Sebastian-Radu Pirpilică, învățător la Școala Gimnazială Cârcea din județul Dolj, a declarat pentru TVR Craiova că învățământul simultan „este destul de dificil, deoarece timpul se înjumătățește”. „Când lucrez cu clasa a III-a la matematică, clasa a IV-a lucrează la educație civică sau la alte materii la care pot lucra singuri, doar cu câteva indicații din partea mea”, a precizat acesta.
„Este destul de dificil, deoarece timpul se înjumătățește: jumătate din timp cu o clasă, jumătate cu cealaltă, dar mi-am organizat activitatea didactică într-un mod specific. De exemplu, când lucrez cu clasa a III-a la matematică, clasa a IV-a lucrează la educație civică sau la alte materii la care pot lucra singuri, doar cu câteva indicații din partea mea”, a spus învățătorul.
Daniel Alexandru Ion, șeful Inspectoratului Școlar Județean Dolj, a declarat că învățământului simultan este „și o problemă pentru învățământul românesc”. Acesta este de părere că, dacă elevii ar învăța în clase de sine stătătoare, rezultatele lor ar fi mai bune:
„Învățământul simultan este, din păcate, și o problemă pentru învățământul românesc. El este o soluție, dar este și o problemă, pentru că ne dorim cu toții ca elevii noștri să învețe în clase de sine stătătoare și cred că și rezultatele obținute de aceștia pe parcursul anilor de studiu ar fi mai bune. Se poate observa o tendință de scădere a numărului de clase și numărului de elevi care învață în regim simultan.” – Daniel Alexandru Ion.
Amintim că, în anumite condiții, din anul școlar 2024-2025, elevii claselor primare (pregătitoare – clasa a IV-a) vor putea fi organizați într-o singură formațiune de studiu, potrivit metodologiei privind organizarea claselor în regim simultan, document publicat în Monitorul Oficial.
Pe 10 august 2023, Ligia Deca declara, într-o vizită cătunul Sălaș, comuna Ulma, Suceava, că „din păcate, încă avem învățământ simultan”: „Pe final de zi, am putut să văd ce înseamnă o școală de vară în vârful muntelui, la Sălaș, și să înțeleg care sunt particularitățile școlilor din zonele montane, din zonele izolate, unde sunt puțin copii, unde, din păcate, încă avem învățământ simultan și unde trebuie să facem mai multe eforturi pentru a asigura dreptul la educație”.
Despre învățământul simultan
În România, 111.755 de elevi de clasele primare și gimnaziale învățau în sistemul de învățământ simultan, în anul școlar 2021-2022, potrivit datelor Ministerului Educației, transmise la solicitarea Edupedu.ro.
Pe cicluri de studiu, 10% din elevii din clasele primare învață simultan (87.835 elevi din 870.341), iar 3,4% din elevii de gimnaziu (23.920 elevi din 702.754) sunt în aceeași situație.
La începutul anului 2021, ministrul de atunci al Educației, Sorin Cîmpeanu, a catalogat învăţământul în sistem simultan drept ”o nenorocire” şi a susținut că acesta trebuie să dispară.
”Învăţământul simultan este o nenorocire, dar este o problemă cronică a învăţământului românesc. Nu ştiu de situaţii în care, în vremuri de criză, să se facă reforme care să vină într-un cadru propice. Şi, totuşi, trebuie să se facă lucrul acesta. Învăţământul simultan trebuie să dispară, o spun cu toată răspunderea”, a spus Sorin Cîmpeanu.
Tot Cîmpeanu, pe 5 august 2021, spunea că pregătește finanțarea per formațiune de studiu, combinată în școlile cu puțini copii, cu cea actuală.
„Voi susține – și sper să am succes în rândul colegilor din comitetul interministerial – o schimbare profundă a sistemului de finanțare a învățământului preuniversitar. Avem exclusiv finanțarea per elev, avem costul standard per elev cu cele două componente. Dacă ne gândim că în școlile din mediul rural, susținând echitatea, avem clase în care sunt 4, 5 și 6 elevi, acele clase vor beneficia de o finanțare, să spunem, de 4-5 ori mai mică decât o clasă cu 26 de elevi. Ceea ce, dacă suntem serioși, nu ne poate genera rezultatele pe care le așteptăm. Pentru că profesorii sunt aceiași, trebuie să predea același lucru, au aceleași salarii, or finanțarea e de 4-5 ori mai mică. Pe lângă finanțarea per elev, să introducem în aceste situații speciale finanțarea per formațiune de studiu. Sigur, aceasta va însemna un efort bugetar major,” potrivit lui Cîmpeanu.
Câteva dintre dezavantajele învățământului simultan au fost identificate într-o cercetare din 2016, publicată în Revista de psihologie, de profesoara Roxana Acatrinei, cadru didactic la Școala Gimnazială Cornu Luncii, Suceava.
- profesorii nu sunt special pregătiţi şi pentru un atare tip de învăţământ, iar posibilităţile de perfecţionare sunt reduse în continuare; de obicei, sunt profesori tineri, navetişti, fără prea multă experienţă;
- nu există lucrări metodice de specialitate; profesorii care lucrează în învăţământul simultan folosesc aceleaşi cărţi de specialitate ca şi cei din învăţământul simplu;
- nu există recomandări curriculare speciale pentru aceste clase; prin activitatea lui, profesorul va urmări îndeplinirea aceloraşi obiective-cadru/ competenţe generale şi obiective de referinţă/ competenţe precum cei din învăţământul simplu;
- există două moduri în care profesorul poate lucra în clasă: o predare sincronică – prezintă teme asemănătoare în mod unitar, adaptând cerinţele de lucru particularităţilor metodice ale disciplinei şi de vârstă ale copilului, sau împarte timpul şi se adresează fiecărui colectiv separat, activitatea directă alternând cu cea indirectă;
- timpul este un factor crucial în activitatea la clase simultane; lecţia necesită o proiectare atentă, realistă pentru a se evita apariţia „timpilor morţi” în timpul activităţii; activitatea independentă va fi foarte bine alcătuită, cu un timp de rezolvare egal cu activitatea directă pe care profesorul o va desfăşura cu cealaltă clasă.
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.