Radu Alexandru Dincă este absolvent al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București și unul dintre puținii candidați din București care au obținut nota 10 la Titularizare. Cu toate că a luat nota maximă, nu are post pe care să se poată angaja pe perioadă nedeterminată, adică să devină titular. El va fi profesor suplinitor de Educație socială la gimnaziu, dacă după actualii profesori din sistem care își împart orele îi va mai rămâne și lui o fracție de normă didactică.
Într-un interviu acordat Karinei Dorobanțu, elevă în clasa a XII-a, Radu Dincă dezvăluie provocările și idealurile sale în ceea ce privește sistemul educațional actual din România. Acesta își propune să aducă o perspectivă inovatoare în predarea disciplinei Educație socială la gimnaziu.
Cu nota 10 obținută la examenul de Titularizare, fericirea îi este umbrită. Această realitate amară îi dezvăluie o parte din culisele sistemului educațional, chiar de la primul pas în interiorul acestuia.
Radu se află în imposibilitatea de a-și putea forma o catedră cu normă întreagă, într-o singură școală. Și asta pentru că nu există sau sunt extrem de rare posturile cu viabilitate de cel puțin 4 ani pentru această disciplină cu o singură oră pe săptămână în sistemul actual. Tinerii absolvenți care intră în învățământ, deși cu rezultate excelente, trebuie să aștepte „la rând” după profesorii deja titulari care doresc pretransfer și care beneficiază de prioritate (deși poate că au luat inițial acest examen cu o notă mult mai mică). Astfel, un tânăr absolvent, chiar dacă are 10 la concursul de angajare în Învățământ și ar fi capabil de inovație, trebuie să mai aștepte. Radu Alexandru Dincă susține că, în opinia sa, statutul de titular ar putea fi transformat într-unul de „mandatar”, care ar putea expira după 10 ani, de exemplu. „Așa s-ar putea rezolva și alte probleme, copiii nu vor mai avea un profesor bun la o disciplină și alți patru slabi la celelalte”, spune tânărul absolvent.
„Un sistem care se bazează pe capacitățile indivizilor luate disparat este un sistem falimentar din prisma obiectivelor pe care și le propune”, susține Radu. „Este nevoie, așadar, ca toată lumea să fie testată la un moment dat, în mod egal, și să nu mai existe permanență în sistem”, crede acesta.
În toamna anului 2015, deși elev pasionat de științele exacte, în special de fizică, Radu Alexandru Dincă a intrat la liceu, la specializarea de Științe al naturii, profilul real.
În clasa a IX-a, în mijlocul Logicii și al raționamentelor, profesorul său de „socio-umane” i-a remarcat capacitatea puternică de a gândi abstract și a debutat în lumea fascinantă a Filosofiei, mult mai devreme decât prevedeau planurile-cadru, cu profesorul Duțu Dragoș, cel care l-a și îndrumat apoi spre cariera de profesor.
Călătoria sa prin universul conceptual a prins contur în clasa a XI-a, când, în ciuda faptului că învățarea Filosofiei avea să fie abia peste un an în programa lui școlară, a avut curajul să participe la Olimpiada Națională de Filosofie, unde a obținut un rezultat remarcabil.
Radu și-a urmat calea, îndreptându-se către Facultatea de Filosofie a Universității din București, acolo unde spera că se va descoperi pe sine. Printre pagini pline de înțelepciune și concepte filosofice, a descoperit filosofia din alt unghi.
Astăzi, Radu este proaspăt absolvent de facultate și candidatul de 10 al examenului de Titularizare 2023. Spune cî rămâne hotărât să-și trăiască pasiunea și să îi învețe pe elevi să gândească. Se pregătește să încețe în continuare, iar prin exemplu său să ghideze noile generații către înțelegerea profundă a lumii înconjurătoare și a conceptelor fundamentale: „Scopul meu este să-i fac pe ei să gândească, cu propria lor minte, astfel încât să ducă o viață autentică. Filosofia e o bucurie a gândirii. Mai rău de atât este să avem impresia că gândim, dar de fapt să nu gândim. Normal, gândirea e un proces automat. Toată lumea gândește, dar oamenii nu raționează”, spune tânărul profesor.
Titularizarea este angajarea într-o școală, pe o perioadă nedeterminată. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului. Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată – candidații trebuie să obțină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât și la inspecție.
Redăm interviul integral cu Radu Alexandru Dincă, candidatul care a obținut nota 10 la Titularizare și a devenit profesor debutant
Karina Dorobanțu: Ai ajuns sa fii actor în sistemul acesta de educație, joci pe scena unei piese bune sau mai puțin bune?
Radu Alexandru Dincă: „E o scenă bună pentru că sunt copiii, dar e o scenă mai puțin bună din perspectiva a ceea ce se întâmplă în sistem: calitatea discutabilă a oamenilor care intră în învățământ în ultima vreme, organizarea deficitară a programelor, organizarea nesigură a materiei, salarizarea – chiar și după această grevă. Ca să fii un actor bun, trebuie să fii plătit bine, cred că 2.800 lei pe lună tot e puțin pentru cât efort depui ca să fii un profesor bun. Sistemul îți permite să fii și un profesor bun, dar și unul slab. Și asta depinde, cumva, mai ales de tine. Ca sistemul să te accepte, tu trebuie să îndeplinești niște criterii, zic eu, minimale, să faci niște planuri, să intri în învățământ, să iei un examen de titularizare sau de suplinitor și să predai. Dar poți să rămâi acolo ca o legumă.
Karina Dorobanțu: Ce anume vezi tu, ca viitor profesor, problematic în teatrul acesta, iar dacă vezi o problemă, de ce ai ales să joci pe scena lui?
Radu Alexandru Dincă: În primul rând, eu, ca profesor debutant, am avut un șoc. Recent, am dat examen de titularizare, am luat primul pe București, consider că nota asta e destul de relevantă. Examenul de titularizare, chiar dacă e doar o instanță a evaluării, spune ceva despre tine. Eu acum, ca să intru în învățământ, trebuie să particip la o ședință de repartizare a catedrelor. Aceasta se face mai întâi pentru oamenii care deja sunt în sistem. Asta e o problemă, pentru că tu, dacă intri în învățământ cu o notă slabă și nu ești un profesor foarte bine pregătit, și ai intrat în sistem undeva, ulterior, doar în virtutea faptului că ești în sistem, ai prioritate față de oamenii care vor să vină și care sunt foarte motivați. În același timp, eu va trebui să mă titularizez pe niște ore disparate, împrăștiate la diferite școli. Nu există post complet în București. Adică eu trebuie să iau câteva ore într-un loc, câteva ore într-un loc, câteva ore în altul, probabil în două-trei locuri. La mine, există avantajul că, fiind primul, am prioritate la alegere, dar nici așa nu există un post cu normă întreagă.
