În contextul rezultatelor primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, care îl clasează pe primul loc pe Călin Georgescu, candidat cu discurs pro-rus și neolegionar și al faptului că „legionar” a fost cel mai căutat cuvânt de către români, pe DEX online, în noaptea alegerilor, Edupedu.ro a stat de vorbă cu profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab”, București. Ea a explicat pe înțelesul elevilor ce a însemnat mișcarea legionară pentru România și din ce clasă li se predau elevilor noțiuni despre regimurile autoritare. Iuliana Căplescu crede că există o legătură între educație și rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale.
Rezultatele primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, care l-au clasat pe primul loc pe candidatul pro-rus Călin Georgescu cu peste 2 milioane de voturi, i-au îndemnat pe mulți români să caute definiția cuvântului „legionar”, potrivit Dexonline.ro. Pentru a explica pe larg ce este mișcarea legionară, Edupedu.ro a stat de vorbă cu profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab”, București.
„Istoria este văzută ca o Cenușăreasă a sistemului românesc de învățământ”, spune profesoara de istorie. „Foarte puține specializări o au ca disciplină la examenul de bacalaureat, are puțină susținere în a fi considerată materie vitală pentru dezvoltarea intelectuală, afectivă, cognitivă etc. a tinerilor, facultățile de profil nu mai organizează examen de admitere, este considerată o disciplină «grea» căci are «prea mulți ani de ținut minte», sistemul marginalizează această disciplină”, explică Iuliana Căplescu.
Profesoara de istorie crede că există o legătură între educație și rezultatul primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale: „Ignoranța cunoștințelor, accentul pus doar pe disciplinele școlare care «asigură» bunăstarea financiară, marginalizarea științelor umaniste, cele care formează caracterul, personalitatea, spiritul civic. Toate acestea au avut rolul lor în rezultatul despre care vorbim”, spune profesoara de istorie.
- Amintim, printre explicațiile rezultatelor preliminare ale primului tur de scrutin ale alegerilor prezindențiale de duminică, 24 noiembrie, „un rol deloc trivial revine felului ȋn care facem de atâta vreme educaţie”, a scris profesorul de ştiinţe socio-umane Doru Căstăian
Ce ar însemna pentru România un candidat cu discurs neolegionar și antisemit în fruntea conducerii țării?
„O marginalizare a României în relațiile internaționale, un parcurs proeuropean românesc întrerupt, o stigmatizare a românilor în țările în care statul de drept este validat prin drepturi și libertăți, dar și responsabilități ale cetățenilor, toate, regăsite în legile fundamentale, înseamnă o involuție a societății românești care părea că și-a găsit drumul dar căreia i-a fost deturnat acest parcurs și din cauze de non-educație civică și istorică”, crede profesoara de istorie.
Interviul integral cu profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București:
Edupedu.ro: Ce este mișcarea legionară?
Iuliana Căplescu, profesoară de istorie de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București: Mișcarea legionară este o formațiune politică de extremă dreapta, ultranaționalistă, rasistă, xenofobă, antisemită care a activat în România perioadei interbelice, primind subvenții direct de la Berlin sau Roma.
Istoricul ei începe undeva la Iași, în anul 1923 atunci când profesorul Alexandru C. Cuza înființează Liga Apărării Național Creștine (L.A.N.C.) cu tentințe antisemite și extremiste. Liderul de necontestat al legionarilor, Corneliu Zelea Codreanu, al cărui mentor era A.C. Cuza, decide în anul 1927 să rupă legăturile cu acesta și să-și înființeze propriul partid – Legiunea Arhanghelul Mihail, cu orientare național-fascistă, cu caracter mistic-religios, antisemit și antidemocratic.
Din anul 1930, Corneliu Zelea Codreanu formează și o ramură paramilitară a partidului său – Garda de Fier, membrii acesteia preferând asasinatul ca armă îndreptată împotriva rivalilor din politică și nu numai. Membrii săi acționau în „cuiburi” de câte 3 până la 13 oameni, cu câte un lider; Corneliu Zelea Codreanu era „căpitanul”.
Pe fondul ideologiei și a practicilor non-democratice pe care le susțineau, legionarii vor fi scoși în afara legii în anul 1933, dar vor reveni pe scena politică în anul 1935 sub o altă titulatură – Partidul „Totul pentru țară” care va participa și la alegerile din 1937, obținând locul al III-lea la mandatele din Parlament.
Conform documentelor de arhivă, a surselor istorice, a mărturiilor, a proceselor vremii – legionarii sunt vinovați pentru asasinarea lui Ion Gheorghe Duca (prim-ministru, 1933), Armand Călinescu (prim-ministru, 1939), Nicolae Iorga (istoric și om politic, 1940), Virgil Madgearu (economist și om politic, 1940) dar și a „masacrului de la Jilava” (noiembrie 1940).
În perioada septembrie 1940 – ianuarie 1941, România a fost declarat stat „național-legionar” sub comanda politică și militară a generalului/mareșalului Ion Antonescu cea a avut sprijinul guvernamental al lui Horia Sima (noul lider al legionarilor, după asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu în 1938 la ordinele regelui Carol al II-lea). Amândoi sunt considerați criminali de război și vinovați de desfășurarea Holocaustului în România, conform Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, 2004.
Edupedu.ro: În ce clasă se predau noțiuni despre regimurile autoritare?
