Standardele pentru predarea prin mijloace electronice / online în universități au fost aprobate, vineri, de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), după cum a declarat pentru Edupedu.ro președintele instituției, Octavian Mădălin Bunoiu. Standardele prevăd, între altele, ca studenții să participe cu camera deschisă la cursuri, instituțiile de învățământ superior să le asigure acestora, după nevoie, instrumentele necesare participării la cursurile online, precum și resursele de învățare, potrivit oficialului citat, care a precizat și limitele recomandate pentru predarea online, pentru învățământul cu frecvență în ciclurile de licență, master, doctorat.
- La sfârșitul lunii mai, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care legalizează posibilitatea universităților de a organiza activități online, după cum Edupedu.ro a scris aici. Măsura a fost adoptată la capătul mai multor luni de discuții stârnite de anunțul ministrului Educației, la finalul stării de urgență cauzate de pandemie, că nu exista cadru legal pentru predarea online în învățământul superior, după încheierea stării de urgență.
- Acea OUG prevedea ca ARACIS să elaboreze, în termen de 90 de zile, standarde de calitate pentru activitățile de predare, învățare, cercetare în mediul online.
Standardele au fost aprobate de ARACIS vineri dimineață, după o perioadă de consultări cu universitățile, consorțiile universitare, rectorii, asociațiile de studenți și sindicatele din sector și urmează să fie publicate, respectiv transmise părților interesate în cursul zilelor următoare, a spus pentru Edupedu.ro Mădălin Bunoiu, președintele instituției.
Acesta a arătat că standardele prevăd, între altele, o serie de limite maxime stabilite generic pentru ciclurile de licență, master și doctorat, la forma cu frecvență, dar aceste limite sunt modificate în funcție de domeniile de studiu și de deciziile facultăților și universităților.
Rep.: Când urmează să fie finalizate standardele?
Mădălin Bunoiu: Ca o coincidență, chiar astăzi (vineri, 5 august – n. red.) am avut o ședință. Astăzi am votat aceste standarde specifice, urmând ca în termenul cel mai scurt să le punem și pe site-ul ARACIS și să le transmitem și colegilor din universități și diverșilor stakeholderi, pentru a putea să ia act de ele. Aveam un termen de 90 de zile pentru a putea să le validăm, cred că au trecut în jur de 70 de zile de atunci.
Rep.: Vor fi puse în dezbatere publică?
Mădălin Bunoiu: Nu, nu este cazul ca acum să stea în dezbatere publică. Dar vă pot descrie care a fost procesul în urma căruia au fost adoptate. A fost dată o ordonanță de urgență a guvernului care a făcut posibilă și derularea în format online a învățământului cu frecvență – și aici e foarte important de precizat acest lucru, pentru că aceste standarde se aplică doar pentru învățământul cu frecvență, nu și pentru cel la distanță, nu pentru cel cu frecvență redusă, nu pentru postuniversitare. Este specific acestei forme de învățământ, pentru toate ciclurile de studii, pentru licență, pentru masterat și doctorat.
Din acel moment ARACIS a avut la dispoziție 90 de zile ca să elaboreze standardele specifice, care trebuie să privească atât formele de studii pe care le-am menționat, dar și fiecare domeniu de studii. Adică aceste standarde, pe anumite componente ale lor, au adresabilitate specifică și este firesc să fie așa.
În acel moment ARACIS a realizat o primă variantă a acestor standarde specifice, la nivelul grupurilor de lucru. Și au fost transmise către comisiile de specialitate pentru puncte de vedere față de elementele de conținut, față de zona narativă a acestor standarde și, mai ales, pentru ceea ce înseamnă procentele care să stea la baza derulării procesului online. Aceasta înseamnă procentul maximal în limita căruia pot să se desfășoare și activități online, distinct pe formele de predare, adică pe activitățile de curs sau, așa cum sunt ele definite în lege, de învățare-predare, respectiv partea de seminar, laborator și activități practice, care intră sub denumirea generică de activități practice și cercetare.
