Problema cea mare cu Evaluarea Națională este că lipsește componenta STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică). Elevii sunt testați doar la matematică și literatură. O probă STEM la Evaluarea Națională ar corespunde tendințelor actuale din societate, susține profesorul Răzvan Bologa, într-un interviu pentru Edupedu.ro. Acesta a explicat de ce elevii de azi au nevoie de competențe STEM și cum pot fi ajutați profesorii din România să predea lecții STEM.
„Inteligența artificială poate ajuta cadrele didactice obișnuite să livreze lecții STEM fără o pregătire suplimentară, în contextul în care școlile din România au un deficit de cadre didactice capabile să livreze lecții STEM.
Desigur, unii se vor întreba cum de ne gândim la programe STEM când avem atât de mulți elevi care eșuează la Evaluarea Națională? Din experiența mea, interesul elevilor pentru programe STEM este mult mai mare decât cel pentru Evaluarea Națională. Asta ne-a permis să obținem rezultate concrete în cadrul nextlab.tech, inclusiv cu elevi din mediul rural.
Elevii de azi au nevoie de competențe STEM pentru a se descurca când vor fi adulți, pentru că abordează probleme globale și reduce disparitățile socio-economice, oferind oportunități egale de învățare”, a adăugat Răzvan Bologa.
Acesta a prezentat și câteva cauze ale decalajului între rezultatele elevilor din urban față de cele ale elevilor din mediul rural la Evaluarea Națională 2024. Soluția pe care o propune este „digitalizarea și utilizarea noilor tehnologii precum Inteligența Artificială (IA) pentru a pregăti elevii în vederea Evaluării Naționale.
Ar fi bune câteva școli pilot care să arate cum se poate utiliza IA pentru a îmbunătăți rezultatele la Evaluarea Națională. Ministerul Educației ar trebui să accepte realitatea și să finanțeze un program de ore suplimentare pentru localitățile cu puțini elevi”, spune Răzvan Bologa.
Interviul integral:
Rep.: Există un decalaj foarte mare între rezultatele elevilor din urban față de cele ale elevilor din mediul rural la Evaluarea Națională 2024. Care credeți că sunt cauzele și la ce soluții vă gândiți?
Răzvan Bologa: Diferențele dintre urban și rural sunt cât se poate de vizibile. Spre exemplu, în București anul acesta au susținut Evaluarea Națională 16.566 elevi și rezultatele au fost foarte bune:
- 4.105 elevi cu media peste nouă (25%)
- 7.921 cu media peste opt (48%)
- 14.639 elevi cu media peste 5(88%).
Dacă luăm spre comparație un județ mai puțin dezvoltat, precum Mehedinți, vom vedea rezultate destul de modeste. Un număr de doar 1.608 elevi au susținut Evaluarea Națională cu următoarele rezultate:
- 143 de elevi au media peste nouă(9%)
- 313 elevi au media peste opt(19%)
- 1.029 elevi au media peste 5(64%)
Trebuie spus că învățământul de slabă calitate există și în micile orașe, nu doar în zonele rurale.
Spre exemplu, într-un mic oraș din Mehedinți avem, la liceul din localitate, primii 4 elevi cu media peste nouă și al cincilea elev are incredibilă medie de 5,77 la Evaluarea Națională. O cădere foarte mare de la poziția cinci încolo! La singura școală gimnazială din localitate cea mai buna medie este 6,72. Se poate spune ca doar 4 elevi din aceasta localitate urbană au avut acces la o educație de calitate. Cazul județului Mehedinți este departe de a fi singular.
