INTERVIU Ministrul Cercetării, Bogdan Ivan: Sistemul românesc va fi „mapat” până la mijlocul lui 2024, împreună cu Banca Mondială, cu efect asupra trecerii institutelor de cercetare la universități sau în consorții / Câte institute vor fi comasate?

Sectorul cercetării din România urmează să fie “mapat” până la mijlocul anului 2024, în cadrul unui demers al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) împreună cu Banca Mondială, spune, într-un interviu pentru Edupedu.ro, ministrul Cercetării, Bogdan-Gruia Ivan. De această evaluare va depinde modul cum se va consolida mediul de cercetare din țară, prin comasări, trecerea unor institute la universități sau în consorții. Despre bani în plus pentru acest sector, el spune că dorește să atragă mai mulți din zona privată și a proiectelor europene, spunând că ținta de 1% de la buget, conform programului de guvernare, este “ambițioasă, (…) dar vreau să fiu realist”.

• Edupedu.ro l-a întrebat pe ministrul Cercetării, Bogdan Ivan, despre lucrurile pe care le face în domeniul cercetării ministerul pe care îl conduce. Aceasta, în condițiile în care faptul că România nu mai apare cu nicio universitate în ultimul ranking global al universităților, Shanghai-ARWU, ranking concentrat pe cercetare, a stârnit în ultimele zile numeroase discuții despre situația mediului universitar și de cercetare din țară.

Întrebat care este ținta actualizată privind numărul de institute care urmează să fie comasate, el a spus: “Principiul de bază al reducerii cheltuielilor publice în ansamblu e de 20%, proporțional. Calculând 20% din 45 de (institute de cercetare aflate în coordonarea MCID) vor ajungem la cifra 9. Proporțional vorbim. Dar, repet, trebuie să facem acea analiză foarte clară”.

Ministrul Ivan spune că maparea sectorului de cercetare – care va fi realizată cu participarea mediului academic și privat, pe lângă Banca Mondială – va fi folosită pentru a vedea, între altele, pentru a vedea ce institute ar trebui să treacă la universități și la care universități. El spune că la nivel informal interesul universităților de a prelua institute – anume, dintre cele care oferă performanță – este foarte mare, ceea ce nu se poate spune despre interesul institutelor.

• UPDATE La solicitarea Edupedu.ro, MCID a precizat vineri că asocierea cu Banca Mondială se bazează pe un contract de circa 7 milioane de euro, eșalonați pe patru ani, începând din 2023: “În baza memorandumului de înţelegere semnat la București, la 13 iulie 2021, între Guvernul României şi Banca Mondială privind Parteneriatul pentru Modernizarea Administraţiei Publice şi Sprijinirea Reformelor Structurale, MCID a solicitat servicii de asistență tehnică rambursabile. Durată: 4 ani, 2023-2026 pentru ca este un angajament de lunga durată”. Valoarea contractului este de “6.979.000 euro, eșalonați pe cei 4 ani, pentru servicii de asistență tehnică.”

La începutul anului, fostul premier Nicolae Ciucă și ministrul Cercetării de atunci, Sebastian Burduja, vorbeau despre 1% din PIB Pentru Cercetare, în 2024. Programul de guvernare al echipei Ciolacu prevede la rândul său obiectivul atingerii unei ținte de 2% din PIB (1% finanțare privată și 1% finanțare publică) pentru cercetare. Acum, ministrul Ivan spune că ținta este ambițioasă, “dar vreau să fiu realist” când vine vorba despre creșterea alocării de la buget și insistă pe alte resurse: “îmi doresc foarte mult să creștem alocarea din PIB venită din zonă privată”.

Mapare după specificul României, dar “Polonia poate fi un model foarte bun”

Rep.: România nu mai prezentă în clasamentul internațional al universităților Shanghai-ARWU, în ultima ediție, pentru prima dată după mulți ani. Este vorba despre un ranking unde accentul este pus pe partea de cercetare, iar ieșirea completă a României a stârnit un val de discuții în ultimele zile, despre situația cercetării din România. Acum, ministerul pe care îl conduceți și Guvernul tot anunță tot felul de reforme, planuri, dar, practic, ce se întâmplă, aplicat? Care sunt prioritățile de reformă sau de întărire a sectorului de cercetare și ce faceți în acest moment pentru această reformă? 