Rep.: Care sunt aceste procente?
Mădălin Bunoiu: La nivelului documentului narativ, s-a făcut o propunere de limite maximale care, însă, urmează să fie detaliate de către comisiile de specialitate și preluate apoi de noi, de consiliu în forma aceasta. La momentul inițial s-a propus pentru activitatea de învățare-predare o limită maximă de 50% pentru ciclul de licență, de 60% pentru ciclul de masterat și de 65% pentru ciclul de doctorat. Respectiv, pentru aplicațiile practice și cercetare – 25% la licență, 35% la master, respectiv 35% la doctorat.
Acestea au fost valorile maximale pe care apoi fiecare comisie de specialitate și le-a particularizat în consecință.
Anexa la acest document este mare, pentru că ea cuprinde procente pe cele două tipuri de activități, pentru toate domeniile de studii.
Rep.: Deci acestea sunt limite maxime propuse inițial, care se mențin la nivel cadru, iar la nivelul fiecărui domeniu se diferențiază.
Mădălin Bunoiu: Exact. Se diferențiază în urma unui proces de fundamentare de către comisiile de specialitate ale ARACIS – ele au făcut acest lucru. După care acest document și cel care stabilește regulile de bază ale funcționării acestui tip de învățământ și zona de procente maximale au fost puse într-o dezbatere extrem de amplă, pentru că a vizat toți stakeholderii și toate instituțiile care sunt implicate. Și anume au fost transmise către toate universitățile din România, către toate consorțiile din România, către Consiliul Național al Rectorilor, către asociațiile și federațiile studențești, către sindicatele reprezentative pentru învățământul superior, în zona angajatorilor. Toate aceste instituții au fost solicitate să ne ofere puncte de vedere, într-un timp rezonabil, pentru a putea să fundamentăm aceste decizii.
Rep.: Ca să fie mai clar pentru studenți, la ce să se aștepte ei începând din toamnă: un student care intră la o universitate teoretică – să zicem Universitatea din București – se poate aștepta, în linii generale, să aibă 50% predare online în cazul cursurilor și 25% în cazul seminariilor, dar vor exista diferențe în funcție de facultatea la care dă?
Mădălin Bunoiu: ARACIS a stabilit un cadru general. În acest cadru general, fiecare universitate își creează propria metodologie și propria strategie. Pot să fie universități care spun că “mergem pe valorile maximale permise de aceste standarde”. Sau pot să spună “noi mergem pe zero, nu vrem deloc învățământ online pentru programele cu frecvență, la noi totul se face față în față”. Într-adevăr, odată ce au intrat în vigoare, universitățile pot să-și creeze aceste mecanisme începând cu prima zi a anului universitar 2022-2023.
În procesul de consultare de care am pomenit, odată ce am primit feedback-uri, le-am integrat în documentația inițială și am avut inclusiv un eveniment, în 27 iulie, la care am invitat toți acești stakeholderi, reprezentanți de la toate universitățile, ai diverselor consorții etc. Și am discutat atât în plen, cât și în patru secțiuni paralele, încercând și în acest fel să mai prindem anumite aspecte sau nuanțe, pentru a avea un document și o procedură care să fie solidă.
După care, desigur, am filtrat toate punctele de vedere, am luat în calcul toate observațiile și am venit cu un document final pe care l-am aprobat azi și care probabil va ajunge la toți beneficiarii, probabil în vreo 3 zile.
Rep.: Există standarde privind alternanța față în față și online? Sau facultatea decide după cum dorește?
Mădălin Bunoiu: În limitele respective, la nivelul universității, fiecare universitate își face propria metodologie, în care standardul ARACIS prevede foarte clar că fișa disciplinei trebuie să prevadă la maxim de detaliu ceea ce se întâmplă. Studentul este firesc să știe că, să spunem, 50% sau 30% din cursurile disciplinei respective sunt online. E ideal să știe și când anume sunt online, pentru că, în mod evident, fiecare își setează programul. Toate aceste lucruri trebuie prevăzute în fișele de disciplină.
