Copiii din Republica Moldova au educație digitală obligatorie încă de la clasa I, iar după primele 3 săptămâni de la închiderea școlilor au la dispoziție o platformă de educație online cu lecții video pentru toate clasele. Cele 25.000 de lecții filmate de profesorii din Republica Moldova și publicarea lor în cadrul Bibliotecii digitale au costat în jur de 2 milioane de euro, a declarat pentru Edupedu.ro ministrul moldovean al Educației, Igor Șarov. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, ministrul Educației, Culturii și Cercetării a vorbit despre decizia anulării examenelor de absolvire a gimnaziului, introducerea educației digitale în clasele primare [față de clasa a V-a când e debutul informaticii în școala din România], precum și despre scenariile pentru Bacalaureat.
- Amintim că Republica Moldova a fost una dintre revelațiile PISA 2018. A întrecut România la Științe, a înregistrat al doilea cel mai mare salt în scorul la Citire/lectură între 2009 și 2018 dintre toate cele 79 de state testate și a ridicat în doar 3 săptămâni de la începutul crizei COVID-19 o platformă de educație online pentru toți elevii săi, în timp ce în România 11 miniștri au ignorat și continuă să nu pună în aplicare Biblioteca școlară virtuală prevăzută în lege din 2011
“Planificăm începerea anului școlar la data de 1 septembrie. Tradițional”, a anunțat Igor Șarov, ministrul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova. Precizăm că, în Moldova, anul școlar începe în prima săptămână din septembrie și se încheie pe 29 mai 2020, după cum prevede calendarul inițial al anului școlar 2019-2020.
La începutul următorului an școlar, profesorii din Republica Moldova “vor pregăti evaluări ce vor determina gradul de performare a competențelor specifice prevăzute de Curriculum pentru clasa absolvită în luna mai 2020“, vor recupera materia restantă și vor consolida subiectele predate online, a declarat oficialul de la Chișinău, pentru Edupedu.ro. Între timp, în România, evaluările inițiale tocmai au fost eliminate de către ministrul Monica Anisie dintre obligațiile profesorilor, în procesul de debirocratizare.
“Ne propunem organizarea recuperării până la sfârșitul semestrului I. Monitorizarea recuperării va fi grija și responsabilitatea organelor locale de specialitate“, a afirmat Igor Șarov, pentru Edupedu.ro.
Guvernul de la Chișinău a decis să închidă toate școlile pe 11 martie 2020 (decizie similară celei de la București), să anuleze susținerea tezelor, să promoveze elevii în anul următor în baza rezultatelor obținute în semestrul I și a rezultatelor din semestrul al II-lea “cu cel puțin două note, incluzând perioada învățării la distanță“.
Oficialii nu au anunțat, încă, o decizie cu privire la desfășurarea examenului de Bacalaureat, precizând că hotărârea va fi luată după finalizarea stării de urgență, respectiv 15 mai. Examenele de absolvire a gimnaziului au fost însă anulate și înlocuite cu mediile anuale obținute pe parcursul claselor a 7-9.
Interviul integral acordat de Igor Șarov, ministrul Educației din Republica Moldova, pentru Edupedu.ro:
- precizăm că interviul s-a desfășurat via e-mail
Rep: Vă gândiți să începeți mai devreme următorul an școlar, pentru recuperarea materiei restante și consolidarea celei predate online?
Igor Șarov: Scurt. Sigur nu. Planificăm începerea anului școlar la data de 1 septembrie. Tradițional.
Cadrele didactice, după ieșirea din concediul anual, vor realiza o analiză pertinentă a conținuturilor care au fost învățate, vor pregăti evaluări ce vor determina gradul de performare a competențelor specifice prevăzute de Curriculum pentru clasa absolvită în luna mai 2020. Vor elabora proiecte, pentru fiecare clasă, grup de elevi (care au fost parțial implicați în procesul de învățare la distanță sau nu au fost conectați deloc) în vederea recuperării materiei restante, dar și pentru consolidarea subiectelor predate online. Aceste proiecte vor fi parte a unui proiect managerial adițional celui tradițional, specific anului de studii 2020-2021. Ne propunem organizarea recuperării până la sfârșitul semestrului I. Monitorizarea recuperării va fi grija și responsabilitatea organelor locale de specialitate.
