„16% dintre copiii ucraineni din România sunt înscrişi în sistemul de învăţământ românesc. Reticenţa părinților ucraineni de a-şi înscrie copiii la şcoală vine, în primul rând, din speranţa unei încheieri rapide a conflictului, din faptul că nu văd un viitor pe termen lung în România. În același timp, nu consideră că oferta educaţională din şcoala românească le acoperă nevoile copiilor. O soluție ar fi introducerea unor ore de limbă maternă ucraineană în școlile în care sunt înscriși elevi din Ucraina”, a declarat Mihaela Nabăr, directorul World Vision România, într-un interviu pentru Edupedu.ro.
„Barieră de limbă este un alt factor important pentru care sistemul educațional din România nu răspunde nevoilor copiilor ucraineni și, în plus, nu există suficientă informare despre legislaţia privind echivalarea şi recunoaşterea studiilor”, consideră Mihaela Nabar.
Însă, există posibile soluții la nivelul statului, părinților, ONG-urilor cum ar fi: „sprijinirea profesorilor prin formarea continuă în educație incluzivă și educație interculturală – cursuri acreditate gratuite, introducerea unor ore de limbă maternă ucraineană în școlile în care sunt înscriși elevi ucraineni sau copii cu statut de audient, deschiderea/ finanțarea unor posturi de asistent educațional – teacher suport – care să faciliteze integrarea copiilor ucrainieni în școlile de masă românești și sprijinirea părinților pentru integrarea în câmpul muncii”, spune Mihaela Nabăr.
- EduCare este un proiect Edupedu.ro în parteneriat cu Fundația Bosch România care asigură informații și date corecte din domeniul educației, date obținute din surse oficiale, verificate și mai ales utile. Acest hub informațional educațional pentru sprijinul refugiaților cuprinde și informații despre activitățile sau inițiativele organizațiilor sau entităților care se adresează acestora. Vocea comunității se va face și ea auzită, pentru că interacțiunea cu refugiații ucraineni trebuie să fie reală și firească.
Rep.: De ce credeți că doar 16% dintre copiii din Ucraina sunt înscriși în sistemul de învățământ românesc? Care ar putea fi motivele?
Mihaela Nabăr: Din discuţiile cu mii de părinţi ucraineni parte din proiectele noastre, reticenţa lor de a-şi înscrie copiii la şcoală vine, în primul rând, pentru că speră la o încheiere rapidă a conflictului şi nu văd un viitor pe termen lung în România. Aceştia preferă ca elevii să facă şcoală online, cu profesorii şi după curricula din Ucraina şi nu consideră că oferta educaţională din şcoala românească le acoperă nevoile copiilor.
Alte motive pentru care părinţii sunt reticenţi în a-şi înscrie copiii la şcoala românească:
- Participarea copilului ca audient timp de 1 an,
- Absenţa informării privind conţinutul şi metodica predării cursului de limba română obligatoriu pentru obţinerea statutului de elev,
- Diferenţa curriculumului,
- Posibila segregare a copiilor în clasă şi în şcoală.
În plus, bariera de limbă este un alt factor important pentru care sistemul educațional din România nu răspunde nevoilor copiilor ucraineni.
Pe lângă aceste lucruri, nu există suficientă informare despre legislaţia privind echivalarea şi recunoaşterea studiilor care a fost adoptată în luna februarie 2023 de către România şi Ucraina. În continuare există foarte mulţi părinţi ucraineni care nu-şi înscriu copiii în sistemul de educaţie românesc deoarece cred că studiile nu vor fi echivalate, deși în februarie 2023, Ministerul Educației și Științei de la Kiev a anunţat că Ucraina și România au convenit asupra recunoașterii reciproce a actelor de studii.
Nu sunt suficiente resurse umane şi financiare în şcolile românești și părinții ucraineni nu au încredere în a-și lăsa copiii în sistemul de învățământ, preferând şcoala online și participarea în hub-uri educaționale. În plus, avem un număr mare de copii mici ( antepreşcolari și preșcolari) ucraineni care are nevoie de grădinițe şi creșe, iar în mediul urban nu sunt suficiente locuri nici pentru copiii români.
Rep.: Ce fac ceilalți copii din Ucraina? Dacă aveți date despre ce fel de educație urmează, dacă urmează vreo formă de educație.
Mihaela Nabăr: Conform unui sondaj realizat de World Vision România realizat la un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, doar 36% dintre părinții ucraineni spun despre copiii lor că au continuat procesul educațional în școlile din România. Restul copiilor fac școală fie online cu profesori ucraineni, fie învață acasă alături de părinți. 4,1% dintre copii nu fac deloc școală, conform mărturiilor părinților.