De asemenea, este la latitudinea universităților și mai apoi a facultăților, depinzând de metodologia pe care am menționat-o, să-și seteze regulile de genul: să permită sau nu ca la o anumită disciplină toată activitatea de curs să fie online sau să decidă că toate disciplinele din planul de învățământ au 30% sau 50% online. Sau, în mod evident, cadrul didactic e în prim plan și el este cel care decide dacă activitatea sa se pretează sau nu să fie predată online. Cumva, în cadrul unor reguli care sunt, totuși, destul de ferme, se lasă un nivel de autonomie și de flexibilitate destul de mare la nivelul universităților și facultăților.
Rep.: Ce prevăd standardele cu privire la platformele informatice care pot fi folosite?
Mădălin Bunoiu: Am prevăzut să fie folosite platforme dintre cele mai solide, care să aibă facilități dintre cele mai diverse, inclusiv am făcut o precizare la aceste standarde ca studenții să nu fie zăpăciți de utilizarea a 5-7 de platforme și într-un fel sau altul să existe un sistem integrat în care studenții să poată regăsi totul – și partea de școlaritate, și partea de activitate online etc..
Rep.: Este o recomandare sau un standard? În cazul unor verificări, ARACIS va verifica dacă studenții au totul la îndemână pe o platformă integrată?
Mădălin Bunoiu: Aceasta este la nivel de recomandare, în ideea în care, pentru ceea ce analizează ARACIS, întotdeauna avem diferite referințe. Putem să spunem că un standard este îndeplinit, dar la nivel de bază sau la nivel superior. Cel puțin din experiența pe care o am și din ce am mai văzut că se întâmplă, universitățile noastre au reușit să aibă platforme care sunt integrate. Dar am vrut o dată în plus să punctăm acest lucru.
Rep.: Care sunt prevederile privind resursele de învățare pentru studenți?
Mădălin Bunoiu: Aici în mod clar am precizat că resursele de învățare trebuie să fie solide, consistente, accesibile studenților, să se regăsească pe platformă, să fie de actualitate, să fie accesibile la costuri zero pentru studenți.
Rep.: Într-o prezentare ARACIS de săptămâna trecută se spune că “standardele nu specifică faptul că accesul trebuie să se realizeze la domiciliul studentului”. Ce înseamnă aceasta?
Mădălin Bunoiu: Am mers pe următoarea filosofie: studentul vine să urmeze cursuri cu frecvență la un anumit program de studii. Deci într-un fel sau altul el nu are obligativitatea de a deține acasă internet sau tabletă, laptop, computer etc. Cumva, universitatea într-un fel sau altul trebuie să se asigure că studentul are acces la așa ceva. Dacă, așa cum s-a întâmplat și pe perioada pandemiei, studentul nu are așa ceva la domiciliul său, universitățile trebuie să le asigure acestor studenți, la sediile universităților, facultăților, astfel de instrumente.
Rep.: Se spune în aceeași prezentare despre camerele video, că trebuie să stea deschise. Vor fi obligați studenții să stea cu camera deschisă la cursuri?
Mădălin Bunoiu: Așa ar fi firesc. Pentru că până la urmă acesta a fost și unul dintre elementele de care s-au plâns foarte multe cadre didactice în perioada de pandemie. Dar era o chestiune care putea să fie reglementată la nivel de universitate. Universitatea, prin propriile regulamente și metodologii, poate să solicite acest lucru. Este o chestiune care implică mai multe aspecte – și de deontologie, și de respect reciproc etc..
Rep.: Dar standardele cum sună în această privință? Și e vorba despre recomandare sau standard?