Iuliana Căplescu, profesoară de istorie de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București: Din clasa a VII-a în cadrul gimnaziului, în cadrul temei care abordează perioada interbelică și cea a celui de-Al Doilea Război Mondial. Apoi în clasa a VIII-a, tot la gimnaziu când se studiază Istoria românilor și, cu această ocazie, se află informații despre regimul autoritar al regelui Carol al II-lea și despre formațiunile extremiste (de dreapta – legionarii și de stânga – comuniștii), despre regimul comunist postbelic.
În perioada ciclului liceal se studiază suficient de intens și consistent – în clasa a X-a la tematica secolului al XX-lea, în clasa a XI-a se reia tema deoarece în această clasă se studiază doar fapte istorice ale acestui secol, în clasa a XII-a din nou (o adnotare – pentru elevii profilului umanist, specializările filologie și științe sociale, din această temă „Secolul al XX-lea – între democrație și totalitarism, Ideologii și practici politice în Europa și în România” se realizează și itemi pentru examenul național de bacalaureat).
Din anul școlar 2023-2024, la clasele a XI-a, indiferent de profil și specializare, se studiază o disciplină nouă care are mare legătură cu ororile întâmplate în secolul al XX-lea din cauza susținerii unor astfel de ideologii și regimuri autoritare și totalitare – „Istoria evreilor. Holocaustul”.
Edupedu.ro: Cum este tratată mișcarea legionară în manuale? Ce află elevii?
Iuliana Căplescu, profesoară de istorie de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București: Noi, profesorii de istorie, încercăm să încadrăm informații despre mișcarea legionară în toate contextele temelor în care sunt abordate informații despre perioada interbelică, partidele politice din acea perioadă, desfășurarea celui de-Al Doilea Război Mondial etc. Elevii află informații de context, despre ideologia mișcării legionare, despre personalitățile acesteia, despre faptele mișcării și consecințele acestora.
Profesorii de istorie, fără modestie vă spun asta, sunt excelenți povestitori, sunt buni pedagogi deoarece îmbină informația științifică cu competențele afective, scot din „jobenul magic” a mii de cărți lecturate informații prin care să atragă auditoriul. Istoria este văzută ca o „cenușăreasă” a sistemul de învățământ românesc. Foarte puține specializări o au ca disciplină la examenul de bacalaureat, are puțină susținere în a fi considerată materie vitală pentru dezvoltarea intelectuală, afectivă, cognitivă etc. a tinerilor, facultățile de profil nu mai organizează examen de admitere, este considerată o disciplină „grea” căci are „prea mulți ani de ținut minte”, sistemul marginalizează această disciplină. Sunt multe de scris pe acest subiect.
Edupedu.ro: Credeți că există o legătură între educație și rezultatul primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale?
Iuliana Căplescu, profesoară de istorie de la Colegiul Național „Matei Basarab”, București: DA, cu majuscule. Ignoranța cunoștințelor, accentul pus doar pe disciplinele școlare care „asigură” bunăstarea financiară, marginalizarea științelor umaniste, cele care formează caracterul, personalitatea, spiritul civic. Toate acestea au avut rolul lor în rezultatul despre care vorbim.
Edupedu.ro: Ce ar înseamna pentru România un candidat cu discurs neolegionar și antisemit în fruntea conducerii țării?
Iuliana Căplescu, profesoară de istorie de la Colegiul Național „Matei Basarab”, București: Înseamnă o marginalizare a României în relațiile internaționale, un parcurs proeuropean românesc întrerupt, o stigmatizare a românilor în țările în care statul de drept este validat prin drepturi și libertăți, dar și responsabilități ale cetățenilor, toate, regăsite în legile fundamentale, înseamnă o involuție a societății românești care părea că și-a găsit drumul dar căreia i-a fost deturnat acest parcurs și din cauze de non-educație civică și istorică”.
Informații de context
Primul tur al alegerilor prezidențiale 2024 l-a adus pe Călin Georgescu, un candidat pro-rus și cu poziții ultra-naționaliste și anti-europene, pe primul loc cu peste 22% din voturi, urmat de Elena Lasconi (USR) pe locul 2, în condițiile în care niciunul dintre exit-poll-urile publicate după închiderea urnelor nu au previzionat un astfel de rezultat, după cum relatează G4Media.ro.
Sociologul Sebastian Lăzăroiu spunea pentru Edupedu.ro: Din 10 case de sondaje, 8 dau rezultate falsificate. Uitați-vă doar la casele de sondaje care îl dădeau pe Ciucă aproape în turul al doilea. Toate acele rezultate au fost falsificate, cu bună știință, contra bani de la partid.
Edupedu.ro a scris care sunt minciunile propagate de Călin Georgescu pe TikTok, referitoare la educație: Lucian Blaga și Mihai Eminescu nu s-ar preda în școli, elevii nu ar învăța Istorie și Geografie la liceu / Despre medicină: „Singura știință este Iisus Hristos”.
Călin Georgescu, candidatul cu discurs pro-rus și neolegionar, care este pe primul loc după primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, îi ridica la rang de eroi pe Corneliu Zelea Codreanu, lider al mișcării legionare și pe mareșalul Ion Antonescu, într-o declarație făcută în urmă cu doi ani la Antena 3. Contactat de Edupedu.ro, președintele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a remarcat faptul că declarațiile „foarte riscante, unele dintre ele care țin de teoria conspirației, au fost date în timp, în ultimii doi ani. Deduc de aici ca avem de-a face cu o strategie: Călin Georgescu a fost construit, pregătit într-un proiect politic”. Într-o altă emisiune, din 2018, la postul public de televiziune, Georgescu a spus că Vladimir Putin „este printre puținii lideri”.