Cauzele sunt multiple și le-aș enumera pe următoarele:
- Declinul demografic din zonele rurale și mediul mic urban. Școlile din aceste localități au puțini elevi și meditațiile nu sunt rentabile. Cred că trebuie să avem curajul să recunoaștem că rezultatele bune din București și alte orașe mari se datorează meditațiilor. Dacă acestea nu sunt rentabile, atunci ele nu sunt livrate în micile localități și ajungem în situația de mai sus. În județul Mehedinți, pe care l-am analizat anterior, există doar două localități cu peste 50 de elevi care au susținut Evaluare Națională: Drobeta-Turnu Severin și Orșova. Evident ca în aceste orașe au fost înregistrate și majoritatea notelor bune;
- Lipsa cadrelor didactice de calitate. Este un fapt cunoscut că există un deficit de cadre didactice bine pregătite chiar și la școlile din marile orașe. Găsim profesori buni și în școlile rurale, însă aceștia sunt puțini. O școală modestă dintr-o localitate mică are șanse reduse să atragă și să rețină profesori de valoare. Aceștia vor migra în mod firesc spre școlile mai mari sau spre alte sectoare de activitate;
- Motivația redusă a elevilor. Atât ca părinte cât și ca om de educație am întâlnit mulți elevi care consideră că școala e o instituție inutilă care nu îi va ajuta în viață. Ei urmăresc online tot felul de influenceri care le explică că nu au nevoie de școală ca să facă bani și mulți elevi chiar cred acest lucru. Este o adevărată provocare pentru părinți și profesori să îi motiveze pe tineri și să le cultive încrederea în școală;
- Implicarea redusă a părinților. Elevii din rural și mic urban au adesea părinți care nu le pot dedica timp, deoarece aleargă după oportunități profesionale sau pur și simplu preferă activități de agrement. Acești elevi nu sunt întotdeauna din familii sărace. Mulți poartă pantofi sport scumpi, petrec vacanțe în străinătate, însă la Evaluarea Națională obțin note mici. Nu de puține ori elevii cresc alături de bunici care sunt prea bătrâni să se mai ocupe de educația nepoților.
Soluția pe care o propun eu este digitalizarea și utilizarea noilor tehnologii precum Inteligența Artificială (IA) pentru a pregăti elevii în vederea Evaluării Naționale. Fără inteligentă artificială școlile vor continua să funcționeze ca până acum și nu vom vedea îmbunătățiri ale rezultatelor la Evaluarea Națională. Prin digitalizare cu IA elevii ar putea să aibă acces la baze de cunoștințe avansate pe care să le utilizeze pentru a-și îmbunătăți rezultatele școlare.
Ministerul Educației a făcut pași în aceasta direcție, însă mai este mult până când vom ajunge să avem un sistem funcțional. Sunt unii care spun că dacă facem mai multă testare rezultatele vor fi mai bune. Părerea mea este că testarea este utilă atât timp cât este precedată și urmată de învățare. Altfel, beneficiile testării vor fi limitate, deoarece dacă nu ai cu cine să predai, nu poți îmbunătăți rezultatele. În fond, știm și acum unde nu merge treaba, interpretând notele de la Evaluarea Națională.
Ar fi bune câteva școli pilot care să arate cum se poate utiliza IA pentru a îmbunătăți rezultatele la Evaluarea Națională. Ministerul Educației ar trebui să accepte realitatea și să finanțeze un program de ore suplimentare pentru localitățile cu puțini elevi. Putem să folosim și inteligența artificială pentru a crește eficiența pregătirii.
Rep.: Cum s-a desfășurat Robocaravana Nextlab.tech în mediul rural? Cum sunt elevii? Cum ajută elevii și în special elevii din mediul rural?
Răzvan Bologa: Cea mai mare problemă a școlilor din România este deficitul de cadre didactice capabile să livreze lecții STEM. Inteligența artificială poate fi de mare ajutor, deoarece ajută cadrele didactice obișnuite să livreze lecții STEM fără o pregătire suplimentară.
Robocaravana nextlab.tech este o inițiativă menită să ajute școlile care au deficit de cadre didactice prin deplasarea specialiștilor nextlab.tech pentru a lucra cu elevii și pentru a oferi mentorat cadrelor didactice din școli. Inițiativa este desfășurată cu sprijinul Băncii Comerciale Romane(BCR) și s-a bucurat de un succes peste așteptări.
Sunt în jur de 100 de școli care au solicitat prezența Robocaravanei și numărul crește în mod constant. Multe din aceste școli provin din mediul rural sau din zona mic urbană, însă avem și școli din marile orașe care cer ajutorul Robocaravanei. În timpul întâlnirilor, elevii sunt deosebit de entuziasmați. Ei participă la ateliere de robotică, află despre concursuri și se înscriu la ele.
