Noile legi ale Educației aduc schimbări în cariera didactică. Ministrul Educației a explicat în contextele examenelor din ultima perioadă, de Bacalaureat și Titularizare, într-un interviu acordat Karinei Dorobanțu, elevă în clasa a XII-a, publicat de Edupedu. Interviul a fost acordat pe 24 iulie 2023. Una dintre modificări este cea care privește mutarea titularizării după examenul de definitivat, a cărui denumire va deveni licențierea în profesie.
Ministerul Educației se concentrează pe crearea unui mediu favorabil pentru profesori și elevi, astfel încât să fie stimulați să performeze în mod corespunzător, susține Ligia Deca în interviul acordat. Aceasta mai spune că prin asigurarea unor posturi viabile pentru profesori, oferindu-le oportunități de dezvoltare profesională și variante diverse de dezvoltare în carieră, inclusiv în zona managerială sau de mentorat.
Ministrul a mai discutat despre Bacalaureat, din 2026 se vor introduce schimbări care vor avea efect la examenul de bacalaureat 2029, prin apariția unei noi probe la profilul opus, pentru a le oferi mai multe opțiuni pentru carierele lor viitoare.
Traseul prevăzut de Legea Educației pentru un viitor profesor
Potrivit declarațiilor ministrului Educației, modul în care un student va deveni profesor va fi unul ușor diferit de cel cu care ne-am obișnuit: „O primă măsură în acest sens care apare în noua Lege a Educației este faptul că pentru masteratul didactic de un an profesorii vor primi o bursă egală cu salariul mediu [editare ulterioară] pe economie. Deci, odată ce masteratul devine condiție pentru această profesie, ei vor fi plătiți ca profesori debutanți”. Art. 171 (1) din Legea Educației precizează: „e) pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor în învățământul gimnazial, liceal și terțiar nonuniversitar, profesor de instruire practică, profesor documentarist, respectiv profesor corepetitor cel puțin una din următoarele condiții:
(i) absolvirea cu examen de licență în profilul postului, modulul de formare psihopedagogică totalizând 30 de credite ECTS și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an;
(ii) absolvirea cu examen de licență a unui program de licență din domeniul Științe ale educației și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an;
(iii) absolvirea cu examen de licență a unui program de licență în profilul postului și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an și jumătate.”
Potrivit și legii care intră în vigoare din 2 septembrie, va trebui ca orice profesor să aibă masteratul didactic, care va fi completat de un program intensiv de practică în școli, aproximativ 80%. De asemenea, aceștia vor avea parte și de licențierea în cariera didactică, care constă în evaluarea portofoliului personal și o probă scrisă organizată de Ministerul Educației, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educației: Art. 174 din Legea Educației — „(1) Examenul național de licențiere în cariera didactică constă în mod obligatoriu dintr-o etapă de evaluare a portofoliului personal și o probă scrisă și este organizat de Ministerul Educației, conform unei metodologii care urmează să fie elaborată”.
De anul viitor, universitățile ar trebui să aibă programul de masterat didactic prevăzut în noua lege, inclus în curricula acestora pentru pregătirea eficientă a viitorilor profesori, conform Legii Educației: Art. 101 – „(6) Programul de studii universitare de masterat didactic de 60 de credite ECTS se organizează de instituțiile de învățământ superior pentru absolvenții programelor de licență care au parcurs un program de formare psihopedagogică de 30 credite ECTS. Absolvenții specializărilor de licență în domeniul Științele educației se consideră absolvenți ai programului de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS, atât timp cât disciplinele acestui program sunt cuprinse în programul lor de licență.
(7) Programul de studii universitare de masterat didactic de 60 de credite ECTS cuprinde stagiatura didactică, dublu coordonată de către instituția de învățământ superior organizatoare și unitatea de învățământ preuniversitar de aplicație unde are loc stagiatura didactică, cu 48 de credite ECTS și activități specifice desfășurate în cadrul instituției de învățământ superior, cu 12 credite ECTS.
(8) Programul de studii universitare de masterat didactic integrat, de 90 de credite ECTS, se organizează de instituțiile de învățământ superior pentru absolvenții programelor de licență care nu au parcurs programul de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS. Programul de studii cuprinde, pe lângă stagiatura didactică și activitățile specifice desfășurate în cadrul 58 instituției de învățământ superior, precum și programul de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS.”
În prezent, în Legea Educației (Art. 248) pentru ocuparea funcțiilor de profesor în învățământul liceal și gimnazial profesorilor le este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, firește, în funcția didactică corespunzătoare studiilor.
Ministrul Educației propune noi rute pentru profesori: managerială, de mentorat și suport remedial
Ligia Deca a mai vorbit despre așteptări pe care trebuie să le aibă profesorii debutanți: introducerea a trei noi rute distincte în cariera didactică, opțiunea de specializare în gestionarea managerială a unităților școlare (lucru diferit de perioada actuală, în care profesorii, ca să devină manageri dacă au această dorință, fac anumite masterate și cursuri în timpul profesiei), posibilitatea de a deveni mentori pentru alți educatori, dar și crearea unei rute suport remedial pentru cei care au nevoie de intervenții speciale.
Redăm declarațiile oferite de ministrul Educației, Ligia Deca, referitoare la aceste noi rute educaționale:
„(În ceea ce privește – n.a.) modul în care am gândit cariera didactică, tipul de profil diferit pe care și-l pot alege, ne dorim să putem avea o rută care să ducă într-o zonă managerială, dacă și-o doresc. O rută care să ducă într-o zonă de mentorat, din nou, dacă și-o doresc. Și poate chiar o rută care să fie una remedială sau suport pentru cei care au nevoie de intervenție”.
Timpul de pregătire a unui cadru didactic echivalează cu cel al unui cadru medical
Dacă efectuăm un calcul matematic simplu, vom observa exact parcursul unui viitor profesor. Să presupunem că vorbim despre un profesor debutant, care vrea să intre în sistemul de învățământ. Acesta va urma o facultate de profil, programul unor studii de lungă durată în domeniul specializării, apoi încă doi ani de masterat didactic, adăugând procesului examenul de licențiere în carieră și examenul de titularizare. În această situație, profesorul în cauză va face trei ani de licență, doi ani de masterat pe specializare, doi ani de master didactic cu pondere practică, ceea ce ne arată că profesorul ar urma traiectoria educațională a unui student la medicină, adică circa 7 ani.
Un stimulent gândit în Legea Educației este faptul că cei care aleg cariera didactică și fac masterul didactic vor primi o bursă, echivalentă cu salariul unui profesor debutant. Tot salariul profesorului debutant îl vor primi atât în timpul masteratului, cât și în primii ani la catedră, până obține Licențierea în cariera didactică, conform noii legi.
Schimbări la bacalaureat
Ministrul Educației a mai menționat și schimbări la nivelul examenului de bacalaureat, la probele de competențe, care vor deveni probe scrise și o probă suplimentară la profilul opus. Conform declarațiilor ministrului educației, reforma se aplică elevilor care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026, pentru a da timp suficient revizuirii planurilor-cadru, elaborării programelor școlare și creării manualelor adecvate: „Ce aduce nou examenul de bacalaureat? În primul rând, aduce o testare de competențe de bază pe toată paleta de discipline considerate necesare pentru a putea să fii un cetățean activ. Adică, dacă până acum cei de la profilul real mergeau preponderent pe matematică și științe, profilul uman, bineînțeles cu limba română ca o constantă, mergea pe zona de socio-umane. Acum, va exista o evaluare a competențelor de bază”.
