INTERVIU Premiile României la Olimpiada Internațională de Lingvistică 2021: Aur, două medalii de Bronz și Mențiune la proba pe echipe / Descarcă subiectele de concurs

România a obținut, la ediția de anul acesta a Olimpiadei Internaționale de Lingvistică, trei distincții. Este vorba de o medalie de aur – Mihai-Alexandru Bratu, două medalii de Bronz – Nicoleta Dobrică și Bianca Crișan; mențiune la proba pe echipe. Astfel, după concursul desfășurat săptămâna trecută, echipa României s-a clasat pe poziția a 7-a tabelului final în ceea ce privește numărul medaliilor adunate la cele 10 participări, se arată în clasamentul oficial. Valentina Cojocaru, profesor, și Paul Helmer, fost participant și actual coordonator al olimpiadelor, au vorbit cu EduPedu.ro despre ce înseamnă disciplina Lingvistică, procedura de selecție a lotului olimpic și despre performanța României.

Concursul de anul acesta a fost găzduit de Letonia, în orașul Ventspils, la distanță, în timp ce anul trecut nu s-a desfășurat, fiind amânat pentru 2021. În 2019, gazdă a fost Coreea de Sud, cu centrul organizării la Yongin, unde Matei-Costin Banu a obținut o medalie de bronz.

• La coordonarea lotului olimpic au participat: Valentina Cojocaru, Roxana Preda (asistenți universitari dr. la Facultatea de Litere a Universității din București), Paul Helmer, Dan Mirea și Vlad Neacșu – foști participanți la olimpiade, actuali doctoranzi la universități de prestigiu din străinătate.
• Selecția a fost diferită față de anii trecuți: înainte se trecea prin două faze, județeană și cea națională, iar acum probele au fost la distanță, cu un concurs online ca substitut al fazei județene, o etapă regională (Asia-Pacific) pentru validare și apoi faza internațională cu 4 cei mai buni concurenți din țară, elevi de liceu.
• Mihai-Alexandru Bratu (Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu), Bianca Crișan (Colegiul Național „Emil Racoviță”, Cluj-Napoca), Vlad-Valentin Mihăilă (Colegiul Național “Mihai Viteazul”, Ploiești) și Nicoleta Dobrică (Colegiul Național „Sf. Sava”, București) au avut de rezolvat atât proba individuală de 6 ore, cât și pe cea colectivă de 4 ore.

Valentina Cojocaru și Paul Helmer spun, despre subiecte, că “deși au păstrat același format, au fost mai grele față de cele date în alți ani”. Subiectele de la diferite faze de selecție se pot descărca la finalul articolului.

Întrebată prin ce s-a distins atmosfera de anul acesta față de cea din anii anteriori, coordonatoarea afirmă că “a fost diferit și ciudat în același timp. O ediție remote nu poate fi comparată cu una care are loc fizic. Au lipsit posibilitățile de socializare și de cunoaștere a unei noi culturi, entuziasmul competitiv”.

Precizările integrale:

“Rep.: De când participă România, mai exact, la această Olimpiadă?

Paul Helmer: Deși olimpiada își are originile în 2003, România participă în mod oficial începând cu 2013, în 2005 și 2012, fiind vorba de participări ad-hoc, fără vreo selecție națională anterioară. Din 2013, echipa României s-a întors de fiecare dată cu câte un premiu. În fotografii, informații despre participarea României de-a lungul anilor:

Rep.: În ce constă rezolvarea exercițiilor la lingvistică, concret? Ce necesită?

Valentina Cojocaru: La etapa internațională, elevii trebuie să rezolve 5 probleme de lingvistică în 6 ore. Pentru aceasta e nevoie să analizeze niște date din limbi necunoscute pe baza cărora să extragă reguli gramaticale (să recunoască mărci de număr, de timp, de obiect, subiect etc.), să deducă reguli de formare a cuvintelor sau reguli care condiționează anumite transformări fonetice. 

Nu necesită o pregătire lingvistică în prealabil, ci doar cunoștințe minime de gramatică pe care le însușesc în școală la orele de română. În schimb, e nevoie de o abordare analitică, gândire laterală, intuiție culturală și deducție logico-matematică. Pentru prima etapă, adresată tuturor elevilor curioși și pasionați de lingvistică, subiectele constau în rezolvarea a 2 sau 3 probleme într-un interval de 3 sau 4 ore, în funcție de nivel.

Rep.: Cum s-a realizat pregătirea copiilor?

Valentina Cojocaru: Elevii au fost încurajați să se pregătească rezolvând probleme de la alte ediții. Iar înainte de selecția finală (etapa a treia), am făcut o pregătire pe tipuri de probleme și metode de rezolvare. Pregătirea a fost făcută de Vlad Neacșu, Dan Mirea și Paul Helmer. Iar înainte de competiția internațională, elevii au avut două întâlniri online cu mine și Roxana pentru a-i pregăti pentru proba pe echipe.

