Studenții atrag atenția că în 54,2% dintre universități există profesori universitari care “au candidat și/sau vor candida pentru funcții politice”. “Majoritatea persoanelor indicate [de către studenți – N. Red.] ocupă sau au ocupat simultan funcții de conducere în instituțiile de învățământ superior (rector, președinte al senatului universitar, decan, prodecan)”, relevă un sondaj realizat de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România. ANOSR cere, în contextul discuțiilor despre o nouă lege a educației, ca în cadrul legislativ să fie reintroduse incompatibilitățile lider de partid – rector, președinte de senat universitar, decan sau prodecan.
Raportul ANOSR privind codul drepturilor și obligațiilor studentului pe anul 2021-2022 arată că în cazul a 54,2% dintre universități există în spațiul academic persoane care au candidat și/sau vor candida pentru funcții politice. Așa reiese din răspunsurile studenților din toate cele 53 de universități de stat din țară care au răspuns unui chestionar online. Sondajul nu este reprezentativ decât pentru cei care au răspuns întrebărilor.
Întrebați dacă există în spațiul academic persoane care au candidat și/sau vor candida pentru funcții politice, răspunsurile înregistrate relevă că în cazul a 54,2% dintre universități s-ar regăsi astfel de situații: Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, UMF București, UMF Iași, Universitatea “Dunărea de Jos” Galați, Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București, Universitatea de Medicină și Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din Petroșani, Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea “Transilvania” din Brașov.
De remarcat că ANOSR nu publică și numele profesorilor implicați în politică, deși precizează în raport că studenții care au răspuns la chestionar au “indicat” aceste persoane. “De menționat este faptul că majoritatea persoanelor indicate ocupă sau au ocupat simultan funcții de conducere în instituțiile de învățământ superior (rector, președinte al senatului universitar, decan, prodecan), iar deși cadrul legislativ actual este permisiv în acest sens, considerăm că acest aspect ar trebui revizuit“, spune ANOSR.
FOTO Implicarea concomitentă în politică și în conducerea universităților, potrivit sondajului ANOSR:
În 16,7% dintre universități nu au fost raportate asemenea situații, spune raportul ANOSR. Cu toate acestea, “este îmbucurător faptul că 95,8% dintre respondenți nu au ridicat semnale privind situații în care se realizează propagandă politică în desfășurarea activității didactice”, precizează studenții.
Amintim că actualul ministru al Educației, Ligia Deca, a fost președinte al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România.
Ca exemplu, rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Știință și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, este senator PSD, Marilen Pirtea, rector la Universitatea de Vest din Timișoara, este și deputat PNL, iar fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, care și-a dat demisia după ce jurnalista Emilia Șercan a scris că a plagiat într-un curs de specialitate, este senator PNL și a revenit și în funcția de rector la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV-B). – mai multe detalii aici
Amintim că în proiectele Legilor educației în varianta propusă de Sorin Cîmpeanu niciuna dintre incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-membru în conducerea unui partid politic nu se mai regăsește, dar proiectele prevăd că fiecare universitate își stabilește numărul maxim de mandate pentru un rector. – detalii aici
Una dintre modificările violente aduse la Legea educației 1/2011 a fost realizată de fostul ministru PSD Ecaterina Andronescu: în 2012, la doar un an de la aplicarea legii și după ce ea însăși a fost vizată de incompatibilitățile prevăzute de lege, Andronescu a scos din Legea 1/2011 interdicțiile de a fi concomitent rector și parlamentar, rector și membru în conducerea partidelor politice (sursa și detalii).
În proiectul său de lege a învățământului superior lansat sub egida proiectului prezidențial “România Educată”, Sorin Cîmpeanu (fost membru fondator ALDE, fost membru fondator Pro România, actualmente membru în biroul executiv al PNL) a menținut excluderea totală a incompatibilităților realizată de predecesoarea sa social-democrată.
Niciun articol din proiectul Cîmpeanu nu le interzice rectorilor să conducă partide, să candideze și să ocupe fotolii de deputați sau senatori în Parlament, să fie în același timp în scaunul de ministru și să-și continue activitatea didactică. Singura condiție este ca aceștia să se suspende din activitatea de rector câtă vreme sunt miniștri, poziția de rector urmând a fi preluată interimar de alt membru al universității, ministrul rămânând titular al conducerii instituției de învățământ superior.
Cum reușesc profesorii universitari să le predea studenților, să îi coordoneze la doctorat, să își mențină o activitate științifică relevantă, în același timp în care conduc partide, merg la Parlament unde sunt și demnitari și conduc diferite foruri academice – le vedem la fiecare scandal de plagiat care îi are pe aceștia drept protagoniști. (Sursa și detalii)