus acesta.
Conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, profesorii trebuie să participe o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat:
Art. 188 – „(7) Personalul didactic din învățământul preuniversitar este obligat să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.”
Legea nr. 198/2023 stabilește că sunt suportate de către angajator cheltuielile pentru formarea continuă a profesorilor, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite.
Iată ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023
Articolul 188 – „(1) Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept și o obligație.
(2) Tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calității programelor și sistemul de acumulare a creditelor se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD (Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică – n.red).
(3) Distribuția numărului de credite ECTS obținut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:
a) minimum 5 credite ECTS vor respecta competențele prioritare prevăzute în planul național de formare continuă în cariera didactică. Acestea sunt finanțate prin programe naționale, din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea specială a unităților de învățământ pentru cheltuieli privind perfecționarea pregătirii profesionale a personalului didactic și didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor și strategiilor Ministerului Educației;
b) minimum 5 credite ECTS vor respecta prioritățile la nivel școlar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul județului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcție de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul CFDCD. Acestea sunt finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
c) maximum 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic. Acestea pot fi finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
(4) Evaluarea rezultatelor învățării programelor de formare continuă și procedura-cadru de finanțare se stabilesc prin metodologie, aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.
(5) Obținerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă.
(6) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competențe didactice, pentru disciplinele din același domeniu fundamental cu domeniul licenței, prin programe de formare a adulților.
(7) Personalul didactic din învățământul preuniversitar este obligat să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.
(8) Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadre didactice sunt organizate de instituțiile de învățământ superior. Acestea se desfășoară în baza unor norme metodologice specifice, adoptate prin ordin al ministrului educației.
(9) Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învățământ preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare, conform legii, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alin. (2).
(10) Unitățile de învățământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administrație, pot susține stagii de dezvoltare profesională pentru obținerea gradelor didactice II și I de către personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar.
(11) Pentru personalul din învățământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod obligatoriu și periodic, un curs de prim ajutor.”
Articolul 248 – „(19) Echivalarea creditelor profesionale transferabile prevăzute la art. 245 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu creditele ECTS prevăzute la art. 188 alin. (2) din prezenta lege, în vederea utilizării lor prin portofoliul educațional în situațiile stipulate la art. 187 alin. (15), se va realiza prin intermediul unei proceduri cuprinse într-o anexă la metodologia de evaluare a rezultatelor învățării prin programe de formare continuă și procedura-cadru de finanțare, prevăzută la art. 188 alin. (4). Aplicarea sistemului de acumulare a creditelor ECTS prin programe de formare continuă prevăzut la art. 188 alin. (2) se va realiza începând cu anul universitar 2023-2024.”
În decembrie 2018, revista Scoala9 a trimis un chestionar de evaluare a programului de formare continuă a profesorilor care a fost completat de aproximativ 250 de profesori. Majoritatea profesorilor în acestea au spus că “procesul de acumulare a creditelor este unul pur formal, fără o utilitate în procesul lor de învățare. Pe de altă parte, atunci când își doresc să afle lucruri noi și să se pună la curent cu tendințele din educație, cei mai mulți preferă să apeleze la cursuri realizate de ONG-uri sau universități, și nu la Casele Corpului Didactic (CCD), principalii furnizori de cursuri de formare conform legislației din educație. Peste 56% dintre profesorii care au completat formularul au urmat cursuri organizate de CCD, iar mare parte din ei le consideră prea formale și fără aplicabilitate la ore.”
În 2017, studiul făcut de OECD arată că:
“În România, cadrele didactice din învățământul gimnazial acumulează, în medie, mai multe zile de formare continuă (24) și sunt expuse unui număr mai mare de teme (7) decât media europeană (10 zile și 5 teme). Cu toate acestea, profesorii suportă majoritatea costurilor formării lor continue și sunt stimulați să participe mai degrabă la cursuri acreditate care le permit să acumuleze credite ce le asigură evoluția în carieră didactică și siguranța locului de muncă decât la cele care le-ar răspunde propriilor nevoi de învățare profesională.”
Foto: © Aaron Amat | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
6 comments
🤣🤣🤣🤣
și eu abia aștept sa mai investesc niște bani în astfel de cursuri 🤣🤣🤣
Povești, astea cu decontarea de către angajator. Nu erau niciodată fonduri, iar când erau, erau deja antamate.
De exemplu, fochiștii au nevoie de cursuri periodice. De unde să le plătească? Iar dacă n-ai fochist, îngheți în școală. Deci îi plătești fochistului cursurile.
La fel cele pentru lapte și corn, acum câțiva ani. Erau necesare cursuri de igienă sau ceva asemănător – pe alea le plăteau, dar banii oricum nu ajungeau, o parte o plăteau direct cursanții (și NIMENI nu voia să se înscrie, nimeni nu voia să împartă lapte și corn, cu toate rapoartele lui pește prăjit de completat.)
Iar porcăriile de cursuri cu ECTS, te miri din ce puț al gândirii le scot – nimic ce poate fi util, nimic practic, vorbe fără rost. Ultimul curs la care am participat obligat-forțat ne prezenta situații în cadrul unei corporații, de parcă școala publică se pretează la așa ceva… De tot râsul. Ca să nu mai vorbesc de corporate-speak, numai idei împrumutate de peste ocean, tot ce n-a mers la ei sigur va merge la noi.
Bani de tocat pentru oamenii șmecheri.
Sunt cursuri de proasta calitate la care lumea vine ca sa scape de “obligatia” creditelor si sa-si umple dosarul cu hartii, de exemplu pentru gradatia de merit.
Sunt situatii cand se negociaza cu formatorul sa-ti dea cat mai multe hartii sau ce hartii sa-ti dea pentru ca ai fost 2 ore la nu stiu ce “curs”.
Cand a fost moda cu formatorul toata lumea s-a facut formator, cu credite.
Cand a fost moda cu mentorul toata lumea s-a facut si mentor si si-a luat creditele.
Acum e moda cu pedagogia digitala, deci toata lumea merge la pedagogie digitala sa-si ia creditele si maldarul de hartii.
Se pierde timp cu nu stiu ce comisie de echivalare si cu alte hartii. Se pierde timp la consilii cu prostii de gen cine are nu stiu cate credite, blah blah blah.
O lume minunata!
In concluzie, numarul de credite obligatorii este 15 sau 90?
S a schumbat: 15 in diverse proportii fiecare sectiune.
S-au cam golit visterrile CCD-urilor și au pus ochii pe prima de cariera didactica.