Ministrul Educației, Ligia Deca susține că această schimbare nu îi va mai limita în funcție de profilul lor, astfel ministrul susține că elevii vor fi certificați competențele în diverse domenii, de la științe și matematică, până la discipline socio-umane. Nu există prevăzut în cadrul legal cum se vor face practic aceste certificări.
Ligia Deca: „Dar ideea e să dăm mai multe șanse absolvenților de liceu în zona angajării și în același timp să nu parcurgă toți anii aceștia de limbă străină fără o certificare care să fie valabilă internațional. Până acum, de exemplu, finalizai toți acești ani și o asemenea certificare se făcea în particular. Eu, de exemplu, am dat Diplôme de Langue pentru limba franceză și examenul Cambridge pentru limba engleză. Mi se pare normal ca prin bacalaureat să poți să dai această certificare comparabilă european”.
Primul examen de bacalaureat, în acest format, va fi în 2029
Elevii care se află acum la gimnaziu, în clasa a VI-a, vor susține bacalaureatul sub această formă, conform Ministrului Educației: „Programele vor fi adaptate. Cred că avem nevoie de măsuri pentru pregătire suplimentară pentru examenele naționale. Adică e clar că din varii motive mulți elevi au nevoie de mai multă fixare, mai multă recapitulare și, poate, mai multă perioadă de remediere înainte de examene. Iar asta ar trebui să avem și ca spațiu curricular, adică ca dimensiunea programei în anii terminali. Poate că mai mult din clasa a VIII-a și mai mult din clasa a XII-a ar putea să fie dedicate unor astfel de activități”.
Redăm mai jos interviul integral cu ministrul Educației, Ligia Deca:
Karina Dorobanțu: După cum știm, în iulie 2023, au fost promulgate Legile Educației; cum schimbă acestea sistemul de învățământ din România și ce ar schimba pentru un elev de clasa a XII-a, peste 4 ani, la bacalaureat?
Ligia Deca: Noua formulă de examen de bacalaureat se aplică elevilor care intră clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026. De ce așa și nu altfel? Pentru că, dacă reluăm tot procesul de reformă a planurilor-cadru și a programelor școlare, avem nevoie de un an și jumătate. Întâi sa finalizam planul-cadru, apoi programele și apoi să avem și manualele. Deci generația care va începe în 2025-2026 și care va da bacalaureatul pe noua formulă va lucra pe planurile-cadru revizuite, pe programe în acord cu acestea și, practic, vom putea în acest fel să adecvăm bacalaureatul la această nouă formă.
Așa cum știm, am avut o reformă curriculară pentru nivelul primar și pentru gimnaziu, dar ea nu s-a continuat la liceu. Am funcționat cu acele repere curriculare pe care le-am tot realizat pentru elevi, anul acesta vor fi realizate pentru de clasa a XI-a. Deci acesta este motivul pentru care se aplică mai târziu. Ce aduce nou examenul de bacalaureat? În primul rând, aduce o testare de competențe de bază pe toată paleta de discipline considerate necesare pentru a putea să fii un cetățean activ. Adică, dacă până acum cei de la profilul real mergeau preponderent pe matematică și științe, profilul uman, bineînțeles cu limba română ca o constantă, mergea pe zona de socio-umane. Acum, va exista o evaluare a competențelor de bază.
Dar ideea e să dăm mai multe șanse absolvenților de liceu în zona angajării și în același timp să nu parcurgă toți anii aceștia de limbă străină fără o certificare care să fie valabilă internațional. Până acum, de exemplu, finalizai toți acești ani și o asemenea certificare se făcea în particular. Eu, de exemplu, am dat Diplôme de Langue pentru limba franceză și examenul Cambridge pentru limba engleză. Mi se pare normal ca prin bacalaureat să poți să dai această certificare comparabilă european.
Un alt element de noutate este reprezentat de probe și modul în care ele se pliază pe profil și pe filiera de liceu pe care elevul o parcurge. Vom avea bacalaureat tehnologic adecvat profilului tehnologic, cu discipline de specialitate, ceea ce ni se cerea de multă vreme și pe care eu cred că este normal să acceptăm.
De asemenea, vom avea probe obligatorii și proporționale din profilul ales. Deci, din punctul acesta de vedere, ne pliem mai mult pe ceea ce își dorește până la urmă cel care trece prin liceu, asigurând și acest element de profil al absolventului de liceu general valabil. Un element care pe mine m-a îngrijorat este nivelul dezbaterii când vine vorba despre elemente complexe, fie că vorbim despre elemente care necesită o înțelegere pe zona socio-umană complexă, de exemplu, dacă ne uităm la problema refugiaților și ce înseamnă ei și care sunt drepturile lor și, mă rog, cum ar trebui să reacționăm demografic, ori că ne referim la fenomene complexe de tipul schimbărilor climatice, unde este nevoie de o combinație de cunoștințe de științe cu tot ceea ce înseamnă paleta de socio-umane pentru a înțelege și aceste metode de prevenire a fenomenelor climatice.
De asemenea, dacă ne uităm la comportamentul financiar, este clar că avem nevoie de o bază, pe lângă educația financiară generală, de o bază de instrument matematic care să ne permită să navigăm cu bine complexitatea, indiferent dacă vorbim despre tipuri de împrumuturi, despre tipuri de investiții, despre modul în care economisim.
Deci, sunt niște elemente de educație contemporană, le-aș spune eu, care pot fi garantate prin această probă complementară. Indiferent ce post alegem, trebuie să putem funcționa în societate.
Karina Dorobanțu: Cum vor fi pregătiți elevii care provin de la profiluri diferite cu conținutul specific al acestei probe? Nu se ia în calcul faptul că în ultimii ani de școală, la profilul filologic, elevii nu mai învață matematică, chimie și fizică?
Ligia Deca: Urmează să avem noile programe, o să avem niște discipline cu un număr mic de ore și axate pe cunoștințe de bază la materiile la care se va da bacalaureatul. Nu vom fi în situația în care elevii care n-au mai făcut matematică, vor da probă de competență de bază la această materie. De aceea am și spus că generația căreia i se aplică această nouă formulă de bacalaureat va avea și partea de programă care să-i ajute să poată să performeze.
Karina Dorobanțu: În situația în care un elev are aptitudini pentru filiera umanistă și aici merge spre excelență, nu cumva introducerea disciplinelor de profil opus, fie ele și minimale, i-ar minimaliza nota la bacalaureat și, implicit, șansele de a intra la o facultate umanistă ulterior? Și, poate, mă gândesc plecând de la exemplul meu, asta i-ar crea un stres suplimentar mai puțin necesar?
Ligia Deca: Dacă pot să calculeze un TVA, asta ar însemna că pot trece proba de competență de bază. Ar fi unul dintre elementele care probabil se vor regăsi în testare. Deci nu vom face în așa fel încât să fie încă o probă care îngreunează lucrurile, ci pur și simplu vom garanta că într-o societate în care e nevoie să ai anumite cunoștințe de instrument matematic, lucrul acesta este asigurat de învățământul obligatoriu.
Karina Dorobanțu: Ministerul Educației s-a gândit la măsuri suplimentare privind elevii care ar putea întâmpina dificultăți la această probă?