Materia mea e destul de ofertantă, din păcate însă nu am destulă libertate de mișcare în interiorul acesteia. Adică, de exemplu, dacă aș vrea să fac niște ore sub forma de ateliere de filosofie pentru copii, eu sunt condiționat de programă să îndeplinesc un anumit curriculum, care pe mine mă limitează din punctul de vedere al timpului. Adică, personal, eu aș prefera să vorbesc despre mai puțin și copiii să înțeleagă în profunzime acel puțin, pentru că apoi, dacă au nucleul foarte bine închegat, ei pot să dezvolte singuri, decât dacă faci anumite lucruri la suprafață. Ele vor rămâne doar la nivelul de informații, pe care ei îl vor prelucra mai greu, pentru că vorbim de copii de 10-14 ani.
Karina Dorobanțu: Presupun ca ai niște motive principale care te-au facut sa pășești pe scena aceasta; care ar fi ele? Te-a fermecat filosofia încă din liceu, un profesor a fost steaua ta călăuzitoare? Ai avut orientare în carieră? Care este povestea absolventului de Filosofie și profesorului de mâine din fața mea?
Radu Alexandru Dincă: Eu eram elev la profil real, Științe ale Naturii Bilingv, eram în clasa a noua. Venisem de la gimnaziu cu o experiență bună în domeniul științelor exacte, mai ales la fizică, dar și la matematică. Am ajuns în această clasă și, firește, în clasa a noua am făcut logică, profesorul mi-a zis că trebuie să iau legătura cu profesorul de filosofie, pentru că am capacitatea de a gândi abstract. Am luat legătura cu profesorul Duțu Dragoș. Călătoria prin lumea filosofiei a început cu adevărat în clasa a unsprezecea, până atunci primeam recomandări de lectură. Mie oricum îmi plăcea lectura mai conceptuală față de cea beletristică. Îmi plăcea Hermman Hesse. În clasa a unsprezecea am decis că vreau să merg la olimpiadă la filosofie, domnul profesor Duțu a făcut din proprie inițiativă pregătire cu mine, eu fiind elev în clasa a unsprezecea, moment în care nu învățam la școală filosofia. Am început să ne pregătim, am luat olimpiada pe județ și am luat 10. Eu mereu mi-am dorit să fac ceva în viață la care pot să excelez cumva din ceea ce pot eu să fac, iar văzând că am luat 10, lucrul acesta a fost foarte motivant pentru mine. Am ajuns la faza națională și am realizat că la Filosofie pot să învăț fără să obosesc. Motivația să ajung la Facultatea de Filosofie a fost că acesta este domeniul în care eu pot excela. A fost un drum plin de satisfacții, l-am descoperit pe filosoful meu preferat, Baruch Spinoza.
Karina Dorobanțu: Ce așteptări ai în momentul în care vei intra în scenă și o să ai în fața ta un public? E ca în teatru, există teatre mai bune, mai puțin bune…
Radu Alexandru Dincă: Să fiu un profesor bun, să am o relație foarte bună cu elevii mei, să mă împrietenesc cu ei și să am și această raportare academică, intelectuală, pe de o parte și, pe de altă parte, să am o raportare amicală, emoțională. Vreau să fiu cu ei, să fiu prietenul lor și împreună să intrăm în lumea asta, aunor aspecte, cum spuneam, foarte interesante. Adică eu chiar am o materie cool, spre deosebire de chestiuni standard. Asta e o materie care chiar presupune să gândești mai mult decât să memorezi și să procesezi informații.
Să mă înțeleg bine cu colegii mei și cu instituțiile statului, pentru că trebuie să pregătești ca profesori niște documente care pe mine mă angoasează teribil… planificări, plan de lecție. Ele sunt foarte bune, documentele te ajută să te organizezi. Doar că structura lor, sub forma impusă de minister, este foarte rigidă. Aș fi preferat să-mi fac niște hărți conceptuale, un plan schematic etc. Vreau să mă joc mult cu ei, să fiu revoluționar.
Karina Dorobanțu: Ne poți vorbi puțin despre metodele didactice din programă cu caracter ludic?
Radu Alexandru Dincă: Metodele de predare standardizate presupun și ele foarte multe jocuri. Pentru titularizare am avut de învățat destul de multe metode de acest tip. De exemplu, Metoda Pălăriilor Vorbitoare, este vorba de mai multe pălării care constituie echipele, există șase pălării, fiecare cu câte un rol. Pălăria galbenă vine cu aspecte optimiste, pălăria albastră este pălăria care ar trebui să dea imaginea de ansamblu, pălăria albă e cea care aduce informații, pălăria verde face inovația, pălăria roșie spune cum te simți și raportarea pasională, emoțională, iar pălăria neagră e cea negativistă, care spune ce nu merge bine. Adică, practic, acoperi cam toate rolurile intelectuale pe care un om ar trebui deodată să le aplice într-un proces decizional. Și atunci, ei tot schimbând rolurile astea în cursul mai multor lecții, ei dobândesc această abilitate de a gândi din mai multe perspective, pentru că tu, ca profesor, încerci să-i motivezi să facă parte mereu dintr-o altă echipă.
Karina Dorobanțu: Cum e să fii studentul de azi și profesorul de mâine, care a obținut nota 10 la Titularizare?
Radu Alexandru Dincă: A fost foarte emoționat. Eu mi-am făcut foarte multe griji pentru examenul acesta, pentru că mie nu mi-a plăcut ce a trebuit să învăț. Examenul de titularizare are două componente, are componenta materiei pe care o predai și aspectul metodologic, didactic. Eram stresat din cauza componentei didactice, dar se pare că le-am înțeles și nu învățat. Se pare că au existat profesori corectori care au apreciat că am scris ce am înțeles. Cartea de pedagogie a fost o materie care nu m-a satisfăcut intelectual.
Karina Dorobanțu: Cum ai aflat rezultatul?