- Profesorii interesați pot solicita o vizită a Robocaravanei completând acest formular.
Rep.: De ce este importantă educația STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică)?
Răzvan Bologa: Elevii de azi au nevoie de competențe STEM pentru a se descurca când vor fi adulți. Desigur, unii se vor întreba cum de ne gândim la programe STEM când avem atât de mulți elevi care eșuează la Evaluarea Națională? Din experiența mea, interesul elevilor pentru programe STEM este mult mai mare decât cel pentru Evaluarea Națională. Asta ne-a permis să obținem rezultate concrete, inclusiv cu elevi din mediul rural. Putem exploata interesul elevilor pentru digital pentru a le preda STEM.
Fără o educație STEM bună elevii de azi vor avea locuri de muncă mai puțin dorite când vor fi adulți. Elevilor le plac noile tehnologii deoarece sunt nativi digitali. Educația STEM este esențială pentru dezvoltarea competențelor necesare în societatea modernă. STEM stimulează gândirea critică, creativitatea și rezolvarea problemelor, pregătind elevii pentru cariere bine plătite și atractive. De asemenea, abordează probleme globale și reduce disparitățile socio-economice, oferind oportunități egale de învățare.
La nivel European există o serie de politici legate de prioritizarea STEM în educație. Subiectul este unul important pentru competitivitatea țărilor din UE. Chiar președinta Comisiei Europene a reluat recent tema prioritizării educației STEM la scurt timp după realegerea ei în funcție. În cadrul testelor PISA se pune, de asemenea, accent pe STEM.
Trebuie totuși spus că într-un sistem educațional se pune accent pe materiile care sunt testate în cadrul evaluărilor. Pană la urmă ai ceea ce testezi. Asta e problema cea mare cu Evaluarea Națională. Componenta STEM nu există în cadrul Evaluării Naționale. Elevii sunt testați doar la matematică și literatură. Este nevoie să introducem STEM la Evaluarea Națională. Se tot vorbește despre acest lucru din anul 2011 când a fost aprobată legea lui Daniel Funeriu și tot de atunci se bate pasul pe loc.
Rep.: Cum reușiți să atrageți elevii spre robotică și inteligență artificială. Ce îi fascinează cel mai mult? Ce perspective de viitor le oferă?
Răzvan Bologa: Elevii de azi sunt nativi digitali și caută să interacționeze cu noile tehnologii. Filosofia noastră este bazată în mare parte pe utilizarea kit-urilor de robotică open-source care au un preț redus și pot fi distribuite pe scară largă. Kit-urile sunt oferite împreună cu tehnologii asistive bazate pe AI.
În momentul când elevii au primul contact cu lumea roboticii, ei utilizează echipamente open-source cu care pot experimenta în voie, fără teama de a le strica deoarece pot fi înlocuite la un cost foarte mic. Ulterior, elevii evoluează spre echipamente mai complexe.
Programul nextlab.tech a schimbat viețile a zeci de mii de elevi
Încă de la prima ediție a concursului de robotică nextlab.tech am oferit kit-uri gratuite și un asistent bazat pe inteligență artificială. Abordarea s-a dovedit una de succes. Între timp am evoluat atât în privința performanțelor tehnologiilor de inteligență artificială, cât și în ceea ce privește oferta noastră de robotică.
Începând de anul acesta m-am implicat în organizarea în România a cunoscutului concurs de robotică First Lego League (FLL), cel mai mare concurs de robotică pentru copii la nivel mondial.
Datorită BCR, care este sponsor principal național al concursului de robotică nextlab.tech, reușim să distribuim anual sute de kit-uri gratuite bazate pe tehnologii open source. Acest program a schimbat viețile a zeci de mii de elevi.
Proiectul RoboCaravana este conceput pentru a promova educația STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) bazată pe kit-urile EDULIB, disponibile in 5.400 de scoli gimnaziale. Initiativa reprezintă, de asemenea, un mod de a stimula interesul tinerilor pentru robotică și inteligență artificială. Vizita caravanei în diverse școli gimnaziale este menită să ofere elevilor atât cunoștințe teoretice, cât și experiențe practice în domeniul roboticii și inteligenței artificiale.