Rep.: După munca depusă, rezultatele au venit ca o surpriză sau ca o confirmare?

Valentina Cojocaru: Rezultatele au venit ca o confirmare, pentru că am fost convinși că i-am ales pe cei mai buni din cei mai buni, dar și ca o surpriză, dat fiind că această a fost cea mai grea ediție de până acum.

Rep.: Prin ce s-a distins atmosfera de concurs față de edițiile trecute?

Valentina Cojocaru: Aici mi-e greu să răspund, pentru că a fost diferit și ciudat în același timp. O ediție remote nu poate fi comparată cu una care are loc fizic. Au lipsit posibilitățile de socializare și de cunoaștere a unei noi culturi, entuziasmul competitiv. Cu toate acestea, faptul că membrii echipei s-au putut întâlni la București a contribuit mult la sudarea echipei, lucru important mai ales într-o competiție internațională.

Rep.: Ați observat modificări în structura subiectelor, la gradul de dificultate?

Paul Helmer: De la an la an, elevii devin din ce în ce mai buni, motiv pentru care și subiectele, deși au păstrat același format, au fost mai grele față de cele date în alți ani.

Rep.: Care este profilul tânărului care dorește să cunoască domeniul lingvisticii?

Valentina Cojocaru: Să fie curios, creativ, să aibă gândire analitică, deductivă, să aibă logică dezvoltată și spirit de observație bun și rezistență de lucru timp sub presiune (proba durează 6 ore).

Rep.: Până în clasa a opta, toți elevii învață gramatică. La clasa a noua, pentru cei care ajung la liceu, indiferent de specializare, există un hiatus mare specific pe gramatica limbii române. Există planuri de modificare, se va reintroduce gramatica in liceu?

Valentina Cojocaru: Mi se pare necesar să se păstreze contactul cu gramatica limbii române și în perioada liceului. Prin urmare, Olimpiada de Lingvistică este importantă și prin faptul că facilitează acest lucru. Nu știu exact ce se întâmplă la nivelul deciziilor luate de minister, dar consider că e posibil ca gramatica să fie reintrodusă la liceu.”

“Aș insista pe nevoia de a populariza mai mult olimpiada în rândul profesorilor și al elevilor și de a încuraja profesorii să se încumete la a desluși tainele acestei olimpiade, pentru a ne ajuta să descoperim talente ascunse și pentru a cultiva o tradiție a succesului, ce ne-ar permite să ducem acest proiect la următorul nivel – mai mult sprijin, extinderea echipei, mai multă competiție, mai multe echipe trimise la olimpiada internațională și în final, mai multe rezultate pentru România.”

Paul Helmer, coordonator

Rep.: Cine s-a ocupat din partea țării noastre de coordonarea lotului?

Paul Helmer: “Fiind o olimpiadă oarecum diferită, prin prisma faptului că lingvistica nu se studiază în școlile din România, iar elevii se pregătesc, în mare parte, individual pentru această competiție, și echipa care se ocupă de organizarea olimpiadei este destul de mică. 

Nucleul echipei este alcătuit din Roxana Preda și Valentina Cojocaru, cadre didactice ale Universității din București, având funcția asist. univ. dr. (asistent universitar), împreună cu trei dintre foștii participanți la olimpiadele internaționale: Dan Mirea – doctorand la Princeton,  Paul Helmer – masterand la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Vlad Neacșu – doctorand la Universitatea din Hong Kong. Ocazional, suntem ajutați de către o parte din colegii de la Institutul de Lingvistică sau foști participanți. Noi ne ocupăm de organizarea olimpiadei care presupune organizarea propriu-zisă, propunerea și testarea problemelor, corectarea lucrărilor și pregătirea elevilor.

Până acum, abia după ce aveam lotul format, după ce știam care sunt cei patru elevi care vor reprezenta România la IOL, făceam pregătirea propriu-zisă care constă în mare parte în rezolvarea problemelor. Anul acesta a fost diferit. Mai ales că selecția pentru IOL a avut 3 etape și nu 2 cum s-a întâmplat până acum. Am făcut o pregătire înainte de selecția finală și o pregătire înainte de competiția internațională.”

Despre desfășurarea probei

“Toate probele etapei internaționale, cu excepția celei din anul acesta s-au desfășurat fizic într-una din țările organizatoare. În 2021, țara gazdă a fost Letonia, dar în afară de câțiva membri ai juriului, nicio echipă nu s-a deplasat până acolo. Proba a avut loc de la distanță online. Fiecare țară a avut sarcina să adune elevii într-un centru instituțional (în cazul nostru a fost Institutul de Lingvistică al Academiei Române “Iorgu Iordan – Al. Rosetti”) unde au fost supravegheați de doi membri ai comisiei naționale (de către mine și Dan) și de membri ai comisiei internaționale prin Zoom de pe un laptop. Dan Mirea, care se întâmplă să fie și membru în comisia internațională, a fost delegatul IOL la București”, spune Valentina Cojocaru.

