Învățarea pe tot parcursul vieții, în România, prin ochii patronilor: multă teorie, viziune, legislație, cu prea puține efecte în practică, pe o piață cu legi volatile, inechitate și nepotrivire între cursuri și nevoi – rapoarte ale Confederației Patronale Concordia

Învățarea pe tot parcursul vieții, domeniu în care România se numără printre ultimele țări la nivel european, rămâne mai degrabă subiect de discuții, viziuni și planificări decât de acțiuni concrete, reiese dintr-un raport pe această temă publicat de Confederația Patronală Concordia. Acesta atrage atenția că, deși există un cadru legislativ și instituțional care s-ar apropia de cel european, el reprezintă o provocare chiar și pentru specialiștii în domeniu, marcat de o legislație volatilă.

Raportul recomandă o serie de măsuri care să îmbunătățească felul cum se desfășoară învățarea pe tot parcursul vieții în România, în condițiile în care există ținte clare în acest sens stabilite la nivel european. 

Documentul este însoțit de rezultatele unui sondaj care, pe de o parte, constată că participanții declară că participe la programe de învățare continuă într-o măsură mai mare decât relevă sondajele europene, dar, pe de altă parte, confirmă persistența unor probleme ce inhibă o participare mai mare.

• Raportul privind cadrul instituțional pleacă de la faptul că România are o rată mult mai scăzută a participării adulților la învățare decât media UE, situată la 11% în 2021 (România – 4,9%, depășind doar Slovacia, Grecia și Bulgaria)). Iar Uniunea Europeană a stabilit și o serie de obiective și ținte specifice – de la promovarea abilităților digitale la întărirea competențelor-cheie – de care România trebuie să țină cu atât mai mult cont cu cât are de recuperat mult față de media europeană. Rata pe care România și-a stabilit-o ca țintă pentru 2027 este 12%.

În aceste condiții, analiza Concordia arată că, în timp ce la nivel european „discuția referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții este complexă și integrată în alte teme principale legate de dezvoltare, educație, parteneriate și incluziune”, în România „se constată că perspectiva asupra învățării pe tot parcursul vieții este mai degrabă formulată în termeni de elaborare a unei viziuni și a unui cadru general, decât în termeni operaționali și specifici, așa cum ar fi necesar”.

Cadrul legislativ și strategic: Multe prevederi “în teorie”, elemente desuete, rămâne de văzut ce se va întâmpla “la nivel practic”

Potrivit raportului citat, care trece în revistă cadrul legal existent, noua legislație a educației ar aduce schimbări semnificative, doar că deocamdată acestea sunt la nivel teoretic: „În teorie, prezentul pachet de legi vine cu o expunere mai clară a actorilor responsabili de învățarea continuă, respectiv a responsabilităților pe care fiecare actor ar trebui să le aibă. Rămâne de văzut dacă la nivel practic aceste entități vor dezvolta mecanisme clare care să materializeze o viziune complexă și nevoia de cooperare în ceea ce privește învățarea pe tot parcursul vieții.”

Iar analiza notează că strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții – 2015-2022 nu a fost înnoită, drept urmare devine “desuetă”. E trecută în revistă și Strategia națională de formare a adulților 2023-2027, pe care România o pregătește acum, dar care nu este încă în vigoare.

Sondaj: Ce spun beneficiarii despre programele de învățare și instruire

Cum se văd toate acestea în practică? Raportul-cadru al organizației patronale este însoțit de o cercetare declarată reprezentativă pentru populația-vizată – populația adultă, din care au fost excluși pensionarii, elevii și studenții. Sondajul, realizat de Mercury Research pe un eșantion de circa 1.000 de respondenți (marjă maximă de eroare: 3,1%), arată că aceștia declară o participare mai mare la programe de învățare decât în sondajele europene. Dacă acestea din urmă se referă în principal la ultimele săptămâni înaintea realizării sondajului, cercetarea prezentată acum face trimitere la ultimele 12 luni înaintea sondajului. Pe de altă parte, sunt scoase în evidență și neajunsuri legate de posibilitatea de participare la asemenea cursuri.

Astfel, 28,5% dintre respondenți (persoane sub 65 de ani, care nu sunt elevi sau studenți) spun că au participat în ultimul an la cursuri de instruire profesională la locul de muncă. În total, 38% spun că au participat la astfel de programe la locul de muncă sau în timpul liber. 