Ligia Deca: Programele vor fi adaptate. Cred că avem nevoie de măsuri pentru pregătire suplimentară pentru examenele naționale. Adică e clar că din varii motive mulți elevi au nevoie de mai multă fixare, mai multă recapitulare și, poate, mai multă perioadă de remediere înainte de examene. Iar asta ar trebui să avem și ca spațiu curricular, adică ca dimensiunea programei în anii terminali. Poate că mai mult din clasa a VIII-a și mai mult din clasa a XII-a ar putea să fie dedicate unor astfel de activități.
Karina Dorobanțu: În contextul examenului de titularizare, cum veți stabili cine este performant și cine nu, există vreo monitorizare a performanței profesorilor titularizați cu note sub 7, pentru a se asigura de faptul că aceștia oferă elevilor o pregătire corespunzătoare?
Ligia Deca: În anul acesta, am avut 127 de candidați cu nota 10, iar peste nota 7, aproape jumătate dintre candidați. Deci, în primul rând, scopul examenului de titularizare este obținerea unei poziții stabile în sistem. Pentru a putea să ocupe un post după rezultatul de la examenul de titularizare, este nevoie ca acel post să fie viabil. Aceasta e prima, ca să poți să te încadrezi pe un post. Chiar dacă ai dat examenul de titularizare și ai luat notă bună, trebuie să existe un post viabil pe care să-l consideri potrivit. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, atunci postul este ocupat. Cred că trebuie să găsim o modalitate prin care mai multe posturi, de care noi știm că ar putea fi viabile, să fie date în acest mod în școlile care au nevoie de ele.
Există o temere în sistem, mai ales în zonele considerate greu atractive pentru cadrele didactice, să le scoată la concurs, pentru că după aceea se ocupă în ședințele publice de repartizare, și la începutul anului școlar oamenii pleacă. Aici avem o problemă de sistem, pe care trebuie să putem să o remediem. Vorbim de modul în care se scot posturile la titularizare, deci că avem și un alt punct de vedere în afară de cel al directorului de școală. Vorbim de inspectorat, aici vorbim despre modul în care agreăm situațiile.
Titularizarea vine după licențierea în profesie și vine după noul masterat cu 80% practică, pe care îl introducem în noua Lege a Educației. Deci nu mai vorbim despre cadre didactice care au expunere limitată la diferite tipuri de școli. Chiar ne-am propus ca prin acest master didactic să aibă preponderență în practică. Să expunem mai multe tipuri de colective – rural, urban, copii cu CES, copii incapabili de performanțe înalte ș.a.m.d. Ei trebuie să poată fi pregătiți pentru o paletă mai largă de colective de elevii, pentru că altfel le va fi foarte greu atunci când probabil își vor alege un post după titularizare. Altfel decât, mă rog, tipul de expunere la clasă pe care au avut-o înaintea titularizării, un avantaj pe care candidații la tot ceea ce înseamnă cariera didactică îl iau în vedere atunci când o aleg. Faptul că există o stabilitate în sistem odată ce s-au titularizat pe un post este unul dintre argumentele pentru care încă avem doritori pentru profesia didactică.
Sigur, n-ar trebui să fie singurul. La nivel internațional, România face parte din Consiliul de Lucru, vizavi de viitorul carierei didactice. Se discută despre această nevoie de stabilitate, corelată însă cu adecvare la nevoile societății în educație. Trebuie să avem și o modalitate de a ne asigura că ceea ce face școala, prin intermediul cadrelor didactice, este ce au copiii nevoie. Și aici este provocarea cea mare, dacă ne uităm și la discuțiile care au fost în jurul grevei. Sigur, toată lumea înțelege faptul că salariile pentru cadrele didactice sunt foarte mici. Odată ce ele însă cresc și ajung la un nivel mediu în societate, așteptările din partea societății vor fi mult, mult mai mari. Va trebui să avem modalități în care să ne asigurăm toate tipurile de medii, nu numai pentru vârfuri, să asigurăm șanse egale.
Karina Dorobanțu: De ce, în ciuda majorării salariilor profesorilor de către Ministerul Educației și Guvernul României, în acest an rata de promovabilitate este scăzută, iar numărul de profesori înscriși este mai mic decât anul trecut? De ce nu sunt stimulați elevii de azi să devină profesorii de mâine?
Ligia Deca: O primă măsură în acest sens care apare în noua Lege a Educației este faptul că pentru masteratul didactic de un an profesorii vor primi o bursă egală cu salariul mediu pe economie. Deci, odată ce masteratul devine condiție pentru această profesie, ei vor fi plătiți ca profesori debutanți.
Un alt avantaj este că poți oricând să faci un al doilea masterat subvenționat de stat, tocmai în ideea de a-i stimula se meargă pe această rută, să vadă dacă li se potrivește. Și mai e un motiv pentru care am lăsat al doilea masterat subvenționat de stat, pentru că în afară de partea de examen, de practică și de expunere la comunități diferite, avem nevoie și de profesori care au motivație intrinsecă de perfecționare.
Deci, inclusiv modul în care am gândit cariera didactică, tipul de profil diferit pe care și-l pot alege, ne dorim să putem avea o rută care să ducă într-o zonă managerială, dacă și-o doresc. O rută care să ducă într-o zonă de mentorat, din nou, dacă și-o doresc. Și poate chiar o rută care să fie una remedială sau suport pentru cei care au nevoie de intervenție suplimentară, chestiuni gestionate de noul Centru Național pentru Formare Didactică. Înființăm o nouă entitate care să se coreleze cu actualele Case ale Corpului Didactic, să vadă care este necesarul de formare și să creioneze acele standarde de formare pe parcursul în carieră, în așa fel încât și profesia aceasta să devină una mai predictibilă și mai atractivă. Când ești tânăr, îți dorești o profesie în care să ți se recunoască meritele și să poți să crești având niște satisfacții. Dacă reușim să facem lucrurile astea mai clare, profesia de cadru didactic va deveni altfel privită.
Karina Dorobanțu: Am înțeles că Legile Educației vor îngloba și problema titularizării, dar ce se întâmplă în prezent cu profesorii care nu au trecut de pragul acesteia?
Ligia Deca: Cei care au minimum nota șapte pot opta pentru un loc distribuit la ședințele publice. În acest an, pe 26 iulie, miercuri, se afișează rezultatele finale după contestațiile de la titularizare. Pe 27-28 iulie, în ședințele publice de repartizare a posturilor, cei care au luat între 5 și 7 pot fi profesori suplinitori. Adică nu este un post pe termen nedeterminat. Este un post pe termen determinat și au șansa ca anul viitor să dea din nou concursul. Titularizarea nu este o barieră, cum să vă spun, insurmontabilă pentru cariera didactică. Luăm în calcul faptul că unii oameni poate au avut o zi mai grea. Acest lucru nu înseamnă că ei nu pot continua în sistem. Ceea ce ne-am dori însă este să avem cât mai multe posturi titularizabile pe care le ocupăm, oameni care să aibă o stabilitate în sistemul de învățământ românesc. Am prea multe plângeri, chiar din partea familiilor, care spun că inclusiv la liceele bune din orașele mari se schimbă profesorul de la o materie de bacalaureat în fiecare an. E greu de crezut acolo că poți ajunge să cunoști o clasă, să te adaptezi cu stilul de predare și cu nivel în funcție de particularități ș.a.m.d.