Dintre cei care fac școală, 99.6% învață în continuare după curriculumul ucrainean. Pe de altă parte, 40% dintre părinți afirmă despre copiii lor că nu fac toate lecțiile din curriculum. De asemenea, peste 80% sunt de părere că cei mici au suferit pierderi de învățare din cauza războiului.
Sondajul a fost realizat în rândul părinților ucraineni care au tranzitat ori s-au stabilit pe teritoriul României. Dintre respondenți, 42% se află de peste jumătate de an în țara noastră, iar 25% au între trei și șase luni de când se află în România. 52% dintre părinții respondenți au doi copii, 38% au un copil, iar restul au trei sau mai mulți copii.
Rep.: Ce soluții vedeți? La nivelul statului, părinților, ONG-urilor.
Mihaela Nabăr: La nivelul statului, soluțiile ar fi următoarele:
- deschiderea/ finanțarea unor posturi de asistent educațional – teacher suport – care să faciliteze integrarea copiilor ucrainieni în școlile de masă românești și să îi sprijine pentru o participare activă la clasă și în interacțiunea cu ceilalți elevi
- sprijinul profesorilor care predau la clasa integrativă prin reducerea numărului de elevi din clasa în care este înscris cel puțin un elev ucrainean ca audient cu 3 elevi
- introducerea unor ore de limbă maternă ucraineană în școlile în care sunt înscriși elevi ucraineni sau copii cu statut de audient – asemănător celorlalte minorități (rromani; maghiar; german),
- în localitățile în care există un număr mare de refugiați, deschiderea unor clase bilingve româno-ucraineană,
- dezvoltarea și acreditarea unor manuale în limba ucraineană – asemănător celorlalte minorități (rromani; maghiar; german),
- organizarea examenelor pentru anii terminali în România, pentru elevii refugiați înscriși în școli din Ucraina, prin colaborarea cu ministerul educației ucrainean – pentru a asigura siguranța copiilor,
- deschiderea unor posturi pentru profesori specializați în a preda româna ca a doua limbă și acreditarea de manuale,
- sprijinirea profesorilor prin formarea continuă în educație incluzivă și educație interculturală – cursuri acreditate gratuite.
La nivelul ONG-urilor:
- conștientizarea părinților privind avantajele educației față în față și importanța înregistrării copiilor în școlile românești,
- informarea părinților privind traseul aferent înregistrării copiilor în școlile românești,
- sprijinirea dezvoltării rezilienței părinților și dezvoltarea abilităților de parenting pozitiv precum și abilități care pot facilita integrarea pe piața muncii,
- sprijinirea dezvoltării armonioase a copiilor și sustinerea sentimentului de apartenență și siguranța prin activități inclusive de educație nonformală, informală, educație psiho socială și emoțională; grupuri de învățare pe baza de proiecte; grupuri de suport psihologic; etc.
- sprijinirea profesorilor prin formarea continuă în educație incluzivă și educație interculturală – cursuri acreditate gratuite.
La nivelul părinților:
- sprijinirea părinților în a dezvolta reziliența și capacitatea de a-si putea face planuri pe termen mediu și lung,
- conștientizarea importanței educației față în față și participarea fizica alături de alți copii cu aceeași vârstă la ore în școli de masă,
- sprijinirea părinților pentru integrarea în câmpul muncii.
Informaţii de context:
Un număr de 7.353 de copii ucraineni sunt înscrişi în sistemul de învăţământ din România. Numărul de copii ucraineni care s-au stabilit cu protecţie temporară în ţara noastră, alături de părinţii lor, este de aproximativ 47.000, conform statisticilor oficiale, a anunţat World Vision România, de Ziua Mondială a Refugiatului, pe 20 iunie 2023.
Pe lângă copiii înscrişi în sistemul de învăţământ, puţin peste 16.000 de ucraineni sunt înregistraţi ca audienţi la şcoala românească. Statutul de audient înseamnă că elevul va asculta şi va fi prezent în clasă la cursuri şi va fi înregistrat în cataloage şcolare, dar nu susţine teste şi nu primeşte note. Copilul poate primi note doar dacă se înregistrează oficial ca elev în sistemul educaţional românesc şi urmează procedura de echivalare a studiilor făcute în Ucraina.
Citește și:
LISTA La ce inspectorate școlare pot face cursuri de Limba română refugiații din Ucraina
Ștefan Lefter
R.P.
Mihai Peticilă