Radu Alexandru Dincă: M-a sunat profesoara mea de română care m-a susținut foarte mult pe parcursul acestei calătorii și mi-a zis că am luat nota 10. Plângea. Pur și simplu mi s-au tăiat picioarele de emoție când am auzit. Știam ce greu e examenul de titularizare și eram sceptic, deși scrisesem 24 de pagini. A fost o foarte mare bucurie, care din păcate s-a diminuat un pic cu această dezamăgire a faptului că după ce că nu pot să iau un post complet, pentru că nu există – și pot să înțeleg că nu există, mai sunt și alți oameni cu care eu nu am concurat, care iau orele pe care le puteam lua eu, ceea ce este nedrept. Nota 10 este confirmarea faptului că o să am o relație foarte bună cu toți elevii mei.
Karina Dorobanțu: O să predai la liceu sau la gimnaziu?
Radu Alexandru Dincă: Ca să predau la liceu, chiar dacă sunt absolvent de filosofie, trebuie să am studii de masterat ca să pot face modulul doi psihopedagogic. Fiind la un masterat care nu este în domeniul licenței, adică la Administrare a Afacerilor, eu nu am avut dreptul să urmez modelul doi de psihopedagogie și nu pot să predau la liceu, chiar dacă pregătirea mea este filosofia. Voi face însă masteratul didactic la care m-am înscris, care îmi va permite să predau și la liceu și care ar trebui să-ți ofere instrumentele necesare pentru a fi un profesor excepțional. Tu, ca profesor, ești un mediator între copii și aceste concepte, iar această capacitate de mediator ai dobândit-o în urma studiului exegetic de care copiii sigur nu sunt interesați.
Karina Dorobanțu: Dacă predai la clasele mai mici, cum intenționezi să îi introduci în lumea Educației sociale îmbinate undeva cu pregătirea ta în Filosofie?
Radu Alexandru Dincă: Filosofia poate să fie abordată din două perspective, din cea istorică – în care prezinți ideile unor autori consacrați și intri în profunzime sau din cea a conceptelor care stau la baza acestor teorii. Tu, ca profesor, ai cunoștințe despre autori și ai acces la concepte prin intermediul lor. Elevii pot să fie familiarizați cu aceste concepte și fără să faci apel la autori sau la alte informații care pe elevi nu îi interesează.
De exemplu, ca să mă raportez la materia pe care o voi preda, la Educație Socială, există drepturile copiilor. Ca să înțeleagă în mod fundamental ce presupun aceste drepturi ale copiilor, copilul are nevoie să înțeleagă necesitatea de a avea aceste drepturi. Ne întoarcem la un concept, la o chestiune, poate chiar dincolo de domeniul social, la o chestiune metafizică. Ce înseamnă omul și de ce el este o ființă care are nevoie de niște drepturi inalienabile. Și atunci, practic, chiar dacă materia nu e filosofie, tu faci apel la abilitățile pe care le are un filosof în situația asta. De asemenea, gândirea critică și logica țin de filosofie.
Karina Dorobanțu: Știm că profesorii de discipline socio-umane sunt rari, mai ales atât de tineri, cum ai dori să evolueze progresul elevilor tăi de la începutul la sfârșitul unei generații?
Radu Alexandru Dincă: Sunt niște copii care vin dintr-un mediu standardizat și parcurg niște ani în care profesorul de Educație Socială îi învață să gândească. Îi văd niște oameni, care mai des sau mai rar iau niște informații de-a gata, îi văd niște oameni transformați în niște oameni care pot lua decizii asumate, cu instrumentele decizionale ale gândirii critice, gândirii analitice, gândirii economice, gândirii filosofice, conceptuale, abstracte, astfel încât ei să aibă deja când se duc la liceu aceste mecanisme prin care ei pot să înceapă să își ia viața în plin, din perspectiva de a te bucura de viață, pentru că n-ai cum să te bucuri de viață dacă duci o viață inautentică, o viață așa cum fac ceilalți, acesta e scopul meu, să-i fac pe ei să gândească cu propria lor minte, astfel încât să ducă o viață autentică. Filosofia e o bucurie a gândirii. Mai rău de atât este să avem impresia că gândim, dar de fapt să nu gândim. Normal, gândirea e un proces automat. Toată lumea gândește, dar oamenii nu raționează. De asta spun, au nevoie de informația, de tunurile, de instrumentele necesare, ca apoi, prin experiența anilor, ei să-și șlefuiască aceste instrumente pe care tu le oferi ca profesor.
Karina Dorobanțu: În noua Lege a Educației, viitorii profesori vor fi obligați să facă un masterat didactic cu practică până la 80%, crezi că te-ar fi ajutat și ți-ar fi ușurat munca să obții nota 10? Ar fi însemnat că tu ai fi studiat cât ar fi studiat un student la Medicină, șapte ani.
Radu Alexandru Dincă: În abstract, ar fi bine ca profesorul să se pregătească exact ca medicul, să facă o facultate de profil cu ce vrea el să predea și apoi să aibă studii de lungă durată și în domeniul în care el s-a specializat, respectiv în cazul meu de filosofie, și studii de specialitate în domeniul didactic, adică să mai faci încă doi ani. Așadar, ai 3 ani de licență, 2 ani masteratul de specialitate și 2 ani masteratul didactic, practic ai 7 ani, exact cum are un medic. De fapt, tu ar trebui, când apari la catedră, să apari ca un supererou bine pregătit în domeniul acesta. Modulul psiho-pedagogic este la limită, dacă tu nu ești interesat să studiezi pedagogia în acele ore, este un simulacru. Tu ai doi ani în care înveți niște absurdități minim relevante, ca mai apoi să asiști la anumite ore, ceea ce e util, bineînțeles, însă aici apare vocația, pe care eu consider că o am.
Eu am am avut zile în care am ținut ateliere timp de 6h, în care am încercat să formez niște abilități și să ofer niște instrumente, nu niște informații pe care poți să le citești din manual, pe care tu, ca profesor, cu greu îți vei organiza mai bine informația decât o organizează manualul. Tu ești un intermediar între elev și manual.
În definitiv, ca să se soluționeze aspectele acestea că e benefic acest masterat. E bună ideea aceasta. Dar ce te faci cu oamenii care sunt în sistem? O lege nu acționează retroactiv.
Oamenii care nu au masterat rămân în învățământ, nu poți să obligi profesorii care predau de 10-15 ani și care nu se pun la curent cu aceste idei din pedagogie să se perfecționeze în mod real. Totul cade pe umerii profesorilor, iar dacă ei nu sunt dedicați, nici elevii nu vor fi.