Karina Dorobanțu: Cum se asigură Ministerul Educației că profesorii suplinitori oferă elevilor o pregătire corespunzătoare?
Ligia Deca: Cei care sunt suplinitori oricum intră în mecanismele pe care școala le oferă, că vorbim despre inspecții, există o serie de instrumente pentru a ne asigura că niște standarde sunt asigurate. Cred că este important să existe și o comunitate a profesorilor dintr-o școală, foarte importantă este și cancelaria, pentru a putea să faci niște intervenții coordonate, inclusiv post-pandemie s-a încurajat colaborarea, pentru că golurile de învățare la o disciplină, de exemplu matematica, se repercutează automat pentru ceea ce înseamnă progresul la științe. Și atunci, dacă există un profesor care are nevoie de sprijin, iar cancelaria e suficient de coezivă și există în școală o cultură organizațională cu niște standarde, cu niște practici care să împingă înainte tot ceea ce înseamnă procesul educațional, lucrurile ar trebui să funcționeze.
Karina Dorobanțu: Care sunt ideile Ministerului Educației privind raportul elev-profesor din țara noastră? Pentru că vedem că sunt mulți elevi care nu iau peste nota 5 la bacalaureat și în același timp profesori care nu iau peste nota 5 la titularizare.
Ligia Deca: Există o curbă a lui Gauss. La orice fel de evaluare, este normal să avem și rezultate slabe, o mare parte de rezultate medii și o serie de rezultate bune. E clar că avem această situație și în ceea ce înseamnă rezultatele la bacalaureat și la evaluarea națională. Cred că mai degrabă ar trebui să vedem dacă școala își atinge scopul. Se discută mult despre licee cu promovabilitate zero la bacalaureat, am dat acest lucru în analiză pentru că mi-am dorit și eu să înțeleg de ce nu ajung toți copiii la evaluarea națională, de ce nu ajung la bacalaureat și ce se întâmplă cu acele unități de învățământ unde rezultatele sunt slabe.
Am rugat o cercetare cantitativă la Unitatea de Cercetare în Educație și o cercetare calitativă, care să analizeze acest lucru. Asta înseamnă interviuri în școli, eșantioane reprezentative ș.a.m.d. Pe mine mă interesează să văd în acele unități care au zero copii promovați care este cauza. Multe dintre ele sunt licee tehnologice, unde există și varianta examenului de certificare profesională, de unde se obține un atestat. Dacă stăm să ne gândim bine, unul dintre scopurile liceului tehnologic este calificarea. Dacă acei copii au urmat acel atestat și s-au integrat bine în piața muncii, poate că nu e nevoie ca în acel an să treacă și examenul de bacalaureat. E o opțiune de viață și nu ar trebui să fie condamnați pentru acest fapt.
În alte licee, vorbim despre candidați din alte promoții sau despre licee care se află deja în lichidare. Acolo poate trebuie să gândim niște metode de intervenție în așa fel încât să prevenim. Una dintre aceste metode de intervenție o regăsim în noua Lege a Educației, este partea de testare anuală pentru combaterea analfabetismului funcțional. Ideea este să identifici din timp golurile și să poți interveni, provocare pe care am văzut-o inclusiv în școlile care aplică instrumentul MATE, care sesizează din timp indicatorii de risc pentru abandon școlar. Acestea fac chestionarele, realizează planurile de intervenție și au o provocare în a le urma până la capăt și de a face intervenții cu adevărat individuale.
La un moment dat, cred că trebuie să fim realiști și să vedem până unde putem asigura intervenția individuală, extracurricular, și cât trebuie să reușim să facem intervenții sistemice de tip Școală de Vară, Școală După Școală cu porțiune remedială ș.a.m.d. Nu suntem singura țară cu probleme de acoperire a golurilor de învățare post-pandemie. Chiar discutam cu cei de la Banca Mondială, unele țări au acționat diferit, multe au avut programe remediale. Noi am avut un program remedial plătit pentru cadrele didactice, însă cred că până la urmă doar testarea standardizată ne poate rezulta un plan de intervenție anuală, ne poate garanta o intervenție la timp, în așa fel încât să nu mai constatăm doar la clasa a 8-a sau la Testele Pisa la 15 ani gradul de analfabetism.
Karina Dorobanțu: Cum se explică faptul că sunt județe, precum Vrancea, în care niciun profesor nu a obținut nota 10 la titularizare?
Ligia Deca: Nu știu dacă scopul titularizării este să obții nota 10, depinde și la ce disciplină s-a dat examenul. Dacă acel candidat a luat 10 la franceză, este probabil o chestiune destul de subiectivă, indiferent cât de precis ar fi baremul de evaluare. Cred că mai degrabă ar trebui să ne uităm cât de mulți dintr-un județ au luat note peste un nivel pe care noi îl considerăm absolut decent de performanță. Sigur că-i admirăm pe cei care iau nota maximă, dar cred că scopul unui sistem este să asigure un nivel mediu decent, care după aceea să-și asigure o viață profesională și personală absolut satisfăcătoare. Deci, mai degrabă aș milita pentru investiții în a crește media, decât pentru a pompa în vârf. Vârfurile, de regulă, sunt vârfuri, indiferent de sistem, chiar pedagogii ne spuneau că există o categorie numită rezilienți, în jur de 15% maximum într-o cohortă, care reușesc în ciuda contextului. Unii dintre ei sunt deja avantajați. Pe noi trebuie să ne preocupe majoritatea elevilor care cu siguranță pot fi mai sus ca performanță.
Karina Dorobanțu: De ce elevilor li se impune performanța maximă, în timp ce unii dintre profesorii lor nu ating aceste standarde?
Ligia Deca: Eu am un alt punct de vedere în acest sens. Și eu am fost învățată că primul din clasă, primul din serie, șeful de promoție este singurul menționat, însă de regulă, din ce am văzut ca adult, în majoritatea domeniilor, sunt puțini cei care pot avea o legătură de cauzalitate între faptul că au luat 10 la o disciplină sau că au fost șef de promoție și succesul lor în carieră sau în viață. Cred că sunt mult mai mulți factori care asigură succesul în viață și cred că ar trebui să fie o obsesie, poate în mai mică măsură pentru nota maximă și mai degrabă o aplecare pe ceea ce poate face bine și foarte bine fiecare elev, pentru că nu cred că există copil fără talent sau fără potențial.
Redacția
C.I.
Ștefan Lefter
25 comments
Buna seara! Interesantă opinia Doamnei Ministru ca pe acei debutanți sa ii “zăpăcească” la propriu cu atâtea mastere și examene in timp ce titularii pe orice specialitate cu niste banale mastere in diverse specializări care nu au nicio legătură cu facultatea absolvita se plimbă nestingheriți ajutați cu idei de inspectorate prin diverse posturi care ar fi trebuit scoase la concurs prin așa mascată “DETASARE” . Iar voi “proștilor” de debutanți stați la examene și mastere că dosarele le fabrica și plimbă ISJ-urile. Și mai doriți să aveți profesori specializați care să-și cunoască materia??? Problema nu este la cei noi, debutanții, ăia chiar sunt silitori, problema este la așa zișii detașați, protejații ISJ-urilor. Ăștia destabilizează sistemul, aici ministerul ar trebui să lucreze, să nu mai permită mișcarea acestor titulari decât pe posturi corespunzătoare specializării in care au susținut examen de titularizare nu plimbatul lor prin posturi cu alte specializări corespunzătoare cu masterele absolvite ulterior. Aici este gravă problema.
