Una dintre cauzele rezultatelor modeste pe care România le are la testele PISA poate fi reducerea ponderii actului de predare și creșterea excesivă a numărului de teste și, mai ales, a orelor de pregătire pentru teste, este de părere profesorul Răzvan Bologa. Acesta spune într-un interviu pentru Edupedu.ro că, „folosind inteligența artificială, nu ar fi nevoie să așteptăm ani de zile ca să aflam rezultatul la PISA, am putea estima în timp real competențele elevilor. În același timp, efortul profesorilor se reduce semnificativ și eficiența actului de predare crește foarte mult”.
Profesorul Răzvan Bologa a oferit și un exemplu în care inteligența artificială a fost folosită cu succes în sistemul educațional românesc. „A permis cadrelor didactice obișnuite să desfășoare activități didactice în domeniul roboticii fără a face vreo pregătire de specialitate în acest sens. Am avut chiar și elevi din sate îndrumați de suplinitori care au construit cu succes roboți performanți.”
„Profesorii de la clasă nu au posibilitatea să se ocupe adecvat de elevii fără sprijin parental și nici nu sunt recompensați suplimentar dacă o fac. Aceștia ajung analfabeți funcțional sau chiar abandonează școala. Dacă profesorii ar avea la dispoziție asistenți virtuali, statistici detaliate și dacă ar primi niște bani în plus, atunci s-ar putea ocupa de acești elevi lipsiți de sprijin parental.
Nu se pune problema înlocuirii cadrelor didactice de către chatboți. Învățarea este un act social și prin urmare nu poate fi mutată pe ecranul calculatorului”, a adăugat Răzvan Bologa.
Interviul integral:
Rep.: Școala românească se confruntă cu rezultate dezamăgitoare la testele PISA și cu o rată crescută de abandon. Credeți că inteligența artificială poate fi o soluție?
Răzvan Bologa: Da, chiar cred acest lucru. Inteligența artificială face educația să fie mai atractivă, mai eficientă și personalizată.
Rep.: Cum putem folosi inteligența artificială?
Răzvan Bologa: În primul rând, trebuie să vedem care sunt cauzele rezultatelor modeste pe care România le are la testele PISA. După părerea mea, principala cauză este reducerea ponderii actului de predare și creșterea excesivă a numărului de teste și, mai ales, a orelor de pregătire pentru teste. Problemele pleacă de la gimnaziu. Cadrele didactice de astăzi au redus foarte mult fondul de timp destinat predării noțiunilor fundamentale și își petrec majoritatea timpului făcând exerciții pentru teste, modele de teste, simulări sau administrând teste în sine. În multe școli gimnaziale, elevii trec rapid peste concepte și contextul în care sunt utile. Ei dau teste la intervale mici de timp, iar manualele școlare aferente materiilor solicitate la examenul de Evaluare Națională sunt adesea înlocuite cu niște culegeri care conțin cantități mari de exerciții și foarte puține elemente despre utilitatea celor învățate.
Pregătirea elevilor este pusă în mare parte pe umerii părinților și meditatorilor însă și aceștia urmează același tipar al pregătirii pentru Evaluarea Națională unde elevii se luptă între ei pentru fiecare sutime. Testele PISA evaluează capacitatea elevilor de a folosi noțiunile dobândite în lumea reală ceea ce e complet diferit de pregătirea pentru Evaluarea Națională pe care o fac profesorii, părinții și meditatorii. Există, practic, o contradicție între obiectivele examenului de Evaluare Națională și cele ale testelor PISA.
Rep.: Care sunt beneficiile inteligenței artificiale în educație?
Răzvan Bologa: În primul rând, inteligența artificială permite construirea de asistenți virtuali de învățare. Cu ajutorul acestor asistenți elevii pot beneficia de ajutor personalizat atunci când au nevoie. Adică li se răspunde la întrebări în mod individual ceea ce cadrele didactice de astăzi fac tot mai rar. Pentru fiecare lecție se pot construi baze de cunoștințe cu întrebările frecvente ale elevilor. Efortul profesorilor se reduce semnificativ și eficiența actului de predare crește foarte mult. Tehnologiile de inteligență artificială permit de asemenea colectarea datelor foarte detaliate despre evoluția elevilor. Se pot construi astfel de rapoarte de tip learning analytics pe care profesorii și părinții le pot consulta pentru a identifica punctele slabe și, mai ales, punctele tari ale elevilor. Cu ajutorul datelor analitice se poate ști în orice moment care sunt competențele care lipsesc la nivelul unui elev sau al unui grup de elevi. Nu ar fi nevoie să așteptăm ani de zile ca să aflam rezultatul la PISA. Am putea estima în timp real competențele elevilor.
