Este trist faptul că „doar în astfel de momente ne aducem aminte de termeni precum civilizație «geto-dacă», «patrimoniu cultural», «identitate națională», «muzeu»”, spune profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București, după expunerea intensă în media și pe rețelele sociale, din aceste zile, despre patrimoniul cultural. Asta după ce mai multe exponate din tezaurul antic, printre care și Coiful de Aur de la Coţofeneşti și trei brățări de la Sarmizegetusa Regia, au fost furate din expoziția temporară de la Muzeul Drents din Assen, Olanda.
- Ministra Culturii, Natalia Intotero, a anunțat azi că îl demite pe directorul Muzeului Național de Istorie (MNIR), Ernest Oberlander-Târnoveanu, după ce acesta a refuzat să-și dea demisia de onoare.
- Coiful de aur de la Coțofenești și alte artefacte dacice au fost furate după o explozie la muzeul Drents din Olanda, sâmbătă dimineața, pe 25 ianuarie. Potrivit presei, ele ar fi fost asigurate pentru suma de 30 de milioane de euro. Furtul include exponate din patrimoniul României, expuse în cadrul expoziției „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”.
Profesoara de istorie Iuliana Căplescu de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București remarcă faptul că „doar în astfel de momente ne aducem aminte de termeni precum civilizație «geto-dacă», «patrimoniu cultural», «identitate națională», «muzeu»”.
Iuliana Căplescu mai spune că „valoarea unor artefacte de patrimoniu universal este inestimabilă. Se poate calcula o valoare a costului materialului din care sunt realizate aceste exponente însă, valoarea de patrimoniu, nu există”.
La orele de istorie elevii au pus întrebări despre tezaurul românesc și jaful produs: „De două zile discutăm cazul în sine. Ne interesăm, cercetăm surse diverse dar valide, ale istoricilor, ale specialiștilor în muzeologie, ale diplomaților. Nu ascultăm orice idee care inundă internetul și o luăm drept linie directoare. (…) Eu, colegii mei, profesorii de istorie ai României contemporane îi îndrumăm pe tinerii noștri către cunoașterea istoriei naționale, a importanței unei astfel de cunoașteri, mergem împreună să vizităm muzee, astfel încât să știm ce ne-au lăsat strămoșii noștri moștenire și să înțelegem ce datorie avem să o îngrijim și să o transmitem mai departe”, a spus profesoara.
Interviul integral cu profesoara de istorie Iuliana Căplescu de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București:
„Edupedu.ro: Care este istoria Coifului de aur de la Coțofenești? Unde și când a fost descoperit?
Iuliana Căplescu, profesoară de istorie la Colegiul Național „Matei Basarab” din București: Coiful a fost descoperit în anul 1928 (există variante care vorbesc de anul 1926) în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, accidental. Este o piesă din aliaj – aur, argint, cupru care cântărește 0,726 kilograme. Așa cum povestește actualul director al Muzeului Național de Istorie a României, domnul Ernest Oberländer Târnoveanu, acest coif are o istorie stranie. A fost găsit în 1926 sau 1927 de câțiva copii din satul Coțofenești, care pășteau vitele pe un deal. Au adus-o acasă în curtea familiei Simion. A avut diverse întrebuințări printre care și adăpătoare pentru găini. Apoi a fost aruncat pe acoperișul unui coteț, nu și-au dat seama că e o piesă de aur. Coiful a fost prezentat de tatăl copilului unui negustor cunoscut. I-a oferit lui Simion 30.000 de lei și apoi l-a dus la Ministerul Culturii.
Edupedu.ro: Ce scene reprezintă pe el? Cui ar fi aparținut? Ce spun experții?
Iuliana Căplescu, profesoară de istorie: Suprafața coifului este împodobită cu reliefuri care reprezintă scene de luptă între războinici, dar și scene de sacrificiu și, nelipsiții preoți. De altfel, este un coif de paradă, aparținând unei căpetenii militare geto-dace (conform specialiștilor în civilizația antică a actualului spațiu românesc). Rolul său era simbolic, putând să fie purtat de șefii triburilor geto-dacice în timpul unor ritualuri sau festivități, simbolistică pe care o regăsim la oricare civilizație politeistă deoarece semnifica legătura liderului cu divinitatea, cu zeii.