“De ce elevilor li se impune performanta maxima in timp ce profesorii lor nu ating aceste standarde?”
Serios? 80% analfabeti in toata tara si profesoara din azuga expulzata din scoala ca a lasat 15 corigent la materia de examen inseamna impus performanta maxima elevilor?
70% din elevi n-au intrat online la cursuri in pandemie si au fost trecuti cu note dublate si note din burta. Asa am impus performanta maxima elevilor?
Eu de eram ministru ii spuneam in fata astea. Chit ca urmau vesnicele intrebari derivate ca n-au avut telefoane unii sau ca n-au vrut de fapt, sau ca de ce nu-s performanti profesorii. In ultimul caz o trimiteam pe ea sa fie profesor cu performanta maxima.
Cat despre online, numai noi stim cat am sunat si contactat elevii chiulangii si toti prapaditii ca de era sa impune performanta ii lasam repetenti.
Cerem si dam interviuri cu intrebari idioate doamna reporter?? si raspundem la intrebari idioate, in speta doamna ministru.
Ia sa comparam examenele pe care le dau elevii cu examenele de titularizare sa vedem unde se cere mai mult si mai aproape de performanta.
Tot mereu ei pot sa spuna multe si orice contra profesorilor. O sa ajungem sa ne dea elevii noua note iar noi lor nu. Apoi se plange tara ca nu are profesori.
A facut cineva un sondaj sa vada daca profesorii care s-au titularizat in ultimii 10 ani ar urma licentierea pentru un post de profesor?
Poate fac sindicatele un sondaj.
Recital al unei marionete din poezia iohanisciana.
De ce nu vine omul iohannis sa isi prezinte projectul si sa-l explice?
In alta dezordine de idei, nu incalzeste pe nimeni procentul de “80% practica”. Degeaba face practica studentul in scoli de elita si licee de top sau cu statui iar cand se angajeaza ii da post in scoli slabe cu probleme rromi si trebuie sa faca altceva decat facea la practica. De exemplu predai teoria relativitatii la a 12-a la liceu sau faci probleme cu sulfonarea benzenului cu amestecuri de oleum la profil real stiinte unde vor 80% la medicina si cand te angajezi apoi te trezesti ca ai de facut litere si alfabetizare la clasa cu unii care in gimnaziu nu stiu a citi si se plictisesc dupa 30 minute de ora te mai si injura si care se multumesc sa se faca maturatori sau vanzatori.
Oricum eu le vad ca pe niste amenintari si jigniri discursurile si masurile astea cu intarzierea titularizarii. Una e sa ai perioada de proba 2-3 luni cum e in alte domenii si alta perioada de proba ani de zile. Mai bine ar urca nota la titulatura direct la 10, sau ar angaja numai olimpici si am stii o treaba.
Nisipurile astea miscatoare atrag numai rebuturile si esuatii in sistem, care se multumesc sa suplineasca la nesfarsit in lipsa a altceva mai bun.
E mizilic 7 ani ptr cei care nu s-au titularizat nici in 20-30 de ani.
Dar ptr oamenii normali e enorm. Asta inseamna ca pe la 30 ani sa constati ca nu prea e bine in sistem si ca ar trebui sa pleci in alt domeniu unde aia cand vor vedea ca esti batran si fost bugetar nu te vor chema nici la interviu. Plus ca nu vei avea competente de lucru in mediu productiv.
Mai e o singura sansa decenta atunci: sa devii politician.
Deci in asa situatie in care ai dori la catedra, ar trebui cam de prin clasa a 12-a cel tarziu sa poti rezolva subiectele de titularizare pe materia pe care doresti s-o predai daca raman lafel ca acum si sa iti dai seama si daca ai vocatie si abia apoi sa te hotarasti daca mergi pe vreun domeniu fara viitor in ideea de a sta doar la catedra.
Tinerii ar trebui sa stie ca in facultati se invata preponderent altceva decat ce e in subiectele de titularizare la unele materii. Facultatea nu mai gaanteaza deloc locul de profesor. Il garanta inainte de 90 cand nu era examen de titularizare.
Si cand zic domeniu fara viitor ma refer si la facultatile de profesori, care desi nu se numesc asa sunt zero pe piata muncii si doar la catedra poti lucra.
Deci tinerii trebuie sa fie foarte atenti si sa-si identifice in mod realist vocatiile si capabilitatile daca au de gand sa aleaga un job precum cel de profesor, ptr ca s-ar putea trezi pe la 28-35 ani someri si cu studii fara valoare dupa ce au pierdut toata tineretea invatant lucruri necautate in romania. Adica si batuti si cu banii luati cum se mai zice.
Am avut discutii asemanatoare si cu elevii mei de liceu, au refuzat vehement sa se faca profesori, problemele de indisciplina din scoli statutul tot mai vulnerabil al profesorului, salarizarea precara, toceala multa si alte neajunsuri mi le-au enumerat. Si mi-au dat exemple concrete de joburi unde vor lucra ei si de afaceri comparandu-le cu cele de profesor, statutul de profesor in societatea actuala iesind net inferior.
Daca stai 7 ani pentru a avea o sansa sa devi titular atunci salariul unui profesor sa inceapa de la 2000 euro.
Titularizare de 18 ori in 20 ani?
Nu sunt posturi sau sunt subiecte de olimpiada internationala?
In fond la asa situatii oamenii astia care pastoresc sistemul educational n-ar trebui sa aibe prilejul sa aiba adulti pe care sa-i evalueze si nici macar in subordine. Ar trebui sa se simta jigniti cand se gandesc la noi. Cu siguranta unii dintre noi le dorim tot raul si le-am face rau cu mana noastra daca vom avea ocazia, ptr ca e vorba de cariere distruse si destine spulberate.
Oricat ne zbatem noi, e in zadar. Credeti ca citeste careva din decidenti pe aici? iar daca citesc se amuza copios si spun asa: “uite gandacii si viermii ce se plang, da-i in saracia lor de mojici”.
Se plang de lipsa profesori, nu le e rusine, pai din cauza lor nu au profesori, (Romania fiind o tara unde nici la privat nu e atractiv sa lucrezi ptr ca e impozitarea cea mai mare din europa), dar ar putea avea completate toate catedrele vacante cu profesori titulari fara probleme si aproape zero suplinitori si necalificati si pensionari daca ar debloca posturile si ar da subiecte decente. Era cea mai simpla si eleganta varianta. Dar e clar ca nu vor, sau nu au voie, ordinele sunt de mai sus poate.
Ei se bucura ca nu au profesori, abia apar multe probleme si au activitate. Pe langa asta isi si maresc salariile mintind societatea ca nu sunt cadre din cauza salariilor mici. Pai cum sa fie cadre cand doamna a dat de 18 ori in 20 de ani examenul si tot nu e titulara? este cea mai mare batjocura aceasta situatie.
