Învățământul general obligatoriu va fi extins, treptat, la 16 clase până în anul 2030, potrivit Raportului “România Educată”, așa cum prevede și Legea Educației în vigoare

ce-a vrut să spună autorul

Foto: © Monkey Business Images - Dreamstime.com

Modificările aduse Legii Educației Naționale nr. 1/2011 (art. 16 alin. 1) prevăd că învățământul general obligatoriu va fi extins, treptat, la 16 clase până în anul 2030. Va include atât educația preuniversitară completă, cât și educația timpurie, care va începe cu grupa mică de grădiniță, conform raportului România Educată. Învățământul general obligatoriu cuprinde învățământul primar, învățământul gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior. Învățământul secundar superior și grupa mare din învățământul preșcolar au devenit obligatorii de anul trecut.

În România, domeniul educației timpurii cuprinde două niveluri: educația antepreșcolară (de la naștere la 3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani).

Astfel, la capitolul legat de educația timpurie, sunt prevăzute următoarele aspecte:

Există un număr insuficient de personal didactic angajat în creșe. De la momentul introducerii specializării educator-puericultor, în liceele pedagogice, au absolvit numai 250 educatori puericultori, din care doar 15% sunt angajați în creșe. Lipsește un sistem de formare continuă a personalului didactic din creșe. Acestea nu sunt direct administrate și coordonate metodologic de Ministerul Educației.

România nu a atins ținta stabilită pentru indicatorul european referitor la participarea la învățământul preșcolar a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul obligatoriu (86,3% România, în comparație cu 94,8% media UE în 2018). Puțini copii sunt cuprinși în instituții de educație antepreșcolară (15,7%,) din cauza numărului redus de creșe și a absenței altor tipuri de servicii alternative sau complementare. Rata de cuprindere a copiilor în învățământul preșcolar este semnificativ redusă în mediul rural (82,3%) decât în mediul urban (93,8%) (Ministerul Educației, 2020), aceeași problemă fiind întâlnită și în cazul copiilor romi cu vârsta între trei ani și vârsta de intrare la școală (38%).

Unul dintre obiective face referire la crearea, extinderea și modernizarea infrastructurii pentru organizarea serviciilor de educație timpurie (standard și complementare), pentru copiii de la naștere la 6 ani, în vederea creșterii participării și a favorizării revenirii părinților, în special a femeilor, în câmpul muncii. De asemenea, un alt obiectiv urmărește reabilitarea și extinderea infrastructurii existente, pentru transformarea grădinițelor cu program normal în grădinițe cu program prelungit sau transformarea acestora în servicii cu program prelungit pentru copiii de la naștere la 6 ani.

Pentru realizarea acestora, este necesară pregătirea cadrelor didactice – dezvoltarea curriculumului pentru educație timpurie (de la naștere la 6 ani) la nivelul liceelor cu profil pedagogic și includerea unui an de practică în unități de educație timpurie acreditate/autorizate, care să fie centrat pe aspecte precum: lucrul cu copii cu dizabilități/CES, dezvoltarea competențelor parentale, includerea elementelor STEAM în curriculumul pentru educația timpurie, reprezintă un alt obiectiv.

În raport este menționată și dezvoltarea curriculumului pentru programul de licență și masterat pentru pregătirea profesorului de educație timpurie, care să includă, de asemenea, pregătirea în domenii specifice.

Foto: © Monkey Business ImagesDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Exit mobile version