Edupedu.ro: De când este în patrimoniul României oficial?
Iuliana Căplescu, profesoară de istorie: A ajuns în posesia Muzeului Național de Istorie a României începând cu anul 1970 și, de atunci, face parte din expoziția permanentă „Tezaur istoric”. Coiful face parte din colecția permanentă a MNIR, fiind vizitabilă în Sala Tezaur de la subsolul clădirii Muzeului din Calea Victoriei. Am avut ocazia, de nenumărate ori, să vizitez această expoziție alături de elevii mei. Ocupa un loc central în expoziție, însoțit de legenda corespunzătoare.
Edupedu.ro: Este datat cu câteva sute de ani înainte de civilizația dacilor? Dacă este așa, de ce îl stim sub denumirea de coif dacic? Care ar fi explicația?
Iuliana Căplescu: Datarea sa, o spun experții, o putem așeza la finalul secolului al V-lea – începutul secolului al IV-lea î.Hr.
Civilizația dacilor (identificați ca fiind aceeași cu geții, deoarece „vorbeau aceeași limbă” – istoricul antic Strabon) este atestată pentru prima dată în secolul al V-lea î.Hr. (468 î.Hr. – Sofocle, în tragedia Triptolemos) iar marele istoric grec Herodot îi amintește pe strămoșii noștri în jurul anului 513 î.Hr.
Dar, da, există și alte opinii, tot ale specialiștilor, că ar putea avea și proveniență scitică. Cine erau sciții? Numele de sciți era folosit de scriitorii antici pentru a denumi mai multe popoare din răsăritul Europei, așa că totalitatea sciților de care se vorbește trebuie considerată ca un conglomerat de popoare. Triburile rătăcitoare ale sciților au ocupat părți din Dacia până prin secolul II î.Hr., când urma lor se pierde printre geți. Probabil, explicația unui mix de artă, dacică și scitică, vizibil în Coiful de la Coțofenești, poate proveni și din acest aspect.
Edupedu.ro: Când a ajuns la Muzeul din Olanda și de ce? Este o practică des întâlnită să fie expuse piese ale patrimoniului nostru în alte țări?
Iuliana Căplescu: „Coiful de la Coțofenești” face parte din Expoziția „Dacia – Regatul aurului și argintului” ce s-a desfășurat la Muzeul Drents de la Assen (Regatul Țărilor de Jos/Olanda) în perioada 7 iulie 2024 – 26 ianuarie 2025.
Conform site-ului oficial MNIR au fost expuse 673 de bunuri din metale prețioase, parte a peste 50 de tezaure, aflate în colecțiile a 18 muzee din România.
Edupedu.ro: V-au întrebat elevii despre coif și brățările dacice?
Iuliana Căplescu, profesoară de istorie: Da, de două zile discutăm cazul în sine. Ne interesăm, cercetăm surse diverse dar valide, ale istoricilor, ale specialiștilor în muzeologie, ale diplomaților. Nu ascultăm orice idee care inundă internetul și o luăm drept linie directoare. Nu poți „asculta” orice „voce”, nu au intrat în viața domniilor lor într-un muzeu dar acum am devenit „specialiști”. Mare tristețe că doar în astfel de momente de aducem aminte de termeni precum „civilizație geto-dacă”, „patrimoniu cultural”, „identitate națională”, „muzeu”.
Edupedu.ro: Se învață astfel de elemente la școală pentru ca elevii să înțeleagă importanța acestor artefacte?
Iuliana Căplescu: Da, se învață. Eu, colegii mei, profesorii de istorie ai României contemporane îi îndrumăm pe tinerii noștri către cunoașterea istoriei naționale, a importanței unei astfel de cunoașteri, mergem împreună să vizităm muzee, astfel încât să știm ce ne-au lăsat strămoșii noștri moștenire și să înțelegem ce datorie avem să o îngrijim și să o transmitem mai departe.