Dintre colegii mei de facultate, desi toti au facut modulul psihopedagogic si in mod normal specializarile noastre nu sunt deloc cautate pe piata muncii si cativa spuneau ca vor preda, niciunul nu a mers in sistem decat eu. Erau satui de examene si toceala deja la absolvire. S-au uitat si pe posturi vacante si subiecte si au zis pas. Acum la ani de zile au loc de munca la multinationale si alte firme sau si in strainatate iar eu ma chinui anual sa ma angajez si am vechimea deja pe la 3/4 din cat au ei tot pierzand cu suplinirile.
Foarte bine, învățăm până la pensie pe care nu apucăm, deja am dat examen de titularizare de 18 ori, nici acum nu sunt titulara,, nici nu o să fiu, să mai fac masteratul, pentru ce, ca sa fiu titulara cândva in viața viitoare, să dea examen de titularizare cei care în viața lor nu au dat un examen de titularizare și sunt titulari pe post, dar știu ei cât trebuie să scrii numai să obții 5 nu 7, mai ales cum se face corectarea, că anul ăsta nici barem de corectare nu a fost pusă, atunci cum sa faci contestație, unul da 5.60, altul da 3 la lucrare, atunci vă întreb cum este corectarea, după care bareme, dacă ai noroc primești 7, dacă nu la aceeași lucrare 5, cum este, voi înțelegeți că eu după 20 de ani, de când sunt în învățământ, tot nu înțeleg cum merg lucrurile. La bine să nu mai așteptăm, din greu, tot mai greu, un loc să simplifice lucrurile, iarăși mai multe masterate, pentru ce? Poți să scrii 10 la titularizare, să ai master, dacă ny poți să predai sau măcar ordine să faci în clasă, dar poate nu ești titulara, au obținut note 6, dar după un ani, ai făcut teaba, pe care celalalt nu știe să facă, școala, directorul, părinţi-copii sunt mulțumiți de munca ta, iar anul viitor, iarăși nu ai loc de muncă, să nu vorbesc iarăși de examen de titularizare.
Ăsta țară noastră, numai la bine să nu așteptăm. Bună
corect!!
cerem la titularizare teste grila….cu corectare computerizata!!!!
Mi se pare normal sa te poti yitulariza cu nota de la definitivat!
Definitivatul implica inspectii,portofoliu,examen scris…multa munca!
Nu va inchipuiti ca manualele mai noi vor fi mai bune.
Am vazut manuale la unele materii recente de prin 2018 sau 2020 ptr gimnaziu. Unul de a 7-a am crezut ca e de a 9-a la ce era prin el. Era imens, o carte A4 cu vreo 270 pagini scris mic, pana si pe ultima pagina era scris mic mic formule numere cifre tabele scheme. Nimic aerisit, o inghesuiala extrema in toata masa lui si scris foarte mic printre desene si poze color. Probabil foarte multa informatie. Probabil un pasionat il devoreaza cu placere, dar 90% cred ca nu-l vor putea aboda. Parca era curs d-ala litografitat de universitate sau carte de liceu de a 11-a de profil d-ala unde fac nr maxim de ore
Nu mai primeste decat pe cei cu masterat didactic, iar prin octombrie urla ca nu au cadre si angajeaza toate ciurucurile de pe la tarabe parcari si de prin carciumi. Da niste bani mita la inspectori si au salar 8 luni. Au gasit si ei ca au terminat cine stie ce facultate necautata acum 10 ani unde au intrat cu dosarul dar n-au profesat in domeniu si nici la catedra si imediat ii primeste “pe toti cu studii superioare”. Iar aia calificati si cu vechime la catedra sunt respinsi ca nu au masterat didactic sau din alte cauze. Nu le e rusine lor? ajung sa faca copchiii cereri ca sa vina profa si la anul ca se schimba in fiecare an.
Eu zic sa va grabiti sa va titularizati cei care aveti deful deja si inca va chinuiti ori cu subiectele stupide ori cu lipsa de posturi. Ptr ca daca va prinde suplinitori o sa trebuiasca ca si acum de fapt sa indurati toate mizeriile pe care le indura aia debutanti cum e cu dosariada acte multe anual, cazier!!!! (poate si amprente si poze din profil in viitor, cod QR pe frunte, suntem infractori cumva??), adeverinta medicala ca sunt apt de a preda in invatamant, serios? dar daca sunt inapt imi dai ajutor social de handicap cumva?? inspectii testari examene concursuri de parca ai fi in primul an profesor. Si asta la 35+ ani cand deja ai ceva vechime nu cred ca iti va placea si vrei si tu respect nu jigniri.
Stim cu e si cu masterele alea “cu practica” de fapt totul se presupune ideal si e complet diferit de ceea ce vei face in lumea reala adica la clasa. Cum e si la cursurile alea unde totul difera de ce ai in clasa. Copiii sunt asemuiti cu niste obiecte.
Le va placea probabil alora esuati prin alte domenii care isi pun sperantele ca isi gasesc de lucru dupa mai multi ani de somaj si respingeri pe la privat pe motiv de incompetenta. fac si ei un master un an iau salariul minim apoi mai suplinesc ici colo.
Dispar gradele didactice? o ce veste minunata. Parerea mea e ca erau chiar inutile. Pai colegi cu gr 1 netitulari, cu note de 2 si 3 pe la examene si testari chiar locale. Chiar ma intreb ce valoare are un asa om care pica testarea locala sa nu zic de ex de titularizare dar are gr 2 sau gr 1. Eu nu as da gradul decat titularilor. Iar in caz ca chiar isi bat joc cu subiectele cei care le compun la titularizare sau suplinire, pai mare rusinica sa aibe ca ei au vina lipsei de profesori si deci productiei de analfabeti tot mai mari.
Inteleg ca unii n-au post dar sa pici examenul si sa ai gradul 1?
In rest despre doamna ministru ce pot sa zic, ea sarmana e un pion pe o masa de sah, face si executa ce i-au programat cei de mai sus, e dresata de fapt, un fel de neam al lui catu dresat prin alte parti cum sa deserveasca pe altii cu ce are in ograda. E echipa chastigatoare orice se intmapla, greve revolte crime crize, orice. Numai sefii ei care au dresat-o o pot demite si inlocui cu un alt dresat mai fidel. E ca un profesor la o clasa unde preda ceva ce nu place nici elevilor si nici lui si nu stie cum sa scape mai usor. Crede careva ca ministrul face ce vrea la nivel mare? face doar chitibusuri daca chiar vrea, gen sa inceapa scoala in 12 nu in 15, sau sa cante imnul la fiecare ora, mai mult nu prea are marja de manevra. Stiti ca este proiectul ala iohhanist cu tara educata, pai ala care face ce vrea exteriorul, adica sa distruga mediul rural prin lipsa de profesori si sa produca cativa olimpici necesari exteriorului plus restul de sclaveti. Copilul trebuie sa iasa din scoala idiot si analfabet sa nu fie capabil de a merge pe niciun domeniu. Sunt atat de diferite facultatile si tu ca elev sa nu te poti specializa si canaliza din liceu deja? Ca stiti ca strainii nu prea investesc in educatie si varfuri ci doar in masele lor medii cum e si normal, iau totul de-a gata de la noi si alti fraieri. Proiectul a inceput prin anii 2000 cu ridicat nota la titularizare in rural, taiat salariile, ascunsul posturilor, apoi cu mizeriile funeriului, bagat deful inaintea titularizarii sub forma de national cu nota ridicata si altele. Acum doar se continua distrugerea.