Karina Dorobanțu: Cum ai vedea tu schimbat scenariul ăsta vechi al materiilor socio-umane, discipline atât de importante în dezvoltarea adolescentului? Este lăsată undeva ca o ultima șansă în viitorul elevului de azi, adultului de mâine în societate?
Radu Alexandru Dincă: Totul depinde doar de profesor, de fiecare profesor în parte, ceea ce este o foarte mare problemă, pentru că un sistem care se bazează pe capacitățile indivizilor luate disparat, adică fiecare individ în parte, este un sistem falimentar din punctul de vedere al obiectivelor pe care și le propune, că de fapt asta înseamnă sistem, înseamnă să introduci în niște standarde universal asumate o anumită practică, cum e practica medicală sau cea didactică. Tu, dacă nu ai toate chestiile astea bine puse la punct, în sistem intră oameni nepregătiți. E foarte greu să testezi și, dacă ar s-ar introduce foarte multe teste, obligativitatea masteratului didactic care se presupune că este multă practică, formări naționale, internaționale. Întrebarea este ce faci cu profesorii care deja sunt în sistem? Un copil care are 10 profesori care nu-și fac bine treaba și cinci profesori care o fac, acela ce imagine o să aibă despre educație?
O posibilă soluție ar fi ca statutul de titular să fie mandatat. Un profesor se titularizează si mandatul său de titular să expire după o perioadă de 10 ani. După 10 ani să trebuiască din nou să dai concurs de titularizare și să te titularizezi. Adică, pur și simplu a expirat perioada de10 ani, s-a disponibilizat locul tău de muncă și să poți concura de la egal la egal cu oameni care vor să ocupe postul respectiv. Și asta ar motiva și profesorii care deja sunt în sistem să se pună la punct. Și examenul să fie mai complex. Adică să existe o suită de inspecții, nu una singură.10 inspecții repetate și examen separat de materia pe care o vei preda, examen separat de aspecte pedagogice și un examen separat de metode moderne de predare”.
____________
Despre autor:
Karina Dorobanțu este elevă la Colegiul Național “Neagoe Basarab” din Oltenița. Este pasionată de jurnalism, călătorii și tot ceea ce înseamnă cunoaștere. Își dorește, de asemenea, să fie conectată la evenimente și să ia atitudine ori de câte ori consideră că e nevoie.
Mihai Peticilă
Redacția
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu
R.P.
38 comments
Daca am avea la toate materiile peste 95% titulari ar fi ceva.
Insa cata vreme sunt vreo 40% suplinitori si necalificati si lumea se plange ca nu poate intra in sistem desi e criza de profesori, e evident ca ceva nu merge si trebuie schimbat.
Intradevar dupa o varsta ca suplinitor isi e si rusine sa mai intrii in vreo cancelarie sau sa spui ca esti profesor. Este o stignatizare si un handicap pe care acesti oameni il au.
Suplinitorii sunt oameni atipici din cauza acestui fapt.
Trebuie facut ceva. Ori ii da afara ori ii titularizeaza.
Se pot da legi, n-ai reusit titulatura pana la varsta de… sau ai dat de x ori si nu ai reusit, gata paaa sistem si mergi in alta pasrte.
Si o schimbare buna ar fi ca titulatura sa fie pe perioada limitata la 4 sau 5 ani ca si mandatele primarilor parlamentarilor presedintelui sefilor de consilii judetene si chiar directorilor de scoli.
Altfel de ce nu ar fi alesi pe viata adica titularizati pe post si sistem presedintele primarul parlamentarii europarlamentarii directorul sau ursola van der varcolace de la belgia?
Sistemul actual e ca si cum unul a fost ales presedinte in Romania , apoi sa se poata transfera in Bulgaria apoi in Croatia la Zagred apoi in Germania?
Sau unul a fost ales primar si apoi sa se poata transfera in alt oras apoi in altul, toata viata fiind primar undeva in sistem ca odata a castigat un concurs de alegeri cu peste 70%, na ca sa fie ca nota 7.
Profesorul sa duca 2-3 generatii de elevi nu infinit ca acum.
Cred ca si 10 ani e prea mult ptr un mandat de profesor. In acest timp cei cu pile isi aranjeaza cu cei care fac subiectele la Bucuresti sau cu corectorii.
Ptr a fi aranjamentele mai putine ar trebui subiectele sa fie grile.
E evident ca cei care fac si manevreaza subiectele la Bucuresti le transpira la greu pe la fosti elevi care aspira catre sistem, la fosti colegi la rude prieteni. Se stiu intre ei, precum baietii de cartier, fac invarteli mai ceva ca dealerii si pestii. Nu vedeti ca toti profesorii au copiii bagati la liceele cele mai bune? vezi vreun copil de profesor pe la vreun liceu tehnologic? raritati, doar cei care vor neaparat sa urmeze calificarea respectiva.
Nu e normal ca unii sa stea bine mersi pe post cu nota de acum 10-20 ani iar altii sa fie anual preocupati de angajare si reangajare. Faci dosar cu aceleasi acte de zeci de ani de zeci de ori, stai la cozi pe la repartitii ca pe vremea lui Ceausescu in anii 80 la lapte carne paine unt bomboane conserve din sau pentru export, baterii bulgaresti.
Cu aceasta ocazie avand in vedere diferentele dintre gimnazii si licee poate si subiectele ar fi schimbate precum si modul de evaluare al cadrelor.
E aberant ca unii ajung cu gradul 1 sa nu fie titulari ptr ca pica examenul sau nu au post.
tot prostoiul își dă cu părerea..
de când nu ați mai citit o carte???de când nu ați mai făcut o demonstrație matematica sau o lucrare de laborator la fizică??? suplinitorii calificați sunt cei mai bine pregătiți profesori…in fiecare an citesc învață studiază repeta materia de liceu și parțial de facultate…titularii??? ce fac?
Soluțiile naturale pentru situația existentă se găsesc în Petiția care circulă în aceste zile în care se cere “Titularizare pe normă (și nu pe școală) și desființarea repetării examenului de titularizare” pentru cei care au obținut peste 7 la primul examen. Vezi completările de acolo. Acum, pentru toată comunitatea suplinitorilor, cred că este cazul să își miște gândirea dincolo de inerția pe care o dă ignoranța sau puțina informație, și să înțeleagă faptul că trebuie să se obișnuiască cu ideea că pot face această muncă de profesori ca titulari pe două trei școli poate toată viața, dar titulari. În loc să dea examenul vreo 10 ani, pornind de la nota 10, și obosind în timp, numai ca să vâneze acel unic sau zero post de titular pe o singură școală, aruncat precum un os, de către Ministerul educației, către sute de candidați care învață hămesiți pentru osul ăla când alături, nevăzute căci arată puțin altfel, există multe oase, potrivite pentru toată lumea. Căci nimeni nu rămâne fără ore, cu toate că sunt suplinitori, cu toate au sub 7, ba chiar sub 5. Și asta pentru nimeni nu e încântat să vină la n ani de examene și nici la 3000 de lei pe lună.