Sper să nu se îndreptățească zvonurile despre revenirea unui alt val al pandemiei. În acest caz, ca de multe ori în această perioadă, vom elabora scenarii, după care le vom schimba din mers sau vom refuza la ele, determinați fiind de starea lucrurilor incerte.
Rep: Ați luat decizia anulării examenelor de absolvire a gimnaziului. În România, există o întreagă dezbatere cu privire la lipsa unei evaluări curente standardizate în gimnaziu, care să permită anularea examenului și intrarea la liceu pe baza mediilor anterioare. Dvs. cum ați soluționat această problemă, pe ce anume v-ați bazat decizia de anulare a examenelor și care a fost reacția societății?
Igor Șarov: Ca și cei care activează în sistemul medical, a trebuit de nenumărate ori să elaborăm un scenariu, după care să-l schimbăm din mers sau să refuzăm de el, determinați fiind de starea lucrurilor incerte. Acest lucru a fost și în cazul examenelor de absolvire a treptei gimnaziale.
Calendarul anului școlar, precum și cel al examenelor naționale din Republica Moldova diferă de cel din România. Dacă elevii claselor a VIII-a, absolvenții treptei gimnaziale din România au un avantaj de circa trei săptămâni pentru pregătirea de aceste examene de absolvire.
Pornind de la faptul că în ultimele zile ale lunii aprilie numărul celor infectați cu virusul de tip nou este încă în creștere, numărul zilnic de îmbolnăviri este comparabil și nu în descreștere comparativ cu zilele, dar și cu săptămânile precedente și nu în descreștere. La moment mai avem focare și unele localități, avem localități care se află în carantină.
O grijă pe care am avut-o a fost și numărul elevilor absolvenți care nu au fost conectați în procesul de învățare la distanță, din motive lesne de înțeles. La începutul perioadei, aveam implicați 92,8%, iar la moment – 95,6% din numărul total de elevi participă la procesul educațional la distanță. Din cele 4,4% sunt și câțiva absolvenți ai treptei gimnaziale.
Având în vedere situația epidemiologică din țară, impactul acestei pandemii asupra stării emoționale ale elevilor, particularitățile de organizare și desfășurare a sesiunii de examene, raportate la data de 25 mai, ziua când absolvenții claselor gimnaziale finalizează anul de studii, ne-au convins că trebuie să luăm o decizie, scoțând presiunea psihologică de pe elevii absolvenți, părinții și profesorii lor. Am considerat (nu eu, noi!) că este rațional să nu fie organizate examenele de absolvire a gimnaziului și am propus Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova un proiect de decizie în această privință.
În context, elevilor care finalizează în acest an de studii clasa a IX-a le vor fi eliberate Certificate de studii gimnaziale în baza notelor medii anuale obținute pe parcursul claselor a 7-9. Notele la disciplinele de examen vor reprezenta media aritmetică, cu rotunjire până la întreg, a notelor medii anuale, obținute de elevi pe parcursul claselor 7-9, la disciplinele respective. În baza Certificatelor de studii gimnaziale elevii vor putea participa la admiterea în liceele teoretice și instituțiile de învățământ profesional.
Nu am refuzat difuzarea lecțiilor de tip Teleșcoala pregătite în special pentru absolvenții gimnaziului difuzate prin intermediul site-ului Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, a rețelelor de socializare, cât și prin intermediul televiziunii naționale.
Ca și în multe decizii luate, reacțiile au fost diferite. Au fost și din cei care au sperat mult că examenele de absolvire vor fi organizate. Printre aceștia au fost cadre manageriale, cadre didactice, dar și elevi. Argumentul acestor elevi era dorința de manifestare a competențelor acumulate pe perioada celor 5 ani de gimnaziu. Ei ne-au vorbit și despre discriminarea în sensul bun al cuvântului, element care ofereau șanse de admitere la liceele prestigioase, la colegii și școli profesionale.
Rep: Cum v-ați organizat, după decizia de închidere a cursurilor în plină pandemie COVID-19, și pe ce specialiști v-ați bazat, atunci când ați realizat „Scenariile orientative pentru o lecție bazată pe comunicarea la distanță” și Metodologia privind continuarea la distanță a procesului educațional?
Igor Șarov: Țara noastră, în prezent, este într-o situație dificilă ca și România, ca și multe alte țări. Pandemia provocată de răspândirea virusului COVID-19 a luat prin surprindere țara întreagă, precum și toate domeniile separat. Nu a făcut excepție nici sistemul educațional. Școala a fost cea care a primit una dintre primele măsuri pe care Guvernul a trebuit să le ia pentru a rezolva situația de urgență cauzată de Coronavirus; trebuia să se confrunte cu o situație neașteptată, rapidă și cu impact profund.