Ce ma intriga e ca o problema foarte grava, lipsa profesorilor in rural si ei o ard pe rahaturi fara sa ia masuri care sunt chiar necesare.
De fapt ei ce declara fac invers. Au zis ca asigura calitate si asigura exact invers calitate zero. N-au angajat sau titualrizat profesorul cu 5 ca au zis ca nu-i bun ca n-are 7 dar angajeaza profesorul necalificat sau cu 2, deci calitatea tocmai a scazut enorm.
Vorbesti de masterat si aia n-au profesori, fac cu paznicul ore. Ce practica, ce mentorat sa faci cand ai ore in 4 scoli la navete de zeci de km? esti toata ziua pe drumuri, cine naiba si ca mentor ar umbla intre scoli sute de km pe la ucenici? mergi sa-l pazesti pe unul la 2 ore undeva, apoi la altul in alta parte la zeci de km apoi mai du-te si pe la orel tale de la liceul de top din oras la zeci de km iar.
Sunt atat de prosti sau rau intentionati oamenii astia, au impresia ca in bucuresti sunt toate scolile si restul nu exista.
Dar nu va faceti sperante la ceva bun, poate doar unele oprtunitati ptr unii cum a fost si titularizarea aia cu legea aia stiti voi care.
Nu va faceti sperante ptr ca “scoala e oglinda societatii”, deci n-are cum sa fie scoala buna intr-o societate proasta.
Inca din anul 2008, ministerul educației a specificat următorul lucru: profesorii care au definitivatul cu nota 8,00 se vor titulatiza cu nota respectivă .
În acest an s-au ținut inspecții speciale la clasă, de care nu ațI ținut cont de inspecții, măcar acum la concursul județean , nota de la inspecția de la clasă să fie recunoscută.
S-au afisat contestatiile ce sa vedeti un 6.3 s-a transformat in 7.1 noroc pe el, un alt 6.3 s-a transformat in 4.8 ghinion, ( poate primul corextor s-a trezit cu buna dispozitie, al doilea…cu fata la…) avem trei variante cine a corectat bine, primul corector, al doilea sau nici unul, asta e intrebarea. In concluzie pana nu se fac teste cu itemi obiectivi destinul TAU sat in pixul celui care corecteaza, pana nu se schimba, DRAMA continua si anul viitor.
Așa este! Eu am avut ghinion. Aveam nevoie de o sutime pentru a obține 8 la Definitivat. După contestație am primit cu un punct mai puțin. Care dintre corectori m-a evaluat corect? Primul sau al doilea? Am rămas cu această întrebare în minte.
Suntem cu adevarat intr-o tara care valorizeaza educatia daca un absolvent de studii superioare primeste ca bursa un salariu minim pe economie, adică exact atat cat ar lua si un muncitor necalificat. Cu siguranta, profesia de dascal va deveni si mai… “atractivă” decat este in prezent.
7 ani de studii si stres pentru niste posturi inexistente !! In nicio tara din lume nu exista aceasta strategie pt a fi profesor !!Nici macar in inv .universitar !! In felul acesta , veti fi obligati sa introduceti robotii la clasa !!Studiile sunt in zadar..
Vai de copiii noștri cu asemenea incompetenți politruci. Numai teorie in capul lor.
Cine naiba vine sa iti stea 7 ani ca la medici? Pai compari tu medicul cu profesorul? Au acelasi salariu? Cand tu ai desconsiderat la greu aceasta meserie de mentor in greva?!
Cine iti mai vine ție?
Si pe care posturi? Ca nu mai sunt titularizabile. Bataie de joc pentru oamenii ce iau titularizarea si nu sunt posturi pentru ca sunt ore ascunse de directori cu stiinta ISJ.
AI ÎNTREBAT ELEVUL CARE ALEGE UN PROFIL daca vrea sa învețe materii opuse profilului? De ce ii obligi sa învețe materii care nu ii plac, pentru care nu are afinitate? Nu vrea sanse egale, vrea sa fie respectat pentru alegerile sale.
TINERI, vedeti-va de viata voastră in alte domenii mai bine plătite . In invatamantul de stat au ajuns sa intre toate ciurucurile in ultima vreme. Pe principiul, 18 ore, 4 luni vacanta, leafa merge, le dau note mari etc Ce sa ajute cancelaria? Cand tinerii care vin nu vor sa fie invatati si sunt numai botoxate si pile de directori? Ce cod deontologic cu fuste scurte, machiaj strident de nu mai stii care e profesoara si care e eleva?
In 20 de ani, la cati elevi mi-au trecut prin mana, NICIUNUL nu a vrut sa se facă profesor.
Un program de formare si dezvoltare profesionala realizat de o mediocritate seminalfabeta cum este Deca este un esec din start.
Mentine mizeria de modul pedagogic, lipseste claritatea, se mentine ruptura intre teoria de la facultate si practica, lipseste viziunea, lipseste ambitia.
>> examenul de titularizare
Ministra von Luxemburg nu are habar despre ce vorbeste, in prezent titularizarea e concurs national, nu examen.
Alte prostii debitate de aceasta nulitate, cu zero experienta in invatamant: “copii incapabili de performanțe înalte”, “tipuri de colective – rural, urban, copii cu CES”.
Ministra inventeaza “masterul de perfectionare”, cu scopul “să vadă dacă li se potrivește”.
Doamne fereste sa apuce asta sa puna in practica ce si-a propus.
Și dispar gradele didactice.E mai bine un master de 1 an decât sa stai cu examinare de 9 ani pentru gradele didactice desi mi se pare exagerat ca toată lumea sa se apuce de masterat didactic.
7 ani de școală este prea mult.Mai bine fac medicina,la particulara poate sa o facă oricine și când termini și profesezi nu interesează pe nimeni ce facultate ai făcut tu.
Am observat ca de ce e mai incompetent un lider de aceea încearcă sa își acopere propria incompetenta prin complicarea lucrurilor pentru ceilalți.Au cerințe pentru angajați pe care ei nu le înțeleg la adevărata valoare pentru ca ei nu au nici baza.Toti au vrut sa para mai deștepți cerând hârtii și hârtiuțe pe care ei nici nu știu sa le citească la un moment dat dar pompos le-au prezentat ca pe colacul de salvare al învățământului. De ce sunt mai incompetenți de aceea se acoperă cu “stralucirea” hârtiilor și creării unor rute complicate pentru alții.
Ați văzut cocalarii aceia care își cumpără BMW și au haine de firma dar ei nu știu sa scrie corect și nici bacul nu îl au dar vin și dau lecții profesorului,managerului etc.Ei e deștepți. Exact!E deștepți. Ei nu sunt ca dacă ar fi s-ar duce lumea underground în care își fac veacul.
Ce sa zic.La asa habarnisti,asa suferințe. Cred ca suferă cumplit din p de vedere psihic ca este asa incompetenta și are în subordine oameni asa deștepți prin urmare trebuie sa ii chinuiască nițel,sa ii aducă la nivelul ei:vezi ce prost ești?
Am tot întâlnit directori,directorasi,inspectori care fac lucrurile grele pentru noi doar pentru ca ei au ajuns acolo unde au ajuns fără examen,fara sa aibă legătură cu postul respectiv prin urmare ca să acopere propria incompetenta te trag în nămol ca să fii la același nivel cu ei iar ei se ridica pe cadavrul tău acoperit de mastere și hârtii inutile.