Rep.: Credeți că tehnologiile de inteligență artificială vor înlocui profesorii la clasă?
Răzvan Bologa: Nu se pune problema înlocuirii cadrelor didactice de către chatboti. Învățarea este un act social și prin urmare nu poate fi mutată pe ecranul calculatorului. Se poate însă spune că profesorii care folosesc AI îi vor înlocui pe cei care nu folosesc AI. Pe măsură ce părinții și elevii vor înțelege că învățarea cu AI este mai eficientă decât cea cu pixul pe hârtie vor pune presiune asupra profesorilor să folosească aceste instrumente moderne.
Rep.: Puteți să ne dați un exemplu de caz în care inteligența artificială a fost folosită cu succes în sistemul educațional românesc?
Răzvan Bologa: În perioada 2018-2023 am înrolat aproximativ 2.000 de școli în cadrul unui concurs de robotică din programul Romania Tech Nation sprijinit de BCR. Elevii și profesorii au folosit un asistent virtual de învățare pe platforma nextlab.tech pentru a construi diverse proiecte de robotică. Pot să spun că am avut rezultate foarte bune.
Multe dintre școlile care se confruntau cu un deficit de cadre didactice specializate în domeniul roboticii au folosit eficient tehnologiile de AI pentru a lucra cu elevii. Practic, utilizarea tehnologiilor de AI a permis cadrelor didactice obișnuite să desfășoare activități didactice în domeniul roboticii fără a face vreo pregătire de specialitate în acest sens. Am avut chiar și elevi din sate îndrumați de suplinitori care au construit cu succes roboți performanți.
Rep.: Ce părere aveți despre testarea standardizată, în contextul dezvoltării inteligenței artificiale?
Răzvan Bologa: Testarea este puternic afectată de către progresul tehnologiilor de AI din ultima perioadă. Folosind transformeri precum ChatGPT sistemele informatice pot “lua zece” la examene precum Evaluarea Națională sau Bacalaureatul. Aceasta va impune o remodelare a metodelor de testare în perioada următoare. România este pe punctul de a construi un sistem de testare standardizată și cred că este foarte important să existe tehnologii de inteligență artificială pe platforma respectivă. Elevii de azi vor folosi tehnologii de inteligență artificială la locul de muncă când vor ajunge adulți. Prin urmare, nu este o idee bună ca aceste tehnologii să fie interzise în timpul testelor din școli și este necesar ca în educație să folosim tehnologii de AI și metode de testare adecvate acestei epoci.
Rep.: De ce avem atât de mulți analfabeți funcțional în școala românească și cum poate ajuta inteligența artificială la creșterea gradului de alfabetizare?
Răzvan Bologa: Cred că nivelul ridicat de analfabetism funcțional e rezultatul unor politici educaționale greșite. În școlile din România elevii sunt pregătiți pentru a se confrunta între ei la examene de tip high-stakes, în special la Evaluarea Națională. Părinții își doresc să trimită copiii la câteva școli considerate “bune” de unde, cred ei, elevii vor obține privilegii sociale. Pregătirea este făcută însă în mare parte în particular de către meditatori sau părinți. Elevii care nu pot beneficia de sprijin parental în procesul de pregătire sunt practic abandonați.
Profesorii de la clasă nu au posibilitatea să se ocupe adecvat de elevii fără sprijin parental și nici nu sunt recompensați suplimentar dacă o fac. Aceștia ajung analfabeți funcțional sau chiar abandonează școala. Dacă profesorii ar avea la dispoziție asistenți virtuali, statistici detaliate și dacă ar primi niște bani în plus, atunci s-ar putea ocupa de acești elevi lipsiți de sprijin parental. Eu cred că aceasta este singura cale de a reduce analfabetismul funcțional și abandonul școlar din România.
Rep.: Ați moderat de curând masă rotundă internațională “AI în educație”. Care sunt principalele concluzii desprinse?