Despre NEXTLAB.TECH
Nextlab.tech este lider regional în tehnologii educaționale bazate pe inteligență artificială și semiconductori. Compania revoluționează educația prin soluții inovatoare care integrează inteligența artificială și tehnologii avansate, oferind elevilor și profesorilor instrumente de învățare de ultimă generație. Nextlab.tech are aproximativ un milion de utilizatori în România, Serbia, Republica Moldova și Bulgaria, continuând să transforme modul în care tehnologia este predată și învățată în întreaga regiune a Europei de Sud-Est.
Despre Asociația “Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub”
Asociația Clubul Informaticii Economice CyberKnowledgeClub este o organizație non-profit care organizează două competiții de robotică: First Lego League România și Concursul de Robotică Nextlab.tech. De asemenea, organizează anual o conferință de cybersecurity. CyberKnowledgeClub colaborează cu universități și ONG-uri din România și țările din Europa de Sud-Est, promovând inovația și educația în domeniul informaticii economice și oferind tinerilor oportunități valoroase de dezvoltare și competiție în tehnologie și securitate cibernetică.
Citește și:
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
Alexa Stănescu
Redacția
Ștefan Lefter
5 comments
Ciudate idei.
Din pacate, nivelul de cunoștințe este într-o scădere continua, iar accesul facil către instrumente pseudo-AI este parte a problemei.
Daca, in loc sa stimulezi gândirea, insiști pe consumul unor date fabricate, cu iz de date reale, nu poți obține rezultate superioare.
“Large language models (LLMs) like ChatGPT are essentially a very sophisticated form of auto-complete. The reason they are so impressive is because the training data consists of the entire internet.”
Adica, pe românește, un super-papagal, care va întoarce o informație, de cele mai multe ori corecta, care satisface orgoliul interlocutorului.
Vreți oameni capabili?
Foarte bine!
Trebuie trecut de la STEM la STEAM. Cu precizarea că arta trebuie făcută pentru a stimula creativitatea, gândirea în afara cutiei și spiritul de observație nu să mâzgăglească 3 linii și gata sau să asculte dani mocanu și să scrie portative întregi la muzică…. Și, bineînțeles, mai mult de o oră pe săptămână.
Daca trebuie sa se facă totul in gimnaziu, mai este necesar liceul?
Înainte nu exista evaluare națională, era un examen serios de admitere la liceu, și nu la STEM. Și ce școală serioasa se făcea!
Nu-i mai lăudați pe Miclea și Funeriu. După domnia lor, învățământul nu a fost mai bun.
STEM ocupă cam 80% din orar. Ultimul test PISA ne-a arătat că elevii români au carențe mari în privința creativității. Mai lăsați STEM-ul ăsta, că fără puțină creativitate veți produce doar roboței! Sau ăsta vă e scopul? Am ajuns să predăm o jumătate de oră pe săptămână de educație vizuală/artistică/muzicală! Mai tăiați din STEM-ul ăsta, că singur nu e bun de nimic, e ca și când ai lua doar vitamina C, fără B-uri, fără altele. Dacă vă pasă de elevi, de generația următoare, mai tăiați o oră, două de la STEM, că sunt destule, și mai dați la educație vizuală/artistică/muzică! Zău așa!
Ești redus rău. Hai să numărăm.
Pe real: matematică, fizică, chimie, biologie. (Adăugăm forțat TIC și educație tehnologică, că sunt de fapt la tehnologii). Deci 6.
Pe uman și arte: română, engleză, franceză (sau germană), latină, istorie, geografie, muzică, desen, religie, sport, educație socială. Adică 11.
Plus purtarea. Deci din 17 medii de a gimnaziu, doar la a VII-a (fără opționale), ai 35% din mediile care contează (fără purtare) la STEM și 65% la umane/arte. Dacă vrei pe ore din program, sunt 12 ore pe STEM față de un program total de 30 de ore (la a VII-a), adică 40%, iar restul de 60% sunt la umane/arte. Am pus a VII-a ca să apară și chimia, că până atunci sunt și mai puține ore pe științe.
Dacă tu n-ai fost atent la orele de STEM, nu înseamnă că toți n-au fost atenți.