Doamna Ligia Deca are nevoie de terapie ,sa accepte ceea ce este și sa nu devina un criminal al învățământului.”Accepta ceea ce ești doar dacă nu ești un criminal în serie.”
Acum 40 de ani se făcea carte cu învățători doar cu liceul și erau minunați, am prins asa ceva(știau sa cant frumos,aveau baze frumos puse și ordine în acțiuni,nu erau epuizați de hârtii și aiureli),profesori doar cu facultatea de 4 ani și erau din nou minunați dar noua nu ne zicea ministrul sa ii filmăm la ore,sa ii vânăm, sa le facem.vant pe scări.Stiam ca dacă ne purtam urat și amenintam ne-o luam pe coaja și acasă și la școală și de aceea mulți din rebeli au devenit oameni serioși la casa lor.Nu plângea nimeni pentru o rigla la palmă:băieții erau curajoși și râdeau (acum se duc toți la psiholog și la poliție).Ce sa zic era mentalitatea sănătoasă:ai greșit plătești. Acum e o chestie dementa de genul:ai greșit e normal sa ai un comportament psihopat/sociopat și sa îți pedepsești profesorul pentru ce ai făcut tu greșit ca elev/părinte pentru ca acesta sa nu mai îndrăznească sa te educe și sa scoată din tine om.Nu!Acum avem un viitor de cocalari sociopati care eventual își vând iubitele cu suta de euro pe oră. Ce rușine și grozăvie era acum 30 de ani sa faci asa ceva!!Acum e normal și e mândrie. Toții viermii de carne vie se îmbracă frumos,orbesc cu luxul cumpărat din sângele și carnea altuia și legea ii ocolește respectuos.
Frumos viitor avem,nu?
Da, directorasi cu examene platite cu spaga care se acopera cu hartii, care umilesc oamenii mai deștepți decat ei, care urla la bietele femei de serviciu. Astia sunt cei de care se foloseste ministerul. Vai de învăţământ, vai de copii!
Sunt si lucruri bune dar si proaste.
Schimbarile intra mult prea tarziu in practica, vorbim de 2029, adica pana atunci se pot schimba din nou ca altii vor guverna cu alte proiecte. Schimbarile sunt anuntate ptr mai incolo de 6 ani ca sa poata in 6 ani fura si cheltui banii in ideea ca sunt schimbari in viitor.
Invatamantul ar fi bulversat fiind o perioada lunga pe nisipuri miscatoare care fac nervozitate si elevilor si cadrelor.
Si alte consecinte:
Vor adanci si mai mult criza de cadre.
Dupa 7 ani de studii ca medicii ofera salar de medic european cumva? undeva la 3000 euro net sau mai mult ar fi. Altfel nu e rentabil personal.
Plus ca ajungi sa te titularizezi adica angajezi definitiv pe la 30 ani, e mult prea tarziu, sa stai atat pe contracte limitate si suplinire cand in alte domenii esti angajat definitiv de la bun inceput.
Un singur lucru bun e ca vor masterat didactic obligatoriu adica oameni cu studii de profesor nu cu studii de orice altceva. Asta ar limita necalificatii sau pe cei fara studii sa ajunga la catedra. Iar calificati ar fi considerati doar cei cu materat didactic si nu cu masterat de orice altceva.
Insa cam inaplicabil avand in vedere ca e tot mai neatractiva munca cu elevii.
Dupa 7 ani de invatatura naveta catre gimnazii indepartate e neatractiva.
Bacalaureat din prea multe materii din zone diferite nu va ajuta ci va bulversa. Inveti multe dar nu stii nimic la final, asta va fi. Zero barat in fata unui angajator care te va baga la munca de jos ca sa inveti meserie.
Nimic de corelatie cu piata muncii.
Vorbesc de profile de stiinte bagandu-le in aceeasi oala cu mate-info. Diferenta e de la cer la pamant intre ele. Cel de Stiinte nu ajuta decat daca vrei medicina. Pe cand cel de Mate-Info te propulseaza spre meserii si facultati cu mare cautare cum sunt informatica IT economie inginerie tehnica.
Oricum pare ceva inventie autohtona care ca oricare inventie autohtona este nefunctionala sau cu randament prost si sortita esecului.
Grabiti va sa va dati deinitivatul!…mai degraba.
Din ce inteleg acesta se va da intai si va presupune acele etape de mentorat.. etc….
7 ani sa ajungi profesor???????
Va imaginati cum suna asta ptr un tanar din “secolul vitezei”?Cand in acelasi timp,poate un coleg,va urma varianta scurta de 2 ani de inginerie si va intra pe salariu?
Grabiti-va sa va titularizati, altfel nu mai prindeti post.
Ajungi sa faci master didactic cu 3 ani inainte de pensie la 65 de ani, ca pensionarea va fi pe la 68 atunci si umblati cu pampersi la fund pe la clasa.
Poate până în 2025-26 se mai schimbă lucrurile și pleacă incompetenții ăștia.
Citat: În această situație, profesorul în cauză va face trei ani de licență, doi ani de masterat pe specializare, doi ani de master didactic cu pondere practică, ceea ce ne arată că profesorul ar urma traiectoria educațională a unui student la medicină, adică circa 7 ani.
7 ani ca să intre în învățământ, pe ce posturi? Cu ce salarii? Tocmai au dat o ordonanță că în vreo 4 ani ajungem la salariul de ACUM. Peste 4 ani, mai vedem noi. De altfel, să vedem cum se aplică ordonanța în sine.
Ăștia vorbesc de bacalaureat diferențiat și care certifică – ”la nivel european”, auzi! – competențe de utilizare a unei limbi străine (sau poate a două limbi străine), dar n-au manuale pentru elevii care intră în clasa a XI-a anul ăsta. De doi ani folosim în continuare manuale redactate inițial prin 2004, când copiii ăștia nici nu se născuseră, iar programele nu sunt nici ele scuturate de materia în surplus. Acum doamna ministru vorbește despre reducerea cerințelor… Vorbe, vorbe, vorbe, de 34 de ani.
Din rău în mai rău se merge în învățământ. De la politruci la habarniste, niciun ministru al educației (cu ”e” mic) din țara asta n-a fost capabil să gândească pe termen lung. Mereu au răspuns fie doar la comenzi politice, fie la interese economice (de când e școala simplu producător de forță de muncă? Pentru asta stă elevul în școală 13 ani, obligatoriu? Ca să fie cel mai bun roboțel din fabrică?) Nu mai avem niciun ideal educațional definit, totul se rezumă la ”să aibă loc de muncă”. Ce e acela, om bine educat, care să se poată adapta la orice situație, și care să aibă un bagaj minim de cultură generală, chiar dacă nu o folosește la locul de muncă? Nu ne trebuie nouă asta, România are nevoie de ”forță de muncă”. Iar cei bine educați pleacă din minunata țară furată de cleptocrații care se învârt la putere de 30 de ani.
Citat: „O primă măsură în acest sens care apare în noua Lege a Educației este faptul că pentru masteratul didactic de un an profesorii vor primi o bursă egală cu salariul minim pe economie. Deci, odată ce masteratul devine condiție pentru această profesie, ei vor fi plătiți ca profesori debutanți”.
Ce se înțelege din asta? Că un profesor debutant e plătit cu minimul pe economie?! Asta a declarat ministrul, sau asta ați înțeles voi?