Răzvan Bologa: A fost o discuție interesantă la care au participat specialiști de marcă de la universități de pe mai multe continente. Principala concluzie a fost că beneficiile folosirii inteligenței artificiale în educație depășesc cu mult dezavantajele. Este o concluzie încurajatoare care deschide calea modernizării educației. Inteligența artificială are potențialul de a fi dăunătoare și acest lucru trebuie gestionat prin reglementări etice. O a doua concluzie importantă a fost că nu va exista niciodată un proces de învățare care să fie făcut 100% cu un chatbot. Întotdeauna vor fi oameni în acest proces, deoarece învățarea este și un act social. De asemenea, personalizarea educației este principalul beneficiu al utilizarii AI în educație. Țările emergente precum România vor avea avea șansa ca folosind AI în educație să ajungă din urmă sistemele mai dezvoltate. Inteligența artificială are, de asemenea, un potențial foarte ridicat pe zona de upskilling/reskilling.
Rep.: Dvs sunteți și cadru didactic universitar. Folosiți inteligența artificială când lucrați cu studenții? Cum decurge o oră de seminar?
Răzvan Bologa: Da, desigur eu folosesc inteligența artificială de mai mulți ani. În principiu o ora decurge destul de simplu. Studenții vin la seminar cu laptop-ul în ghiozdan și lucrează pe acesta. Eu stau la catedra și chem timp de 5 minute câte un student să discutăm individual despre progresul și problemele pe care le are. În acest timp toți ceilalți lucrează folosind un asistent virtual de învățare. Când studenții au probleme pe care nu le pot rezolva cu asistentul virtual mă cheamă și discutăm concret ce trebuie să facă. Partea buna a acestui proces este că pot să vorbesc cu fiecare student în parte. Mulți dintre ei nu au motivație să învețe. Pot să o facă, sunt inteligenți însă sunt convinși că școala e inutilă, că materiile sunt predate doar pentru a administra teste și că nu le vor folosi în viitor. După ce vorbim, mulți își schimbă părerea și încep să pornească motoarele.
Adevărul este că sistemul de pregătire din gimnaziu este demotivant și tinerii ajung să piardă convingerea că din învățare se poate deriva plăcere. Cred că este timpul ca profesorii să se preocupe mai mult de ce gândesc și ce simt elevii. Aceasta este de fapt una dintre recomandările de îmbunătățire a evaluărilor PISA. Când mergeam la școală prin anii ‘90 era ceva normal ca un profesor să caute să te atragă spre materia lui și să te convingă să înveți. Profesorii încercau să fie fascinanți. Astăzi elevii sunt lipsiți de motivație și profesorii comunică tot mai rar cu ei.
Rep.: Ce spun reglementările internaționale cu privire la utilizarea IA în educație?
Răzvan Bologa: Uniunea Europeană a adoptat recent EU AI Act. Acest document este primul act normativ care reglementează utilizarea inteligenței artificiale în societate. Trebuie spus că prevederile din EU AI Act sunt favorabile utilizarii inteligenței artificiale în educație.
- Răzvan Bologa este CEO al companiei Cyberllence Inovație și fondator al NEXTLAB.TECH, prima platformă de învățare cu inteligență artificială din România. El este profesor la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din cadrul ASE București.
Despre Nextlab.tech
Compania Cyberllence Inovație, deținătoare mărcii Nextlab.tech, a fost înființată în 2017 și este deținută de Răzvan Bologa și Andrei Toma, doi ciberneticieni de la Facultatea de Cibernetică, ASE, București. Firma a fost înființată cu scopul de a oferi soluții educaționale moderne, care să pregătească atât copiii cât și adulții pentru o economie bazată pe inteligența artificială și semiconductori.
Nextlab.tech deține o platforma de adaptive learning care folosește inteligența artificială pentru a ușura predarea unor domenii noi precum robotica, inteligența artificială, securitatea cibernetică și altele. Tehnologia Nextlab.tech este folosită în școli, companii, instituții publice și de către clienți individuali pentru a implementa procese educaționale moderne, relevante pentru profesiile viitorului. Conținutul educațional al Nextlab.tech acoperă o plajă largă de tehnologii informatice relevante pe piața muncii.
Sponsorul principal național al competiției naționale de robotică Nextlab.tech este Banca Comercială Română. Finala ediției 2023 s-a desfășurat fizic pe 9 decembrie si a fost sponsorizată și de companiile SAP România și Qualitance. Începând cu 2022 concursul beneficiază de sprijin financiar din partea Ministerului Educației Naționale din România. Sprijinul logistic și tehnologic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech. Pregătirea elevilor se realizează cu ajutorul unei platforme bazată pe inteligența artificială. Proiectul funcționează în cadrul programului Romania Tech Nation.
Citește și: