Învățarea în rândul adulților s-a înjumătățit în România, în ultimul deceniu: statul a dat mai puțini bani, deși a promis mai mult sprijin pentru astfel de programe – raport CE

1.000 de vizualizări
angajatori caută să recruteze studenți
Foto: Pexels.com
Rata de participare a adulților la procesul de învățare, în România, a scăzut de la sub 1 din 50 în 2009 la sub 1 din 100 în 2018, fiind cea mai slabă rată la nivel european, potrivit monitorizărilor și studiilor comunitare din ultimul deceniu, agregate într-un nou raport privind învățarea în rândul adulților. Documentul publicat acum de Comisia Europeană notează că în România investiția în educația non-formală a adulților și programe de instruire este extrem de scăzută, ceea ce semnalizează și un nivel scăzut de validare a acestui sector al învățământului în rândul publicului.

Principalele concluzii ale raportului:

Rata de participare la învățarea în rândul adulților a scăzut, în România, de la 1,8% în 2009 la 0,9% în 2018, conform ET Monitor 2019. Aceasta este cea mai scăzută rată din toate țările membre UE. Rata de participare scade deopotrivă pentru programe de instruire legate de locul de muncă și pentru cele fără legătură cu acesta, indiferent dacă studiile sunt sponsorizate sau nu. În perioada 2011-2016, scăderea este și mai accentuată în cazul activităților de învățare ale căror costuri nu sunt acoperite de angajator (45,5%).

Aceste evoluții negative au loc în pofida politicilor oficiale de a sprijini studiile în rândul adulților, politici menționate în diverse documente adoptate în ultimii șase ani.

Pe de altă parte, cotele fiecărui furnizor de programe de învățare pentru adulți sunt similare cu media europeană. Cel mai important este angajatorul (45,5%), urmat de instituții educaționale non-formale (28,6%) și instituții comerciale (8,6%). Instituțiile de educație non-formală au oferit, însă, mai multe ore de instruire decât angajatorii.

Se face simțită o tendință pozitivă când vine vorba despre cheltuielile personale ale indivizilor pentru învățare non-formală, dar și pentru cheltuielile angajatorilor. Cheltuielile de acest fel, per persoană, rămân însă la cel mai mic nivel din toate țările membre UE.
Mai mult, cheltuielile statului pentru învățare în rândul adulților au fost diminuate dramatic, fiind practic înjumătățite


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cyberstalking. Cum ne protejăm copiii de agresorii de pe social media. Psihologul Domnica Petrovai: Degeaba le oferim copiilor lecții despre emoții la școală, dacă în relația cu adulții din școală și de acasă ei nu simt siguranță, sprijin și sunt criticați, învinovățiți, ignorați sau pedepsiți

Cyberstalking-ul, adică fenomenul prin care ești urmărit și hărțuit online de persoane cunoscute sau necunoscute, a căpătat amploare de la începutul pandemiei fiindcă o mare parte din viață s-a mutat…
Vezi articolul

Exerciții de inteligență artificială cu Mihai Viteazul, radicali, Sorescu, Harari și poluarea din Ploiești / Cât de amenințător sau promițător este pentru școală și profesori ChatGPT, cel mai recent sistem AI disponibil la liber pe Internet, care riscă să îngroape temele și spune că poate “înlocui profesorii”?

“Eufemism” de inteligență artificială: cel mai nou sistem AI dat în folosința publicului larg, sistem ce a stârnit un val de discuții în ultima săptămână prin modul spectaculos în care-și…
Vezi articolul

Doar 1 din 50 de studenți români din peste 30 de universități din țară au beneficiat de o mobilitate academică internațională – analiză realizată de Alianța organizațiilor studențești / ANOSR: Mobilitățile „nu reprezintă un obiectiv fundamental” pentru instituțiile de profil

Mai puțin de 3%din totalul studenților înscriși în universitățile participante la o cercetare de specialitate au aplicat pentru o mobilitate internațională de studiu sau de practică, iar dintre aceștia și…
Vezi articolul