Bogdan Ivan: Suntem la 33 de ani de când toți discută, tot se vorbește – 33 de ani în care durata medie a unui ministru, la nivelul acestui domeniu, este de aproximativ nouă luni de zile. Dar aceasta nu e o scuză. Nu mai e timp de retorică în perspectiva cercetării, cred că România are un potențial de-a dreptul uriaș, neexploatat. Transferul tehnologic care ar putea să aducă plusvaloare uriașă atât din zona de institute ale Ministerului Cercetării, cât și din zona de institute ale universităților, nu este exploatat la nivelul lui maxim. 

Și cred în următoarea perspectivă: deja am avut, am setat împreună cu cei de la Banca Mondială un cadru de lucru prin care vrem să mapăm tot ceea ce înseamnă sistem de cercetare public românesc, sistem de cercetare privat românesc și investitori care să vină să investească direct în inovații, în patente. 

E un model foarte simplu, pe care îl discut pe același concept ca și în Statele Unite, unde transferul tehnologic este asigurat și ai o predictibilitate, în care și statul este partener în tot ceea ce înseamnă inovație, companii inovative. Și, din acest punct de vedere, împreună cu cei de la Banca Mondială și în contextul acestei ordonanțe care a făcut foarte mari valuri, până anul viitor în vară vom mapa, vom lucra împreună cu toate institutele și cu mediul privat, pentru că e normal ca beneficiarul final al cercetării să aibă un cuvânt foarte concret și important de spus. Vom sta la aceeași masă și vom găsi împreună cu specialiștii Băncii Mondiale o formulă în care să facem funcțională tot ceea ce înseamnă cercetarea și transferul tehnologic către economie. 

Rep.: Există un model avut în vedere în acest sens, din alte țări? 

Bogdan Ivan: Lucrând cu cei mai buni specialiști ai Băncii Mondiale, vorbim de un model care se aplică României și specificului nostru. Dar, de exemplu, Polonia poate fi un model foarte bun. Unul dintre specialiștii cu care lucrăm este cel care regândit sistemul de cercetare și traseul tehnologic din Polonia, care este campioană în regiune la acest capitol. Și România poate să fie un hub regional de inovare și cercetare, folosindu-se de proiecte pe care le are astăzi. Avem cercetători remarcabili în institutele din minister și din universități și din Academia Română, trebuie doar să ducem mai departe ceea ce ei obțin ca rezultat final al procesului de cercetare, dincolo de poarta institutului. Astăzi, acolo se opresc marea majoritate a cercetărilor și avem oameni remarcabili care încă nu sunt auziți. 

Și atunci asta vreau să fac, să punem în același loc, la aceeași masă, investitorii care sunt dispuși să investească, universitățile împreună cu institutele noastre. Pentru că trebuie să avem acest parteneriat, chiar dacă vorbim de entități diferite, care sunt coordonate, pe proiecte punctuale.

Rep.: Aplicat vorbind, discuția publică la nivel de schimbare în domeniul cercetării, în momentul actual, se concentrează în jurul reducerii prin comasare a numărului de institute. Pe de altă parte, tot acum există și un proiect de HG pus în transparență de către Ministerul Cercetării, care pune accentul pe partea de întărire a performanței prin consorții, prin trecerea unor institute la universități. Iar universitățile normal că sunt interesate de partea performantă, nu de partea neperformantă. Pentru minister, care e prioritatea? Tăierea părților care nu folosesc sau concentrarea pe cele performante?

Bogdan Ivan: Ați subliniat cele mai importante două aspecte. Pe de o parte, acolo unde vezi că nu ai rezultate și deja există un institut de cercetare în domeniul turismului, de exemplu, dar ai și instituții de cercetare și facultăți întregi pe zona de turism, care funcționează foarte bine, nu văd rolul. Adică e mult mai simplu să ajungă (acel institut) la o universitate care performează în acest segment. 

În același timp, nu e o decizie pe care să o iei de azi pe mâine și trebuie foarte bine analizat înainte care sunt punctele forte, care sunt acele institute extrem de competitive care pot să fie lideri în anumite tehnologii. De aceea facem această mapare cu specialiști la nivel mondial, pe tema cercetării și transferului tehnologic către economie. Și aici avem ca și parteneri, pe lângă universități, Academia Română și tot mediul privat. Pentru că toate măsurile acestea vor fi luate în directă coordonare cu patronatele, cu Camera de Comert și Industrie a României, cu beneficiarii finali ai transferului tehnologic, pentru că până la urma urmei suntem toți în aceeași oală. Vorbim despre România. Tot sistemul în care suntem divizați în enclave, mai mari sau mai mici, în care nu avem punte de legătură între noi, (în care nu avem) comunicare, îmi doresc foarte tare să dispară. 