Edupedu.ro: De altfel, în jurul brățărilor dacice, în ultimii ani, au fost nenumărate știri – căutați să le aduceți și lor informații la clasă atunci când sunt astfel de situații?
Iuliana Căplescu: Brățările dacice sunt spectaculoase prin frumusețea lor estetică, prin importanța lor, prin vechimea lor dar și prin „odiseea” de care au avut parte. Din cele 24 de brățări dacice, 15 dintre ele aveau să fie furate în anii 2000-2001 și, ulterior, doar 13 să fie recuperate. Da, nu pot trece peste astfel de situații, invariabil elevii mei pun întrebări și este rolul nostru, al profesorilor de istorie să le mai „limpezim” din curiozitățile inerente.
Printre cele mai importante piese prezentate în expoziția din Olanda se regăsesc tezaurele de aur din epoca bronzului și prima epocă a fierului precum: brățările dacice din Sarmizegetusa Regia; coiful de la Coțofenești; diadema de la Bunești-Averești; piese din tezaurele de la Agighiol.
Au mai fost trimise la expoziție și tezaurele de argintărie geto-dacică de la Epureni, Sâncrăieni, Lupu, Sângeru de Pădure, Solonețu Nou, București-Herăstrău, Senereuș și Poiana Gorj. De asemenea, piesele de aur expuse la Muzeul Drents au mai provenit și din localitățile: Perșinari, Săcuieni, Ostrovul Mare, Răcătău, Sărmășag, Sacoșul Mare, Peretu, Cucuteni-Băiceni, Stâncești.
Desigur, face parte din politica diplomației culturale. Cultura românească are nevoie de expunere, nu se poate izola, face parte din patrimoniul cultural european, mondial, fiind o bucată de puzzle a acestora.
Edupedu.ro: Mai sunt și alte țări care au coifuri ale unor conducători sau artefacte de același tip? Dacă da, din ce perioadă, din ce civilizații? Unde le țin, unde le depozitează? Le trimit, de regulă, la expoziții în alte țări? Dacă da, în ce condiții?
Iuliana Căplescu, profesoară de istorie: Sigur că da, în orice civilizație (vorbim, în primul rând, de perioada antică) conducătorul/liderul este un personaj central care atrage atenția, care este supus unui cult al personalității și beneficiază de astfel coifuri.
Civilizațiile greacă, romană, egipteană sunt printre cele mai expuse prin astfel de artefacte. Acestea fac parte din patrimoniul identitar al spațiului în care au fost descoperite sau, în unele cazuri, aparțin (prin cucerire, prin ocupare, prin impunerea hegemoniei, prin cumpărare etc.) altor state, națiuni, expoziții private etc.
Da, este o practică internațională ca aceste exponate să fie parte componentă a unor expoziții itinerante cu unicul scop de a promova cultura, niciun altul. Condițiile ar trebui să fie unele foarte sigure, atât de transport, cât și de expunere.
Edupedu.ro: Coiful ar fi fost asigurat cu 30 de milioane de euro, împreună cu brățările dacice. Este aceasta valoarea reală a acestor artefacte? Cine poate stabili valoarea de asigurare?
Iuliana Căplescu, profesoară de istorie: Valoarea unor artefacte de patrimoniu universal este inestimabilă. Se poate calcula o valoare a costului materialului din care sunt realizate aceste exponente însă, valoarea de patrimoniu, nu există”.
Informații de context
Ministra Culturii, Natalia Intotero, a anunțat marți, 28 ianuarie, că îl demite pe directorul Muzeului Național de Istorie (MNIR), Ernest Oberlander-Târnoveanu, după ce acesta a refuzat să-și dea demisia de onoare. Asta după ce mai multe exponate din tezaurul dacic, printre care Coiful de Aur de la Coţofeneşti și trei brățări de la Sarmizegetusa Regia, au fost furate din Muzeul Drents din Assen (Țările de Jos).