Mădălin Bunoiu: În mod normal, noi am precizat acest lucru ca recomandare. Dar, din câte știu, foarte multe universități încă de la început au pus acest lucru ca fiind obligatoriu. De fapt, exprimarea noastră în standardul propus este una destul de fermă. Îi voi da citire: “Pe toată durata desfășurării online a activităților didactice, atât cadrele didactice, cât și studenții vor păstra camerele video deschise, în scopul facilitării comunicării. Studenții sunt îndrumați și solicitați să se implice activ în activitățile de învățare, predare și cercetare”. Exprimarea standardului e fermă – de a avea camerele deschise pe întreg parcursul activității didactice.
Rep.: În privința evaluărilor, aceeași prezentare menționată spune că “evaluarea se realizează în format fizic, dar poate utiliza tehnologii informatice”. Ce înseamnă mai precis? Care sunt prevederile privind evaluarea?
Mădălin Bunoiu: În primul rând, în ordonanța de urgență se spune foarte clar că evaluarea se face față în față, în spațiul universitar. Deci aici nu există niciun fel de breșă sau de interpretare. E față în față, chiar dacă ai făcut activitatea de predare 100% online, evaluarea se face față în față. Această precizare pe care ați menționat-o spune că, de exemplu într-o sală de examen, studentul poate să dea examen de pe un computer – dacă i se dă un test grilă preliminar, genul acesta de evaluare. Dar se întâmplă față în față cu cadrul didactic, utilizând și tehnologia. Lucru care s-a întâmplat și până acum în multe situații.
Rep.: Ca urmare a introducerii acestor standarde, se modifică și standardele deja existente, pentru predarea normală? Sau cele noi sunt o extensie?
Mădălin Bunoiu: Sunt o extensie. Practic, toate aceste elemente se regăsesc în standardele deja existente. Să luăm un exemplu – orarul. Spunem în standardele specifice că orarul trebuie să fie foarte clar menționat pentru activitățile față în față, online, cu linkuri către zona de conexiune prezentată. Dar acest detaliu se regăsește deja într-un standard care există. Același lucru este valabil și pentru celelalte standarde. Acum, pentru a putea să fim de ajutor și colegilor din ARACIS, evaluatori, dar și instituțiilor care vor fi evaluate, noi o să mapăm cumva toate precizările din standardele specifice, astfel încât să știe fiecare unde este standardul la care trebuie să se potrivească aceste noi precizări din standardele specifice.
Rep.: Cum va fi realizată verificarea respectării standardelor, având în vedere declarațiile ministrului că se va merge pe încredere?
Mădălin Bunoiu: Trebuie să fim realiști. Dacă luăm o situație ipotetică, prin care toate universitățile, la toate programele de studii cu învățământ cu frecvență, decid să aibă un anumit procent de activități online, în mod evident ar fi fost imposibil ca ARACIS să poată să evalueze acest lucru în timp util. În aceste condiții, soluția rezonabilă este ca, în momentul în care se merge pentru vizitele de evaluare periodică, sau pentru vizitele de acreditare a unui program, la momentul acela să fie și analizate și evaluate toate aceste prevederi.
Rep.: Dacă dumneavoastră doriți să precizați ceva anume, vă rog să o faceți.
Mădălin Bunoiu: Acest demers s-a realizat la solicitarea universităților – universitățile au fost cele care au spus că au fost și elemente benefice în procesul de predare online din timpul pandemiei. ARACIS, cu responsabilitatea pe care a primit-o, a răspuns printr-un proces de consultare amplu, pentru că e foarte important ca deciziile noastre să fie consonante cu ce se întâmplă în lume și într-un proces de modernizare a învățământului superior. Pe de altă parte, să corespundă punctelor de vedere ale specialiștilor. Acesta este motivul pentru care am insistat să avem feedback din partea consorțiilor, a diferitelor asociații, facultăți, domenii, astfel încât decizia să fie cu largă acceptabilitate.
Aștept elemente pozitive ca urmare a implementării a acestui sistem, pentru că e convergent cu ceea ce se întâmplă în Europa de Vest, în America de Nord, în zona aceasta în care învățământul superior e foarte bine dezvoltat.