Pe de altă parte, sondajul arată că persoanele care ar putea avea mai multă nevoie de asemenea programe apelează la ele în mai mică măsură: potrivit sondajului, persoanele cu statut socio-economic mai ridicat participă mai mult la programe de învățare continuă, indiferent de zona de unde provin.

Doar 9% dintre cursuri sunt organizate de instituții de învățământ, cele mai multe – 60% – fiind oferite de angajatori.

Printre problemele observate, ce pot constitui obstacole pentru accesul la programe de învățare continuă:

• Lipsa timpului (peste 60% dintre respondenți).

• Se simte o lipsă considerabilă a motivației personale, motivația extinsecă (precum creșterea salariului, promovarea) nefiind adesea suficientă pentru a evita abandonul pe parcurs.
• Alte elemente care împiedică participarea: multe programe durează prea mult; se resimte o lipsă a definirii standardelor profesionale în România; se simte o lipsă a concordanței între cursuri și nevoile angajatului, atitudinea pasivă față de învățare.

Viziune complexă, dar „lipsesc mecanismele care să materializeze această viziune”

Raportul cadru instituțional al confederației patronale trage o serie de concluzii, prima fiind că în România cadrul legislativ și instituțional „își dorește să se apropie mult de cel european, punând accentul pe parteneriate, pe învățământ formal, informal și nonformal”, dar „rămâne de văzut dacă la nivel de parteneriate instituționale și aplicabilitate practică a cadrului legislativ acest lucru se va concretiza”. În timp ce parteneriatele instituționale „creionează o viziune complexă” pentru acest domeniu, „lipsesc mecanismele care să materializeze această viziune” și „nu este clar cum se va regăsi viziunea despre învățare continuă în măsuri concrete și într-un plan de lucru operațional”.

„Pentru ca noua strategie să funcționeze, este necesar ca fiecare actor implicat să își cunoască rolul, ceea ce înseamnă că implicit trebuie să aibă un rol, care ar trebui să fie mai substanțial decât prezența la consultări ocazionale. În conformitate cu noile instrumente legislative, rolul fiecărui actor nu este foarte bine conturat”, mai afirmă raportul.

Concluziile acestuia cu privire la cadrul legislativ:

•  „Cadrul legal actual prezintă un nivel ridicat de dificultate în parcurgerea acestuia, care poate constitui o provocare chiar și pentru specialiștii din domeniu (…)”. 
• „Un aspect notabil este volatilitatea legislației, observabilă atât în ceea ce privește cadrul legislativ general, cât și legile speciale (…)”. 
• „Tranziția de la un cadru legislativ la altul conduce la modificări în componența actorilor implicați sau în atribuțiile acestora. Ca rezultat al acestor schimbări, realizarea unei reprezentări precise a actorilor implicați în sfera învățării pe tot parcursul vieții devine o sarcină deosebit de complexă”. 

Pe baza cercetării pe bază de sondaj prezentate acum raporturile prezintă o serie de recomandări, inclusiv o implicare mai mare a statului și mecanisme care să faciliteze buna funcționare a programelor de învățare continuă. 

Printre recomandări:

• Dezvoltarea unor mecanisme de recunoaștere a învățării anterioare pentru recunoașterea cursurilor absolvite. Noua Strategie Națională de formare a adulților 2023-2027 să includă referințe specifice referitoare la aceste aspecte. 
• Dezvoltarea unor mecanisme prin care experiența profesională a elevilor și studenților să fie evaluată și valorizată pentru obținerea de certificări profesionale. 
• Programele de învățare pe tot parcursul vieții să acorde o atenție sporită categoriilor vulnerabile, întrucât acestea sunt, de multe ori, și cele care au dificultăți în a participa în astfel de programe. 
• Datele existente cu privire la învățarea pe tot parcursul vieții să fie centralizate și armonizate.
• Statul ar trebui să își asume un rol sporit în reglementarea și promovarea programelor de instruire/formare profesională pe durata vieții, prin burse de studiu, stimulente fiscale, promovarea atitudinilor pro-învățare. 

Raportul-cadru al Confederației Patronale Concordia:

Raportul de cercetare – Concordia:

Citește și:

România – printre țările europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare în 2022, cu o rată medie de 5,4% – date Eurostat

Salt spectaculos al României în învățarea pe tot parcursul vieții. Eurostat arată o creștere de 5 ori a ratei de participare la educație și formare a românilor de peste 24 de ani, în 2021, față de 2020

Photo © Potatushkina | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.