O explozie a avut loc sâmbătă dimineața în apropiere de muzeu, iar mai multe persoane încă neidentificate au pătruns în clădire și au furat mai multe exponate. În expoziție se aflau 673 de bunuri din metale prețioase, făcând parte din peste 50 de tezaure, aflate în colecțiile a 18 muzee din România, după cum scrie G4Media.ro.
Incidentul a fost confirmat de reprezentanții Muzeului Drents din Assen, apoi de Ministerul Afacerilor Externe din România și Ministerul de Interne. Ministerul Culturii a transmis că, „potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii. Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor”.
Iar instituția a continuat în comunicatul de presă de după aflarea furtului: „Expoziția «Dacia! Kingdom of Gold and Silver», deschisă publicului din 7 iulie 2024 și care urma să se închidă pe 26 ianuarie 2025, a adunat peste 77.000 de vizitatori. Expoziția a inclus 673 de bunuri arheologice din metale prețioase, provenind din patrimoniul național al României. Proiectul expozițional a fost realizat în parteneriat cu mai multe muzee din România, inclusiv Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Național Secuiesc și multe altele”.
Presa din Ţările de Jos a scris despre importanţa pentru români a obiectelor de tezaur furate din muzeul Drents din Assen, citând români aflaţi în Olanda „Este devastator”, a povestit o jurnalistă româncă pentru colegii săi olandezi, în timp ce un român stabilit în Olanda de peste patru decenii le-a povestit că „orice copil din România învaţă despre coiful de la Coţofeneşti la şcoală, transmite News.ro, potrivit G4Media.ro.
Luni, pe 27 ianuarie, au început primele declarații politice pe seama furtului. Preşedintele Consiliului Județean (CJ) Buzău, Lucian Romaşcanu, spune că pentru expoziţia de la Drents Museum, de unde au fost furate elementele din Tezaurul României, nu a existat o hotărâre de guvern, conform ordonanței de urgență promovate de chiar ministrul Culturii, Raluca Turcan, care „trebuie să dea urgent câteva explicaţii”, transmite News.ro, potrivit G4Media.ro.
„Din ceea ce ştiu, pentru expoziţia de la Drents Museum nu a existat o asemenea HG conform OUG-ului promovat de chiar ministrul Turcan. D-na ministru Turcan TREBUIE să dea urgent câteva explicaţii…”, mai scrie preşedintele CJ Buzău, Lucian Romaşcanu. Premierul Marcel Ciolacu a confirmat luni că nu a existat o Hotărâre de Guvern pentru scoaterea obiectelor dacice parte ale Tezaurului României, din ţară, pentru expoziţia din Olanda.
Raluca Turcan, fost ministru PNL al Culturii, le-a dat tot luni o replică lui Marcel Ciolacu și Lucian Romașcanu (PSD), și el fost ministru al Culturii, după ce acesta îi ceruse public explicații pentru lipsa unei hotărâri de guvern în cazul expoziției cu artefacte dacice din Olanda. Turcan a numit ieșirea lui Romașcanu drept „o tentativă jalnică de politizare a furtului din Olanda” și a spus că nu a fost nevoie de hotărâre de guvern pentru expoziția din Olanda pentru că nu au fost implicate mai multe instituții.
Schimbul de replici Romașcanu – Turcan a continuat. Fostul ministru PSD: „Nu vreau să lansez acuzaţii gratuite, vreau doar să ne lămurim. Vreau să o liniştesc pe doamna Turcan, care a început să facă analiza mandatelor mele”.
Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a declarat, luni, într-o intervenție telefonică la ședința Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaților, pe tema furtului artefactelor dacice din expoziția de la Muzeul Drents din Assen, că va analiza oportunitatea scoaterii din țară a obiectelor inestimabile, iar contractele pentru expoziții trebuie să fie încheiate mai atent pentru ca să nu mai existe interpretări, potrivit Agerpres.
- Ea a menționat, totodată, că regretă că i-a prelungit mandatul directorului Muzeului Național de Istorie a României (MNIR). Potrivit lui Intotero, oportunitatea organizării expoziției cu artefactele dacice în Olanda a fost decisă de conducerile MNIR și Ministerului Culturii de la vremea respectivă.