Constatăm, cu regret, că întreg sistemul educațional din Republica Moldova nu a fost pregătit să facă față unei asemenea provocări. Dar vreau să știți că niciodată nu a trebuit să aleg între a continua activitatea și a pune în pericol sănătatea elevilor, copiilor, studenților, dar și a dascălilor și tuturor angajaților din sistemul educațional. De ce? Pentru că am știut că sănătatea este prioritară învățării în această situație. Cu aceste gânduri și griji, am decis să trimitem temporar elevii acasă. În speranța că peste câteva zile ne vom întoarce în sălile de clasă.
Am decis închiderea grădinițelor, a școlilor, a școlilor profesional-tehnic, dar și a universităților la 2 zile după ce a fost înregistrat primul caz de COVID-19. Părea cumva banal, neînțeles de comunitate, doar era un singur caz, și acela de import. Și nici nu aveam multe argumente, doar grija pentru cei din sistem, pentru sănătatea lor.
Acum, când privim în urmă, ne bucură decizia asumată. Nicio pretenție din partea unor părinți nu se poate compara cu bucuria că nu am supus riscului elevii.
Am ales să stăm închiși în case, dar nu închiși în sine. Ne-am sufocat, ne-am revoltat, ne-am supărat, am negociat cu nonconformismul nostru… Dar le-am trăit pe toate repede, nu aveam timp pentru lamentări… Ne-am resemnat, am acceptat realitățile… Am înțeles că nu e în puterea noastră să schimbăm lucrurile de după geam, dar putem să aducem școala acasă la fiecare.
Și chiar dacă sperăm cu toții că va dura puțin, ne-am gândit să așteptăm acționând. Frământările au durat puțin. Soluția a venit imediat. În timp ce cadrele didactice, timp de o săptămână comunicau cu elevii și studenții prin rețele de socializare pentru a afla starea lor de sănătate și de spirit, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a decis să elaboreze documente de politici ce ar permite continuarea procesului educațional, temporar, pe o perioadă scurtă.
Pentru că este în competența și în responsabilitatea noastră să livrăm încredere și bucurie copiilor, dar și nouă înșine, am așezat la masa de lucru câțiva experți în domeniu: lectori, dar și practicieni, cadre manageriale și colaboratori ai ministerului. Nu au fost mulți, dar au fost buni, motivați și entuziasmați. Ulterior, colaboratorii ministerului, cadrele didactice și manageriale, copiii și părinții lor au trebuit să-și unească forțele pentru a pune în practică prevederile acestei metodologii.
Recunosc, activitatea în cadrul ministerului în această perioadă, cu adevărat, a fost și rămâne tumultoasă și responsabilă, dar interesantă și indispensabilă. Acum, când m-ați provocat la acest interviu, am conștientizat că victoria în „război” depinde nu de numărul, ci de competența, devotamentul, solidaritatea și puterea de convingerea persoanelor din preajmă. În minister nu suntem mulți. Printre persoanele care stau în spatele meu acum sunt oameni cu experiență vastă în domeniul managementului educațional, oameni profesioniști, formatori, personalități cu un branding profesional înalt. Flexibilitatea, rapiditatea operațională și capacitatea decizională a Dlui Anatolie Topală, Secretarul General de Stat, îmi conturează ideile mele acordându-le concretețe, diplomație, raționament și persuasivitate.
Complianța dintre gândurile și intențiile mele și calitățile personale și profesionale ale Dnei Mariana Marin, șefa cabinetului ministrului, devin într-un timp record acțiuni concrete cu impact semnificativ. Leadership-ul molipsitor, flexibilitatea gândirii, puterea de imaginație, capacitatea de previziune, puterea de individualizare și analogie ale dnei Marin dau un caracter proactiv activității ministerului în această perioadă.
Deschisă, optimistă și încrezătoare, Daniela State, în pofida unei perioade scurte în calitate de consilier al ministrului, reușește să simtă bine pulsul ideilor mele.
Calitățile și aptitudini profesionale și manageriale ale secretarilor de stat, promptitudinea și responsabilitatea de care dau dovadă sunt elemente importante în elaborarea documentelor de politici și pentru implementarea lor cu succes.