Daca era doar olimpic neinteresat de titulatura toti il felicitau inclusiv pe aici.
Daca a luat titularizarea cu 10 de le ameninta posturile caldute de la stat si propune reforme il injura toti profesorii titulari si ii spun ca “e cu capul” zice “lucruri traznite” nu e educat, nu e bun, analfabet cu 10, plus alte injurii.
Incredibil cat de multe comentarii in care acest tanar e jignit in ultimul fel. De ce? pt ca a indraznit ceva ce cer si cei din mediul privat despre profesori?
Iar comentariile de sustinere ptr tanar nu sunt publicate!!! cenzura nene? ca de aceea sunt foarte putine sustineri. De fapt in societate il sustin peste 80% si cu siguranta si aici comentariile n-au fost publicate de lipsesc. S-a cerut din mediul privat desfintarea titulaturii din invatamant de mult timp ptr ca nu e randament.
Stai sa vezi ca poate se da o lege ca cine e olimpic are dreptul sa ocupe post la catedra deslocuind pe titularii existenti. Ce mai ziceti stimati domni profesori titulari? ca doar e mai greu la o olimpiada internationala decat concursul de titularizare. Sau vreti sa ziceti ca acum 10-20-30 ani cand ati dat voi titularizarea era mai greu si decat la olimpiadele internationale. haha
80% susținere pentru un student/absolvent/profesor cu 10 la CNU, toate la FILOSOFIE?
În România?
Ha!…
Iar despre părerile născute din lipsa de experiență toată lumea poate să-și exprime opinia (ca mine și ca dvs.) Noi însă știm despre ce vorbim. Tânărul de mai sus, încă nu.
acest individ vorbește aiurea…cum poți testa un profesor de 60 ani cu unul de 25 ani??cel de 60 este un excelent pedagog iar cel de 25 are cunoștințe proaspete abia ieșit din facultate dar este un zero la catedră…
Discutabil. Vârstă nu garantează și performanta.
Sunteti niste mincinosi !!!!!! Cum sa fie mai greu acum 20 de ani la titularizare?
Acum 20-30 ani subiectele la titularizare erau mult mai usoare.
Am adunat monstre si pot dovedi.
Am si de la testari judetene, am de toate. Le pot pune pe masa. Va chem sa dovediti ca erau mai grele subiectele acum 20-30 de ani.
Ptr ca mintiti o sa va spun despre voi.
– Nu erau nici camere atunci pana in 2010 sau 2011, la unele materii mai si copiau aia care nu le prea aveau cu scrisul cum sunt cei de sport cei de diverse etnii sau cei cu pile.
– Inainte de 90 nici nu era titularizare cu examen, era repartitie in baza notei de la licenta sau absolvire. Oare ati uitat?
– Examenul de titularizare a fost introdus dupa ce au aparut primii absolventi de la facultatile private, undeva dupa 1996 si cand au inceput disponibilizarile din fabrici.
– Ati uitat ca la tara te puteai titulariza cu nota 5 inainte de 2005? Iara cum trebuie 7. Si sa mai vina tinerii in sistem?
– Ati uitat cum dadeati definitivatul inainte de 2010 la propria facultate cu profesorii proprii sau la centre bine alese si cum va trecea cu minim 6? Iar acum e national si trebuie 8 !!!! Si vrem sa mai vina tinerii in sistem?
– Ati uitat cum va dadeati gradele la gramada copiind lucrari de oriunde si punand mese festive la inspectori si evaluatori?
Bai oameni, am fost demult la o sedinta unde se dadeau grade didactice. Era galagie acolo si erau cateva sute de persoane in sala. Au si gresit materia unei persoane in procesul verbal noroc ca avea dubla specializare si l-a lasat asa. Nici nu stiau bine la ce dau aia examenele, cu folii de retroproiector planse si citit de prin hartii.
– Ati uitat cand nu stapaneati clasele si bateati copiii?
– Ati uitat cand desi erati debutanti sau desi erati cu vechime dictati lectia aproape toata ora citind din carti si conspecte sau puneati copiii sa copieze din carte toata ora?
De aceea nu era criza de profesori desi atunci aveau intradevar multi dintre ei alterantiva sa lucre in fabrici.
Astia titulari de acuma mai varstnici ascund astea spunand cu nonsalanta ca era mai greu atuncea la examene. Daca ar fi examinare la cativa ani pe subiectele actuale ar pica cam 90% dintre ei, ar pica toti cei din gimnaziu iar de la liceu ar promova doar cei din liceele de top si chiar si acolo ar fi picati la unele materii.
Si atunci ar intra la catedra cei de 10 ca cel din articol.
Nu minimizez experienta la clasa a celor varstnici (si cand zic varstnici zic cei de peste 35 ani), dar nici sa ascundem nedreptatile si sa le dam in cap celor noi. Azi esti testat din probleme de olimpiada si materie de facultate si prinzi post la scoli slabe unde trebuie sa faci alfabetizare si sa-i inveti pe copii sa salute. N-ai voie sa-i certi bati ridici tonul, te reclama te filmeaza etc. Mai e atractiv ptr tineri?
– Si toti aplauda indelung pe olimpici si pe profii lor uitand ca scoala romananeasca scoate rebuturi si analfabeti 90% si are 40% necalificati si suplinitori din cauza acelui examen de titularizare cu subiecte facute de imbecili la unele materii.
– Am mers la olimpiade si nu m-au pregatit deloc profesorii.
– Am si profesori care au reusit, profesori care faceau treaba si atunci si acuma sunt sus, nu foarte sus insa ca n-au avut loc de politic sau poate doar atat au considerat ca e cazul sa faca. Si nu au uitat de unde au plecat. In wechend faceam pregatire suplimentara. Acum mai face careva asa ceva? face in timpul orelor pana si activitati extrascolare. Si nu facea nici meditatii cu elevii de la clasa. Azi e obligatoriu ca sa treci.
Acuma astia vor plocoane ptr ca pregatesc olimpici. Sa si-i le plateasca ei din banii lor. Ca nu i-a pus nimeni sa faca altceva decat materia din programa. Rolul lor e sa produca absolventi utili societatii noastre, nu analfabeti functionali.