Și atunci de asta am adus cei mai buni specialiști care deja au făcut sistemul de cercetare, transfer tehnologic în Polonia, să lucreze cu noi, pentru a avea lucruri clare și concrete. 

Trecerea unor institute la universități: Faptele vor apărea “concret” după maparea realizată cu Banca Mondială

Rep: Universitatea Babeș-Bolyai spunea, într-o poziție legată de rankingul  Shanghai, că tot există discuții despre trecerea unor institute la universități. Dar că aceste discuții mereu se lovesc de contraargumente și nu duc nicăieri. Care e situația? 

Bogdan Ivan: Din păcate, de 33 de ani tot se discută și acum am ajuns ca să nu mai ai când să faci lucrul ăsta, pentru că lumea se dezvoltă cu o viteza amețitoare….

Rep.: O universitate care vrea să preia un institut, de exemplu, la ce poate să se aștepte acum? Adică ce nu a trecut de nivelul discuțiilor, așa încât să se transforme în faptă?

Bogdan Ivan: Va fi faptă, concret, când vom închide această inițiativă împreună cu specialiștii Băncii Mondiale, în care vom sta cu toate universitățile, cu Consiliul Rectorilor și vom discuta practic. 

De exemplu, poți să ai un institut care e dorit de două universități. Ce faci atunci? Cum alegi la care dintre ele să meargă acel institut? Trebuie să fie o gândire foarte clară și trebuie să o privim în ansamblu, că noi discutăm de prea multe ori doar punctual. Dau un exemplu: o anumită entitate care e condusă de cineva cu personalitate foarte puternică și cu mult ego. În regulă, pot să înțeleg, dar nu putem acum să adaptăm la nesfârșit regula generală după excepții. 

Rep: Conform Legii 25 de la începutul acestui an, privind integrarea organizațiilor de cercetare, există o posibilitate de trecere voluntară a unor institute la universități. Ce înseamnă mai precis “voluntar”? Cine decide, conform legii, această trecere – conducerea institutului sau ministerul ca autoritate deasupra institutului? Cine decide că un institut a bine să treacă de colo colo? 

Bogdan Ivan: În funcție de profil, se face prin hotărâre de guvern, hotărâre de guvern la inițiativa ministerului – și ministerul, la rândul său, face acest lucru în baza propunerii din partea institutului. 

Rep.: Dar câte universități și-au exprimat interesul?

Bogdan Ivan: La nivel non-formal și verbal, interesul e foarte mare. 

Rep.: Și institutele? Câte și-au exprimat dorința să fie preluate? 

Bogdan Ivan: Nu… La institute nu e o intenție atât de de dezvoltată. Dar, repet, îmi doresc foarte tare să am această vedere de ansamblu și după aceea să luăm o decizie, când avem date concrete.

Rep.: Puteți să dați cifre legate de universități – câte și-au exprimat interesul să preia institute?

Bogdan Ivan: Nu știu. La nivel informal s-au exprimat intenții în direcția aceasta, în discuții informale s-a formulat intenția. Eu sunt deschis la orice soluție care poate să aducă un plus de coerență. Nu îmi doresc să renunțăm la 1, 5, 7, 9 sau 10 institute doar din pix. Îmi doresc foarte mult ca acea comasare, acea reorganizare, acea modernizare a sistemului de cercetare românesc să fie făcută pe o analiză foarte, foarte clară și orientată spre viitor și spre rezultate.

Rep.: Universitățile vizează doar institute care au performanță clară? Din acest punct de vedere, care este perspectiva pentru institutele considerate în momentul acesta neperformante?

Bogdan Ivan: Universitățile vă dați seama că își manifestă interes pentru institutele care sunt cele mai productive și care au rezultatele cele mai mai bune, este evident. 

Rep.: Și pentru celelalte rămâne soluția comasării?

Bogdan Ivan: Trebuie să facem acea analiză care va fi închisă până anul viitor, în luna iunie. 

Rep.: Câte instituții și-au manifestat intenția de formare a unor consorții?

Bogdan Ivan: Urmează să aflăm lucrul ăsta. Vom avea discuții concrete cu ei și urmează să aflăm lucrul acesta. E parte de din procesul de strategie și de viziune pe care îl are România. 

Despre evaluarea universităților și obiectivele de comasare

Rep.: Puteți da un ordin de mărime privind numărul institutelor care vor fi comasate? La începutul lunii, ministrul Boloș vorbea de 20%. A mai trecut timp, puteți da un ordin de mărime mai clar?

