Introducerea limbii latine la BAC, ca probă facultativă, printre propunerile Societății de Studii Clasice din România

3.714 vizualizări
Angajările în sistemul bugetar
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com
Introducerea limbii latine la proba facultativă a examenului de BAC, pentru profilul umanist, specializarea filologie, este solicitată de Societatea de Studii Clasice din România, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. Amintim Edupedu.ro a scris că propunerile din proiectul noii legi a Educației prevăd ca elevii de clasa a XII-a să susțină o singură probă ce conține verificarea competențelor pe mai multe materii: vor fi două probe de limbi străine, proba de competențe digitale, iar cea specifică profilului va fi facultativă.

„A. În privința examenului național de bacalaureat (p. 53 din proiect) la proba E (probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării), litera d (pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări) vă propunem ca textul legii să fie modificat după cum urmează:

„pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate sau limba latină, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări”, conform sursei citate.

Vezi mai jos structura bacalaureatului, potrivit proiectului legii Educației:

Foto: Captură Ministerul Educației

Pentru gimnaziu, Societatea de Studii Clasice din România propune păstrarea a cel puțin 1 oră / săptămână de limbă latină în TC (trunchiul comun – n.red.) pentru toți elevii.

Iată ce solicită sursa menționată anterior pentru elevii de liceu: „alocarea a 2 ore/săptămână de limba latină în CD (curriculum diferențiat – n.red.) pentru clasele cu profil umanist; pentru liceele vocaționale (profilul teologic) alocarea în CD a 2 ore de limba latină / săptămână (cultele ortodox, romano-catolic, greco-catolic) și 2 ore de limba greacă veche / săptămână pentru cultul ortodox”.

Redăm textul integral:

„În contextul consultării publice privind Proiectele de legi ale educației – „România Educată” Societatea de Studii Clasice din România vă adresează rugămintea de a susține următoarele măsuri concrete, care au menirea de a sprijini și de a consolida predarea limbilor clasice (limba latină și limba greacă veche) în școala românească (gimnaziu și liceu). Subliniem că aceste discipline sunt fundamentale pentru un învățământ umanist de calitate și că celelalte state europene cu un învățământ de tradiție fac eforturi pentru a le menține și a le întări statutul în curriculum național.

În viitoarea viziune asupra sistemului de învățământ din România încurajăm autoritățile din România să țină seama de Recomandările Consiliului Uniunii Europene (din 22 mai 2018) privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții în acord cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu propunerile Comisiei Europene. Astfel, statele membre trebuie (1.) „să sprijine dreptul la educație” …, (1.1.) „să sprijine și să consolideze dezvoltarea competențelor-cheie de la o vârstă fragedă și pe tot parcursul vieții, pentru toți cetățenii, ca parte a strategiilor naționale de învățare pe tot parcursul vieții”,  să aibă în vedere (2.6.) „creșterea nivelului de competențe lingvistice, atât în limba oficială, cât și în alte limbi, și sprijinirea cursanților să învețe diferite limbi”. Cadrul de referință stabilește opt competențe-cheie, dintre care, pe a doua poziție, se află „competențe multilingvistice”, definite drept „capacitatea de a utiliza diferite limbi”; aceste competențe „se bazează pe capacitatea de a crea conexiuni între diferite limbi”, iar nota ce însoțește paragraful, spune explicit: „este inclusă și învățarea limbilor clasice precum greaca veche și latina. Limbile clasice stau la originea multor limbi moderne și, prin urmare, pot facilita învățarea de limbi în general.”

În acord cu aceste recomandări ale Consiliului Uniunii Europene vă propunem să promovați următoarele măsuri concrete pentru sistemul de învățământ din România în noile legi ale educației.

A. În privința examenului național de bacalaureat (p. 53 din proiect) la proba E (probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării), litera d (pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări) vă propunem ca textul legii să fie modificat după cum urmează:

„pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate sau limba latină, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări”

Menționăm în sprijinul propunerii că această opțiune este posibilă în sistemul Școlilor Europene care reprezintă un standard educațional foarte apreciat în Europa occidentală. De asemenea, limba latină este una dintre disciplinele care poate fi aleasă în cadrul SAT-ului (bacalaureatul american) din Statele Unite, probă care îți oferă accesul către universități de prestigiu în domenii variate (Drept, Litere sau Studii Culturale).

B. În privința actelor subsecvente legilor educației, vă propunem să aveți în vedere următoarele recomandări în elaborarea viitoarelor planuri-cadru:

  1. Învățământ secundar inferior (gimnaziu)

În conformitate cu dezideratul din proiectul „România educată” (p. 40) „arhitectura curriculară să faciliteze, în procesul de educație, atingerea a cinci literații”, printre care „literația citirii/ comunicării” și „literația culturală” solicităm:

  • Păstrarea a cel puțin 1 oră / săptămână de limbă latină în TC (pentru toți elevii). Ea oferă o bază indispensabilă pentru înțelegerea culturii europene, promovează valorile comune ale Europei și constituie temeiul înțelegerii raționale a limbilor de circulație internațională și a legăturilor dintre ele.

2. Învățământ secundar superior (liceu)

  • în cadrul filierei teoretice, în vederea formării / dezvoltării unor competențe-cheie specifice, alocarea a 2 ore/săptămână de limba latină în CD pentru clasele cu profil umanist; pentru liceele vocaționale (profilul teologic) alocarea în CD a 2 ore de limba latină / săptămână (cultele ortodox, romano-catolic, greco-catolic) și 2 ore de limba greacă veche / săptămână pentru cultul ortodox.

Societatea de Studii Clasice din România solicită autorităților competente din România adoptarea acestor măsuri pentru a oferi și elevilor noștri accesul la valorile culturii greco-romane care constituie fundamentul civilizației europene, precum și posibilitatea înțelegerii vocabularului științific și cultural modern, care, în toate limbile Europei, păstrează matricea limbilor clasice. O „Românie educată” nu poate fi decuplată de esența educației europene: cultura clasică.

în calitate de membru al Societății de Studii Clasice din România

conf. dr. Theodor Georgescu

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine

Universitatea din București”

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și: Bacalaureat 2027. O singură probă scrisă la limba română, matematică, științe, istorie și geografie, plus competențe în limbi străine și digitale la care condiția este obținerea nivelului „independent” – propunerile din proiectul noii legi

3 comments
  1. Sper sa fie niste minti luminate la minister care sa inteleaga absurdul interzicerii materiei celei mai relevante la profilul filologic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Colega profesoarei înjunghiate: De 4 zile aștept o reacţie. De la orice factor de decizie din România zilelor noastre. De la ministrul Educaţiei mai ales. Sau noi nu mai contăm?

Colega profesoarei de matematică înjunghiată lângă cancelaria Colegiului Național Spiru Haret din Ploiești reclamă lipsa de reacție a responsabililor din învățământ, a autorităților, locale și centrale, dar și a sindicatelor.…
Vezi articolul

Verificarea doctoratelor de plagiat, de către universități, stabilită prin ordin de ministru acum un an – Sorin Cîmpeanu, întrebat câte au raportat rezultate: toate au raportat înființarea unor structuri dedicate 

“Toate universitățile au raportat, pe propria răspundere, sub semnătura rectorului, că și-au înființat structuri dedicate verificării tezelor de doctorat și prevenirii acestui fenomen”, a spus ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, miercuri, întrebat…
Vezi articolul