Rep: Ce estimați că veți obține prin învățarea online? Au predat profesorii sau sunt doar recapitulări?
Igor Șarov: Școala, înainte de multe alte domenii, a trebuit să învețe să facă față unei situații de urgență dramatică, nu numai din punct de vedere organizațional, ci și din punct de vedere emoțional. Și vreau să spun, în primul rând, că sunt mândru de modul în care întreaga lume a școlii noastre, profesorii ei, elevii acesteia și tot personalul, au reacționat la un eveniment de această amploare. Pentru că au însoțit fiecare decizie, fiecare schimbare, oricât de bruscă, cu profesionalism și umanitate, mă face să mă simt liniștit și încrezător. Este prima lecție învățată de toată comunitatea, inclusiv de elevi.
Este firesc că avem anumite rezerve și lecții de învățat, dar este vital acum să sprijinim copiii, elevii și studenții, cadrele didactice și părinții, oferindu-le înțelegere și încredere, ca ulterior acestea să sporească.
La moment, obiectivul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării este de a scoate presiunea de pe toți: elevi și studenți, părinți, cadre didactice și manageriale, de pe sistem și de pe comunitate. A trecut foarte puțin timp. Puțin pentru a vorbi despre succese la nivel de sistem. Fiecare cadru didactic sau elev, școală sau raion acum se bucură de succese. Este deosebit de important că elevii continue să învețe, că învață în siguranță, că sunt în grija părinților lor. Este de remarcat progresul cadrelor didactice și solidaritatea de care au dat dovadă.
Întreaga comunitate a cadrelor didactice acum are prilejul să demonstreze măsura în care reușește să se încadreze și să-și onoreze destoinic meseria chiar și în condiții de stres, prin care nu a mai trecut vreodată nimeni. Totodată, avem ocazia să înțelegem în ce măsură folosim tot ce învățăm în curriculum întru bunăstarea noastră și starea de bine.
Pe de altă parte, acum ca niciodată, munca profesorului, a educatorului este înțeleasă de toți.
Mulți dintre managerii școlari și-au cimentat convingerea că este important să se mențină toate componentele școlii la un loc, că trebuie să fie aproape de fiecare angajat și de fiecare elev pentru a face față dificultăților împreună, că pot asigura succesul încurajând toate părțile antrenate în educație și că nu contează cantitatea: cifre, procente, rapoarte și altele.
Avem de câștigat pentru că învățăm altfel, învățăm să apreciem calitatea relațiilor.
Toată pledoaria nu este cu scopul de a nu spune lucrurilor pe nume. Da, la început a fost greu, destul de greu, mai greu decât mi-aș fi dorit, dar pare că trebuie puse la timpul trecut.
La moment, utilizarea platformelor digitale, a rețelelor de socializare și a resurselor digitale ce se măresc în progresie geometrică, asigură organizarea unui proces educațional chiar dacă este altfel. Sunt predate conținuturi curriculare, sunt propuse sarcini pentru exersare și organizate ocazii de dezvoltare și evaluare a competențelor formate. O sursă incontestabilă pentru învățarea noilor conținuturi curriculare este Biblioteca digitală creată în această perioadă. Dar despre această discutăm mai târziu.
Rep: Am văzut Raportul realizat de Republica Moldova cu privire la rezultatele la Testarea PISA, acum vedem metodologia predării la distanță, precum și Biblioteca Digitală ridicată după închiderea școlilor. Cum de le faceți atât de repede?
Igor Șarov: Vă mulțumesc! Am citit această întrebare și m-a copleșit o doză de mândrie. Mândrie pentru noi, pentru toți actanții acestui sistem.
Dna Marin Mariana, șefa cabinetului ministrului îmi spune de multe ori că trebuie să știm că suntem o țară care are multe succese, multe realizări în domeniul educațional, doar că vorbim modest despre ele. Această convingere i-a apărut nu acum, în calitate de șef al cabinetului meu, nu în această perioadă dificilă creată de pandemie, dar cu mai mulți ani în urmă, în calitate expert național în cadrul proiectelor de evaluare și analiză a sistemului de învățământ, cât și în calitate de președinte al Asociației Generale a Învățătorilor din România, filiala Republica Moldova. Și constat că are dreptate… Ba mai mult, știu că acest lucru se datorează resurselor umane pe care le avem în sistem, entuziasmul lor, deschiderea și receptivitatea lor, devotamentul și altruismul specific.