Ce profesie aveți? La ce olimpiade ați fost ?Ați adunat” multe dovezi” ca să vă citez….interesant!! unde și când le puneți pe masă????
Citat: Acum 20-30 ani subiectele la titularizare erau mult mai usoare.
Am adunat monstre si pot dovedi.
Hai, dovedește.
Generalizezi într-un mare fel, în rest, din păreri, informații la mâna a doua, ceva frustrări personale și cine mai știe ce. Ne-am obișnuit deja…
Articolul acesta arata clar si fara echivoc cat de multi idioți sunt in sistemul de invatamant romanesc si mai ales cat de mare e adâncimea idioteniei lor!
Cu asemenea specimene aflate la catedra acest sistem nu se va schimba niciodata indiferent cat de multi bani sau resurse le-ar da.
Cadre didactice….titulare!
Baiatul asta luat o nota mare la un examen! Atat!
Nu va ia domn’le locul! Stati acolo linistiti si dormiti cu capul pe catedra.
Vai de copiii care stau in preajma voastra!
Halal educatie
Când dai examen pentru a obține un post, dar ți se spune din start ca acest post, în orașul încarc dorești, nu există, e ca și când dai examen pentru a lua postul cuiva, care e deja ocupat. De ce nu se poate merge la o societate privată sa se spună: am terminat facultatea cu 10, vreau postul dvs.
Corect!
Ai cumva impresia că alții n-au luat notă maximă la CNU? Și totuși nu aberează precum alții (mulți) din articolele publicate de edupedu în ultimele zile. La un moment dat te saturi să vezi numai păreri neo-liberale despre cum ar trebui să fim toți la dispoziția unui director pus politic, pentru că vrem, cică, ”modernitate și concurență”. Vorbă să fie! El și tu și alții ca voi vreți o grămadă de lucruri, dar să se sacrifice alții, că voi sunteți ALTFEL. Hai lasă-ne.
Normal ca strugurii sunt acri, asta daca apuca un post si se titulariza avea alta parere, normal ca dupa 10-20 ani de catedra nu mai esti la curent cu materia din facultate, este evident. In alte domenii mult mai bine platite tot la stat nu se dau astfel de concursuri, sau cel mult la angajare si atat, nu in fiecare an acelasi circ, iar parintii arata cu degetul, profesori slab pregatiti.
Sunteti rautaciosi sau invidiosi?
În întreg sistemul bugetar e necesară schimbarea: toți angajații testați sau examinați cel puțin o dată la 5 ani. Se impune să nu mai existe permanentizare decât dovedită prin profesionalism și implicare. Deja mulți angajați în sistemul de stat se cred adevărați moșieri, cu propria moșie dată spre moștenire familiei, iar rezultatele sunt că plătim ca ei să existe în serviciul populației!
Băiatul să mai studieze un pic despre valorile socio -culturale, mi se pare că are ceva lipsuri. Odată ajuns Intr un post, cred că dumnealui chiar se va crede buricul pământului, după așa succes răsunător!
Un 7 de acum 15 ani la Titularizare poate a fost mai greu de obținut decât un 9 de acum. In rest sunt doar discuții.
Eu zic sa mearga sa dea examen la fizica si chimie ca sunt posturi.
Daca nu sunt posturi la o materie inseamna ca s-au ocupat.
Intradevar unii au mult peste norma, au si 2-3 norme de ore d-astea neimportante pe care nu le fac evident, niici nu ar incapea in orar.
Si intradevar din cand in cand ar cam trebui testati toti dar pe nivel gimnazial si liceal. Ca degeaba pui pe ala de gimnaziu sa dea examen din materia d eliceu sau de facultate dupe 20 de ani ca evident nu va mai stii materia aia.
Toți suplinitorii vor să dispară titulatura, angajarea pe perioadă nedeterminată. După ce se titularizează nu mai vor…
Când a intrat în sala de concurs știa că nu există post titularizabil în București. Cu toate astea a mers la concurs. Acum se plânge că nu are post.
Și eu credeam, în sinea mea, când am intrat în învățământ, că o să fac ce n-au putut face cei dinaintea mea. E avântul tinereții. Spre deosebire de el, nu am dat interviu unei eleve de clasa a XII-a criticându-mi viitorii colegi.
Înțelept este, domnule filozof, să vorbești după ce predai câțiva ani, după ce înțelegi care este diferența dintre ce spune teoria și ce poți face la fața locului, după ce afli că 10 la titularizare nu înseamnă că ești în poziția de a-ți privi de sus colegii. Și în învățământ e nevoie să lucrezi în echipă; tu cu fraierii ăia din cancelarie educați aceiași copii.
Este impresionant acest 10 la titularizare, merită felicitări, evident. Totuși, ceva modestie nu i-ar fi stricat, dimpotrivă.
Domnii profesori care l-au remarcat ar trebui să se pregătească, vine ăsta mic sa ii dea afară, pentru că ei sigur nu au zece la titularizare! Foștii lui profesori cu asta s-au confruntat, cu navetă, cu salarii de mizerie, cu lipsuri, cu tone de hârtii, cu examene și inspecții, cu ore în școli diferite și condiții dificile în școli. La valoarea lui, el nu va accepta așa ceva… Iar cei care i-au dat zece ar fi trebuit să se mai gândească un pic, uite ce monstru au creat! Așa ne trebuie dacă s-au introdus tot felul de materii al căror obiect ar trebui să rămână în seama familiei, că oricum temele de educație socială se discută și în orele de dirigențiie.
Uaaa. Ce comentariu. Profesorii corectori ar trebui sa nu noteze cu note mari lucrarile bune, pentru ca, cine stie, poate vin respectivii sa le ia locul, sau se lauda cu notele lor si le scade corectorilor din prestanta. Da, da, mai bine sa ii tina asa, la 3 la suta, cum zicea odata Geoana!
Imi este mila de baiat. Avantul tineretii, intr-adevar. Si Cioran zicea bazaconii in tinerete despre cei peste o anumita varsta, si apoi a trait si gandit fara probleme pana dupa 70 de ani. Cine dintre noi toti nu a crezut ca va schimba lumea, ca lumea se va schimba singura doar pentru ca am aparut noi la orizont? :))) Dar sa vezi cum isi scot unii ghearele, chiar te apuca tristetea. Anii unora se aduna, intelepciunea se lasa asteptata.