Bogdan Ivan: Principiul de bază al reducerii cheltuielilor publice în ansamblu e de 20%, proporțional. Calculând 20% din 45 de (institute de cercetare aflate în coordonarea MCID) vor ajungem la cifra 9. Proporțional vorbim. Dar, repet, trebuie să facem acea analiză foarte clară.

Rep.: Un proiect de HG care e acum în dezbatere publică menționează că vor fi stabilite norme, o metodologie pentru evaluarea institutelor de cercetare. În momentul de față, cu ce lucrează, dacă nu există norme actualizate, ci există unele vechi de peste un deceniu?

Bogdan Ivan: Avem normele în vigoare și urmează, în momentul în care elaborăm legislația subsecventă, să fie respectate și prevederile din PNRR în privința reformei în domeniul cercetării, să fie coroborate și cu ceea ce vom stabili în aceea mapare realizată cu Banca Mondială, ca să vorbim de condiții și norme actualizate la nivelul anului 2023. Nu putem să ne raportăm tot la 2012 în continuare. 

Rep.: Și în tot acest tot acest proces, când vor deveni lucrurile clare privind viitorul institutelor de cercetare?

Bogdan Ivan: La jumatea anului 2024.

Rep.: Aceea e ținta stabilită? 

Bogdan Ivan: Da. Țintă asumată inclusiv prin proiect de ordonanță de guvern, inclusiv în proiecția noastră internă. 

1% de la buget pentru cercetare? “Vreau să fiu realist”

Rep.: Fostul premier Ciucă și fostul ministru Burduja vorbeau la începutul anului de 1% pentru cercetare, în 2024. Anul acesta e de circa alocarea de la buget a fost de circa 0,2%. Dumneavoastră ce țintă aveți? 

Bogdan Ivan: Ținta din programul de guvernare este una ambițioasă, cea de a avea 1% din zonă publică dublată de 1% din zonă privată. Mi-o doresc, dar vreau să fiu realist. Dacă astăzi suntem la 0,3% din PIB alocare pentru cercetare, ca alocare publică, iar ca alocare din zona privată valoarea e mult mai mică – nu avem încă o situație clară -, îmi doresc foarte mult să creștem alocarea din PIB venită din zonă privată.

Rep.: Deci de la buget nu să mă preconizați o creștere? 

Bogdan Ivan: Mă uit pe cifre. Îmi doresc o creștere inclusiv de la bugetul de stat, dar îmi doresc în același timp să atragem și finanțări europene care să consolideze automat această sumă, pentru că avem programul Horizon Europe, în care îmi doresc foarte mult să creștem accesarea de finanțări. Îmi doresc în același timp să creăm primul legislativ prin care vom putea aduce cât mai mulți bani privați în tot ceea ce înseamnă sistemul de cercetare românească.

Citește și:

Guvernul va susține programatic fuziunea organizațiilor de cercetare și trecerea voluntară a unor institute în coordonarea universităților prin Planul național de cercetare – proiect

Universitatea Babeș-Bolyai reacționează după ce România a rămas nereprezentată în reputatul clasament global al universităților Shanghai – ARWU, în 2023: “Erori și indecizii majore în politicile academice naționale”, pe care UBB nu le-a mai putut “compensa singură”

România nu mai e reprezentată de nicio universitate în reputatul clasament internațional Shanghai / După șase ani de prezență continuă, Universitatea Babeș-Bolyai iese din topul 1000 global – Academic Ranking of World Universities 2023

Argumentele premierului Ciolacu pentru ca tinerii plecați să revină în România: “România rămâne țara noastră” și “nu cred că există pentru un părinte o mai mare durere decât când îi pleacă copilul de acasă” / Guvernul își dorește “modificări” pentru acces facil al tinerilor la cercetare

România, țara din Europa care alocă cei mai puțini bani publici pentru cercetare, potrivit Eurostat: 17,6 euro pe persoană

Numărul institutelor de cercetare urmează să fie redus, prin comasare, cu minimum 20%, ca parte a măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare anunțate miercuri – ministrul Finanțelor, Marcel Boloș / Reduceri de 15% pentru personal și cheltuieli de funcționare, în cazul comasărilor

DOCUMENT Ghiduri pentru finanțarea cercetării de excelență, prin PNRR, lansate în dezbatere publică de ministerul cercetării, inovării și digitalizării

Banii din PNRR pentru cercetare, la pachet cu cei de sprijin pentru sectorul privat și pentru reforma companiilor de stat / Printre “livrabile”: 10 institute de cercetare pentru excelență