Sentimentul că mai avem ceva de învățat persistă la marea majoritate din cadrele didactice care predau actualmente în sistemul de învățământ. Acest resentiment ne face să fim mereu în căutare, să ieșim frecvent din zona de confort, să revizuim și să actualizăm strategiile. Pe altă parte, modernizarea și actualizarea sistemului de învățământ determină implementarea mai multor reforme, acestea solicitând formarea continuă a cadrelor didactice, implicarea activă a părinților, elaborarea planurilor de acțiuni pe termen scurt, dar și pe termen lung, cât și responsabilizarea tuturor: a celor care elaborează documentele de politici, cât și a celor care le implementează.
Chiar dacă au fost uneori incomode și mai greu acceptate de unele cadre didactice, reformele implementate de MECC au făcut de fiecare dată restartări pe diferite aspecte sau domenii. Reconceptualizarea Curricula pentru învățământul general și a programelor de studii pentru învățământul profesional-tehnic, dar și cel universitar, au avut drept scop racordarea standardelor educaționale naționale la cele internaționale, la solicitările societății, dar și a pieții muncii. În acest scop, toate instituțiile de învățământ superior, dar și profesional-tehnic și-au revizuit în ultimul timp specializările, actualizându-le. Dotarea instituțiilor, instalarea utilajului modern, modernizarea spațiile pentru studii, renovarea atelierelor didactice, digitalizarea procesului educativ, perfecționarea cadrelor didactice sunt acțiuni menite să ridice nivelul studiilor în Republica Moldova.
Pentru că facem efort să fim continuu conectați la necesitățile societății, pentru că ne dorim să îmbunătățim calitatea și relevanța studiilor, să dezvoltăm și să adaptăm serviciile educaționale, să asigurăm transparența, compatibilitatea și recunoașterea studiilor și a calificărilor obținute, pe plan internațional, am înțeles că trebuie să fim prompți, raționali, solidari și deschiși.
Un alt exemplu de promptitudine, deschidere, entuziasm, responsabilitate și solidaritate este programul educațional pregătit de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova pentru săptămâna pascală „Descoperim Republica Moldova, Împreună!”
Platformele create au fost un suport de învățare pentru toți elevii, studenții și copiii preșcolari, oferind o gamă de activități. Am propus comunității educaționale să organizăm o Școală Altfel. Activitățile cu caracter transdisciplinar le-au oferit posibilitate elevilor să aleagă diferite sarcini: să cerceteze, să meargă în excursii virtuale, să descopere personalități, să danseze, să cânte, să facă sport și să-și potolească toate curiozitățile. Chiar dacă nu a fost obligatoriu, programul a fost unul foarte solicitat, zilnic valorificat de către cadrele didactice, elevi și părinți într-un mod flexibil. Școala altfel i-a ajutat să cunoască mai bine Republica Moldova și să se simtă mai bine, mai mândri de țara în care s-au născut.
Sper că acești copii, educați într-un spirit de demnitate națională, să fie, cel puțin, la fel de entuziasmați deschiși, receptivi, devotați și altruiști precum profesorii lor.
Țin cu tot dinadinsul, atunci când vorbesc de rezultate, de performanțe și de izbânzi, să-i menționez pe cei care i-am avut parteneri de dezvoltare, donatorilor noștri. Pentru că am simțit susținerea și încurajarea Fundației Soros, Fundației pentru copii „Pestalozzi” Elveția, Parteneriatului Global pentru Educație prin intermediul UNICEF. Un succes aparte au avut proiectele din domeniilor de competență ale MECC – educație, cultură, cercetare, tineret și sport, susținute de Uniunea Europeană, Guvernului României, Băncii Mondiale și de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Printre acestea sunt: ofertele de burse, pentru toate ciclurile de studii, formarea continuă a cadrelor didactice, proiectele de renovarea a grădinițelor și de renovarea a unor obiective culturale din Republica Moldova, dotarea școlilor din localitățile rurale cu autobuze pentru transportarea elevilor,proiecte de asistență metodică și metodologică privind: asigurarea calității în educație, dezvoltarea cadrului Național al Calificărilor, Acreditarea instituțiilor de învățământ superior, dezvoltarea și reformarea învățământului profesional tehnic. Nu putem trece cu vederea donațiile de carte pentru bibliotecile școlare, organizarea odihnei de vară a elevilor, dar și politicile/ programele Uniunii Europene, precum și a platformelor regionale de cooperare: Programul Erasmus+, Programul eTwinning, Orizont 2020; Strategia UE pentru Regiunea Dunării; Programul de Cooperare Transfrontalieră în Sud-estul Europei.