Nu am mai întâlnit o ciocănitoare cu ochelari de cal, care intelege doar ce ii convine și vede doar în alb-negru! Băiatul acesta vine cu idei năstrușnice, el a jignit profesorii cu experiență și grade didactice prin considerațiile sale referitoare la pregătirea acestora, dar ar trebui să ajungă ministru sau parlamentar pentru a putea schimba legile. Ceea ce vedeți în jur este, de fapt, propria imagine, se cheamă proiecție in domeniul psihologiei. Ar fi preferabil să nu generalizați atunci când cineva se referă strict la o persoană sau la o atitudine. Ideea era că prea ușor se dă nota zece în ultima vreme, iar asta nu înseamnă că cel care a obținut-o este un foarte bun profesor. Tinerii să își controleze avântul, să aibă bun simț și respect, să nu mai iasă în față cu sfidări și afirmații gratuite. Să ne imaginăm atitudinea mititelului când va ajunge in cancelarie și se va lăuda în fața colegilor cu nota lui nemaipomenita… să ne imaginăm și ce vor crede ceilalți profesori despre el…De citit poezia “Câți ca voi!” de George Topârceanu.
Sa ne imaginam și cât de invidioși vor fi unii dintre ei,cum mi s-a întâmplat și mie.Sa ne mai imaginam și cum îl vor sabotat pe la spate cu toții doar pentru a demonstra ca nu merita sa fie profesor și ca nu face fata la clasa cu tot 10 lui la examen.Stiu cum este sa fii sabotat și invidiat pentru notă la examen,dorința de îți face zâmbetul când vii la școală sau te duci la ore sa dispară ,bucuria acelora mici la suflet ca au mai stins o lumină. Mie îmi spui?
Nu este înțelept în ceea ce spune,reflecta doar ceea ce presa și nu numai au transmis despre noi,e o proiecție.E tânăr,e ușor de fraierit.Simplu.
El spune aceasta, de ciuda fiindcă nu e titular. Sa dea Dumnezeu sa ajunga si el titular, dar asta bu înseamnă ca trebuie sa obligi profesorii de a nu mai avea contract de munca pe perioada nedeterminata, așa cum aj toate categoriile sociale. Asta ar însemna discriminare. Atunci chiar nu ar mai veni nimeni in sistem.
Tânăr și fără înțelepciunea data de viață.
Si noi, fraierii care avem “permanenta”, ne-am obtinut dreptul tot printr-un examen de titularizare si prin munca asidua. M-am saturat de acuzele astea jurnalistice si victimizarile anuale de rigoare tintite la adresa celor care suntem deja in sistem. Si noi am fost candva ” noua generatie” care “am stat dupa” cei vechi pana sa se elibereze posturi. Nimeni n-o sa demisioneze dintr-un post obtinut cu mari sacrificii doar ca sa faca loc tineretului frustrat. Da, sunt alte chestii ciudate in sistem: pensionari cu prioritate in etapele de mobilitate(am trecut prin asa ceva), deci oameni care mananca cu 2 maini cand altii mor de foame. Alta anomalie: profesori cu norma intreaga ce mai iau o tona de ore in plus in loc ca acele ore sa se scoata libere pentru un debutant fara niciun venit care vrea si el sa porneasca de undeva. Sunt multe anomalii si nu sunt vinovati profesorii titulari ca nu sunt posturi, ore, ca se pitesc ore, ca se dau pe nepotisme, pe prietenii. Daca gresesc ceva, contraziceti-ma! Chiar vreau sa aud si alte pareri, poate gandesc eu prost.
Gândiți realist și asta o spune un cadru didactic titular cu experiență că și dv.
Eu vreau să puncteze faptul și să vă comentez afirmațiile dv.pe care le susțin cu ideea că examenul de titularizare din anii anteriori și din anul acesta nu se compară cu examenele date acum 15-20 de ani, erau mult mai dificile, erau corectate de către cadre foarte bine pregătite din mediul universitar, erau foarte atent corectate, atenție nu exista nota 10 și asta nu pentru că nu erau profesorii bine pregătiți și pentru faptul că există o strictețe și o acuratețe a lucrării și a corecturii.Locure erau limitate și de asemenea erau 8-10 candidați pe un loc .Exista admitere riguroasă la intrarea în liceu, selecție prin admitere foarte dură la intrarea în facultate pe durată de 4 ani cu licență serioasă și examen de finalizare a studiilor de 4 ore la materii grele…Eu nu am nicio problemă să dau titularizarea din nou …. sunt oricând pregătită pentru că știu ce se face in zilele noastre la facultate….online de vreo 3 ani… îmi vine să și râd….nu știu însă dacă va mai lua 10 acest candidat și se va mai bate cu pumnul în piept că vrea să se dea examen la un anumit interval de timp! Îl felicit pentru notă pe tru că sunt fair- play dar totodată trebuie să gândim realist și să fie atenți la ceea ce scoatem pe gură!
Continuă interviurile cu persoane cu mai multă sau mai puțină experiență, care vorbesc din păreri…
1. Cu toată aprecierea pentru nota maximă obținută de dl profesor, e o notă de conjunctură. La fel de bine, cu alte subiecte, în alte zile, putea lua o notă mai mică. (Sau cineva cu o notă mai mică, ar fi putut lua o notă mai mare). Faptul că iei o notă (mai mare de 7) la un concurs de titularizare nu implică în niciun fel că vei fi un bun profesor. SAU faptul că nu iei constant aceleași note la multiple CNU la care ești obligat să participi din lipsă de posturi nu implică automat că NU ești bun profesor. Deci doar nota la CNU nu ne face pe unii sau pe alții mai îndreptățiți să ne dăm o părere și să fim luați atât de serios.
2. Unul din foarte puținele avantaje ale profesiei este stabilitatea pe post. Dacă nu mai există stabilitate ci concurs periodic, NIMENI cu adevărat bun, nici măcar cei care și-au dorit toată viața să devină profesori, s-au pregătit și au vocație, nu vor mai veni în sistem. Sistemul este și așa controlat politic (poate să se prefacă oricine că nu e așa, dar toți cunoaștem adevărul). Dacă un director nu dorește să păstreze un profesor, din orice motive, și ar avea la îndemână scuza concursului periodic, acel profesor nu va putea rămâne în școală. N-are nicio legătură cu abilitățile respectivului sau profesionalism. Titulatura pe post e un scut împotriva abuzurilor, unul din puținele rămase.