Probele s-au desfășurat, deci, la distanță, din România. Conform regulamentului oficial, concurenții au rămas în aceeași cameră, fără să aibă voie să se deplaseze fără un motiv solid în afara spațiului. Organizatorii din fiecare țară au trebuit să asigure lotului spațiul pentru probe, precum și mâncare, apă, distanța de minim 2 metri între ei. Foile sunt tipizate, după modelul organizației internaționale, iar trimiterea subiectelor rezolvate s-a făcut de la București cu ajutorul unor aparate scanner, după terminarea timpului alocat rezolvării de subiect. “Subiectele au fost trimise supraveghetorului cu o zi înainte. Acestea au fost printate și date elevilor în momentul începerii probei. După probă, lucrările elevilor au fost scanate și trimise organizatorilor.”

Selecția lotului

“Cu excepția acestui an, selecția se făcea în două etape: județeană și națională. La etapa județeană putea participa oricine, la selecția națională puteau participa doar primii doi elevi în ordinea clasamentului din fiecare județ. Selecția județeană era organizată de inspectoratele școlare cu subiecte (probleme de lingvistică) propuse de noi, trimiteau lucrările la București unde le corectam tot noi. Selecția finală (națională) era organizată de către ministerul Educației. Aceeași procedură: noi propuneam problemele și tot noi corectam lucrările. (…)

Anul acesta, anterior etapei internaționale, la nivel național, procesul de selecție a constat în participarea la COL (Concursul Online de Lingvistică), competiție organizată de Institutul de Lingvistică al Academiei Române “Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, ca substitut al olimpiadei județene. Ulterior, primii clasați au participat la APLO (Asia-Pacific Linguistic Olympiad), competiție de lingvistică unde noi am participat ca țară invitată. Nu în ultimul rând, primii 10 clasați au beneficiat de o pregătire intensă, în urma căreia a existat o ultimă selecție pentru stabilirea componenței lotului României la etapa internațională. Toate aceste selecții au avut loc online”, spune Paul Helmer. Vezi subiectele mai jos.

“În 2020 nu am avut olimpiadă, dar de dragul de a păstra tradiția am organizat un concurs online neoficial la care a putut participa oricine (cred că sunt postări pe pagina de Facebook a olimpiadei). Nici la nivel internațional nu s-a ținut olimpiada”, adaugă acesta.

Anul viitor, olimpiada se va organiza în Isle of Man, insulă independentă a Coroanei Britanice din Marea Irlandei (sursa), cel mai probabil cu participare fizică.

Descarcă subiectele

Descarcă subiectele, în limba română, de la Olimpiada Internațională de Lingvistică 2021:

Proba individuală:

Proba pe echipe:

Subiectele pentru a doua etapă, APLO, se pot descărca mai jos:

Prima etapă, conform celor spuse, a fost concursul online deschis tuturor. Subiectele pentru clasele V-VI sunt aici, pentru clasele VII-VIII aici, iar pentru liceu aici.

Suntem pe locul 7 din 20 de țări (țări cu cel puțin o medalie câștigată)

După cum se precizează în clasamentul oficial, actualizat cu datele din 2021, România se află pe locul 7 din 20, cu 14 medalii adunate în 10 ani de participare oficială. Trei sunt de aur, trei sunt de argint, iar opt de bronz. Totodată, avem și 4 mențiuni de onoare.

Echipa României este precedată de echipa Indiei, prezentă la 12 ediții ale olimpiadei, cu 26 de medalii câștigate și 11 mențiuni. Japonia urmează României în top, cu 9 participări la concurs și 12 premii, dar și 12 mențiuni de onoare.

În capul listei se află S.U.A., cu 14 participări oficiale: în total, 79 de medalii și 22 de mențiuni de onoare. Cu cele mai multe participări se remarcă Bulgaria și Rusia, care din anul 1965 au desfășurat concursuri premergătoare olimpiadei actuale, dar și Olanda, Estonia, Letonia (18 participări fiecare), Polonia – 17 participări.

Paul Helmer notează faptul că “majoritatea echipelor fruntașe au avut mai multe participări, iar unele dintre țări au trimis două echipe, în anumiți ani”. Rezultatele complete și punctajele medaliaților se găsesc aici.

Vezi ceremonia de încheiere aici, transmisă live pe Youtube pe 24 iulie 2021:

Citește și:

BREAKING România obține locul 27 la Olimpiada Internațională de Matematică 2021, cu trei medalii de argint și două de bronz, în competiția dominată de China, Rusia și Coreea de Sud / Descarcă subiectele de la olimpiada internațională de matematică

FOTO La Sinaia, din 11 elevi care au ales fizica la BAC 2021, 7 au luat nota maximă. Cum reușește Lăcrimioara Cojoianu să aducă știința aproape de copii: “Să înțeleagă că sunt părtași la tot ce se leagă în jurul lor și că noi, îndrumătorii, le suntem alături să înțeleagă fenomenele”