Dovada susținerii și sprijinului parvenit din partea Guvernului României este și Codul educației al Republicii Moldova, elaborat în 2015. În ultimii cinci ani, cadrul juridic al raporturilor legate de proiectarea, organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului de educaţie din Republica Moldova, prevăzute de Codul Educației a suferit schimbări minore, nesemnificative. Acest lucru se datorează și faptului că acest document, actualul Cod al educației, este inspirat din Legea 1 din România în varianta sa originară. Experiența împărtășită de Guvernul României, precum și sprijinul și asistența Dlui Dragoș Ciuparu în perioada de elaborare a Codului Educației al Republicii Moldova a facilitat organizarea procesului educațional din țară într-un cadru legal, viabil, sustenabil și fundamental timp de 5 ani. Sper mult ca bunele practici pe care le are România, inclusiv și cele ce țin de elaborarea și implementarea documentelor de politici să rămână repere pentru sistemele din Republica Moldova.
Rep: Care sunt costurile realizării Bibliotecii Digitale, până acum?
Igor Șarov: Înainte de a vorbi despre costurile acestui proiect, vreau să fac câteva detalieri.
Asigurarea dreptului tuturor elevilor la educație, dar și la o educație de calitate este obiectivul secund în această perioadă. Reiterez, obiectivul prim este sănătatea. Avem multe cadre didactice bune, dar din păcate nu le sunt familiare tehnologiile informaționale. Mai avem familii pentru care implicarea plenară în învățarea online sincron este determinată de câțiva factori externi: viteza internetului, numărul mai mare de membri comparativ cu numărul dispozitivelor digitale din această familie, incapacitatea părinților de a rezolva anumite probleme sau dificultăți tehnice pentru implicarea în ore asistate de tehnologii. Nu mușamalizăm nici faptul că 4,4% din elevi nu sunt conectați la învățarea la distanță din cauza lipsei tehnologiilor. Raportul elevilor care se încadrează în statisticile enumerate mai sus comparativ este mai mic decât al celor care se implică plenar în învățarea la distanță. Dar pentru mine personal, cât și pentru Ministerul Educației, Culturii și Cercetării este un motiv de a identifica soluții, indiferent de costuri, pentru nu încălca dreptul copiilor la învățare. Aceste premise au determinat apariția bibliotecii digitale.
Educatieonline.md s-a anunțat din start a fi, dar și rămâne în continuare un proiect ambițios, de amploare și cu un impact valoros.
Scopul proiectului este de a asigura accesul liber și neîngrădit pentru toți elevii, părinții și cadrele didactice la conținuturile pe care trebuie să le învețe elevii conform curriculumului după un standard înalt al calității; astfel beneficiind de calitatea prestării serviciilor educaționale.
Educatieonline.md este o bibliotecă digitală, care conține în primă fază, aproximativ 2.500 de lecții video pentru elevii claselor I- a XII-a, la toate disciplinele, inclusiv profil real / profil umanistic (pentru nivelul de învățământ general). În faza a doua a proiectului, pe platforma educatieonline.md numărul total de lecții video va ajunge la circa 4.500. Lecțiile înregistrate vor fi atât în limba română, cât și în limba rusă. De asemenea, pe platformă sunt încărcate suporturile didactice deschise (manuale digitale, prezentări și exerciții).
Aproximativ 27.400 de profesori din cadrul învățământului general din republică vor putea utiliza în munca lor o infrastructură mai calitativă a învățământului de la distanță, creată pe baza platformei educatieonline.md. Estimativ, un număr de 331.000 de elevi din instituțiile de învățământ din întreaga țară, precum și 9.874 de copii cu dificultăți de învățare și dizabilități vor avea acces la programul școlar, elaborat într-o nouă formă, care le va permite să urmeze programul educațional de la distanță, accesând materialul didactic de pe platforma educatieonline.md, cât și având acces la lecțiile video, difuzate în rețeaua de televiziune națională.
Considerabil este și numărul de persoane implicate în realizarea acestui proiect, peste 300 de profesori din 69 de instituții de învățământ, ghidați de mai multe echipe de experți, coordonatori, operatori și voluntari. În debut au fost prioritizate orele pentru școala primară, pentru treapta gimnazială și pentru ciclul liceal. Ulterior, proiectul va fi extins și pentru preșcolari și pentru elevii cu deficiențe auditive sau surditate tardivă.