Ca să nu mai vorbim despre cum în niciun alt sistem din România, nici măcar în privat, odată obținut un loc de muncă, nu e nimeni obligat să-l ”recâștige”. Dacă dl absolvent de filosofie e incapabil să înțeleagă acum ceva atât de simplu despre echitate, poate cu timpul, după ce mai obține experiență de viață, va înțelege.
3. Din păcate pt dl profesor, toată maculatura care-l angoasează (proiectele de lecții și planificările) este MINIMUL obligatoriu. Va descoperi în timp fișele de lucru, PIP-urile, proiectele speciale, portofoliile elevilor și cel propriu, rapoartele de toate tipurile posibile, statisticile, procesele verbale, participările la toate felurile de comisii în care are sau nu habar despre ce este vorba (CEAC, SCIM, SSM, anti-bullying, ș.a.m.d.) etc cu care suntem împovărați fără a fi pregătiți în mod special pentru asta. Partea care ne place tuturor și pe care ne-am închipuit-o ca cea mai importantă atunci când ne-am ales profesia – interacțiunea cu elevii – ocupă cea mai mică parte a timpului de lucru. Restul, nevăzut ”publicului” e ocupat cu cele de mai sus, cu pregătirea efectivă a lecțiilor, cu participarea la tot felul de activități care mai de care mai funcționărești, cu continuarea formării (cel mai des plătită doar de noi, căci nu sunt fonduri), cu confecționarea de materiale didactice etc…
4. ”Când apari la catedră, să fii un supererou”, pregătit aproape 7 ani în domeniu, superspecializat… Nu ajung cei 5-6 ani deja obligatorii (cu master cu tot)? Și apoi, formarea continuă care nu încetează până la vremea pensiei?! Dl profesor nu are destulă experiență – dar va acumula. Suntem obligați să adunăm minimum 90 ECTS la fiecare 5 ani. În primii 10 ani de activitate în învățământ ar trebui să obținăncele 3 grade didactice (def, II, I) dar după aceea, la fiecare 5 ani, pe banii proprii, trebuie să se tot ”specializeze”. Mai cunoașteți alte profesii unde angajații sunt obligați să facă asta, cu finanțare proprie? (Vor spune unii că și doctorii se specializează. Toți? În mod obligatoriu? Depinde de asta situația calificativelor, mobilității, a dezvoltării carierei lor?)
5. Toate cele de mai sus se întâmplă într-un interval salarial relativ îngust. După primii 25 de ani de carieră, nu mai există (în lege) nicio creștere salarială până la pensie (ultimii 15-20 de ani de activitate vor fi plătiți la același plafon; pensia, în consecință, va fi și ea dependentă de aceste venituri). Toți îmbătrânim. Siguranța locului de muncă este singura ce mai compensează stagnarea veniturilor pentru ultimele decenii de activitate. Cam puțin ca să motiveze generații de tineri de valoare să-și riște viitorul în sistemul de învățământ.
Din nou, felicitări dlui pentru nota obținută, sper să acumuleze și experiența care să dea greutate opiniilor sale și să rămână cât mai idealist posibil. Poate un interviu în doi-trei ani de acum înainte ar fi grăitor.
Dacă domnul cu 10 la titularizare ar fi copil as încadra afirmația la “Copii spun lucruri trăsnite”.
A fi analfabet funcțional se poate și cu 10 la un examen. In ce domeniu de activitate angajările au că regula perioada determinata? A auzit de Codul Muncii?
Pentru a accesa un credit bancar trebuie sa ai contract de munca pe perioada determinata! Pe dumnealui îl susțin părinții până la pensie, că nu vrea să aibă acces la un credit bancar!
Aiureli populiste de genul acesta sunt bune pentru politicieni, dar profesorii ar trebui să își vadă de munca lor! Titularizarea înseamnă ocuparea unui post în învățământ pe perioada nedeterminata. Nu înseamnă a unui anumit post. As susține de exemplu că profesorii aceia ultraperformanti din liceele de fițe sa fie trecuți periodic și la școli mai slabe, sa observăm ce treabă fac dânșii acolo! Mișto, nu? Atunci nu am mai vorbi in abureli, de performanta, cum spunea de curând primul ministru…
Stiai ca ti-ai ales o materie de nisa, nu romana cu 4-5 ore la clasa… Sa vii acum sa te vaieti ca nu sunt posturi, hai sa fim seriosi! Nu sunt nici la engleza, nici la muzica, iar la invatatori sunt cate 5-6 pe un loc. Deci, trebuie sa gandim si practic, nu doar sa filozofam, la propriu si/sau la figurat…
ei,ce sa spun…sa nu mai existe permanenta in sistem…:))
Cu filosofia mori de foame. Sunt putine ore si locuri disponibile pe tara. Trebuie sa-si schimbe disciplina de predare daca vrea sa fie profesor.
corect!
Nu toți absolvenții facultății de filozofie, devin automat un fel de “Petre Țuțea”.
De altfel acest puști, stă prost la gândirea abstractă și i se aplică pe deplin dictonul “dacă tăceai, filozof rămâneai”.
Profesorul meu de filozofie, îmi spunea că filozofi sunt acei oameni, care stau și gândesc. Tânărul acesta nu gândește de loc, ba chiar prin ceea ce spune, se adeverește expresia din popor atribuită celor proști cu diplomă!
E tânăr și lipsit de experiență, poate cu trecerea anilor va deveni mai înțelept…poate!
Lasati, mai bine sa nu devina, ca Petre Tutea era legionar. Si, de altfel, nici nu a urmat facultatea de filosofie.
Aveti un comentariu foarte agresiv (si plin de greseli gramaticale). Alti comentatori au explicat pe inteles de ce tanarul greseste, dar trebuia sa sara cineva si cu parul, cu jignirile.
si tu, din tot ce a insemnat Petre Țuțea, ai ramas doar cu faptul ca a fost legionar. da’ bravo =)))
Băiatul ăsta ar trebui testat la cap! Să meargă la foștii săi profesori și să le spună să meargă acasă, că a venit el cu nota 10 ca să le ia locul! Se crede vreo mare personalitate pentru că e tocilar și pentru că a luat un 10 la un examen care nu se mai numește de mult timp titularizare! Este examen pentru ocuparea posturilor, la care subiectele nu mai sunt demult ce erau odată! Un 6 sau 7 luat acum 25 de ani valorează mult mai mult decât nota lui de acum. Iar dacă mergi la un concurs pentru posturi care nu există, desigur că nu te titularizezi. Să meargă acolo unde sunt posturi.