Sper că am fost destul de convingător în ceea ce privește necesitatea, dar și dimensiunea acestui proiect. Zic acest lucru ca să înțelegem că realizarea acestuia a fost practic imposibilă fără susținere din partea donatorilor. Astfel proiectul inițiat de Primăria Municipiului Chișinău, în colaborare cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a fost creat cu suportul Fundației Soros-Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei, Emisiunea EduTolk, Crunchyroll, Asociația Națională a companiilor din domeniul TIC și Academia de Inovare și Schimbare prin Educație.
Este o inițiativă încă nefinalizată și care ia amploare de la o zi la alta. Firesc, costurile vor fi mai mari decât ne-am propus, dar și proiectul devine mai impunător. Preferăm să „numărăm bobocii toamna”.
Aceste resurse vor putea fi folosite ulterior chiar și atunci când ne vom întoarce în sălile de clasă, fiind un bun suport pentru cadrele didactice în planificarea și desfășurarea orelor. Aceste suporturi vor fi utilizate în formarea inițială, dar și continuă a cadrelor didactice, cât și pentru învățarea copiilor cu dizabilități.
Impactul și valoarea morală a acestei biblioteci virtuale este mult mai mare decât costurile suportate acum.
Rep: Veți permanentiza învățarea digitală? Rămâne în vigoare metodologia sau expiră după ce se termină perioada de urgență?
Igor Șarov: Școala trebuie să țină pasul cu progresul tehnic, să ia în considerație preocupările și interesele elevilor, să fie flexibilă la schimbările parvenite. Acest lucru trebuie să-i învețe și pe elevi. Dacă ne-am fi opus progresului tehnic, nu organizam formări profesionale în scopul dezvoltării competențelor digitale ale cadrelor didactice înaintea pandemiei. Nu am fi insistat pe obligativitatea predării cursului de educație digitală în clasele primare și în clasele V-VII, pe reconceptualizarea Curriculumului la informatică, precum și pe dotarea școlilor cu calculatoare, conectarea lor la internet. Acum, am ajuns într-o situație fără precedent, când tehnologiile ne vor ajuta să asigurăm dreptul la educație.
Sunt conștient că mai avem mult până vom afirma că am digitalizat procesul educațional. Înțeleg și faptul că trebuie să acționăm mult mai repede, or, progresul tehnic actualmente evoluează de la o zi la alta. Facem efort! Și sperăm că dotarea școlilor și a cadrelor didactice cu tehnică de calcul, familiarizarea cu posibilitățile pe care le oferă învățarea cu utilizarea tehnologiilor, formarea competențelor digitale ale cadrelor didactice să ne permită realizarea obiectivelor propuse în Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2030”, având una dintre tendințele majore fiind digitalizarea procesului educațional.
Mai conștientizez și de faptul că schimbările bruște nu sunt întotdeauna ușor de gestionat, ușor de acceptat. Dar în această situație, pandemia ne oferă o favoare, o lecție impusă, incomodă, dar necesară. Multe cadre didactice, care până la pandemie s-au opus, acum fac imposibilul! Au reușit într-un timp foarte scurt să realizeze lucruri care în condiții obișnuite ar fi luat ani. Pare stresant, dar suntem convinși de faptul că va aduce plus valoare. Sperăm mult ca aceste competențe să le fie utile în organizarea procesului educațional la revenirea în sălile de clasă și nu într-o altă situație de criză, de aceea acceptăm și încurajăm oricare experiență cu impact pozitiv. Nu doar cadrele didactice, dar și unii părinți au fost nevoiți să-și asume provocarea, să-și performeze competențele digitale. Respectiv, și în alte domenii vom implica tehnologiile în activitatea lor.
Acum ca niciodată, mai multe cadre didactice vor avea posibilitatea să participe la diverse formări economisind timpul și banii pentru drum și cheltuielile pentru cazare și hrană. Modernizarea procesului educativ, diversificarea strategiilor și digitalizarea procesului vor fi la un clic distanță.
Recunoaștem că nu a trebuit niciodată să convingem tinerii să utilizeze tehnologiile, i-am încurajat doar să folosească tehnica de calcul limitat, rațional, în scopul învățării și informării.
Implementarea Metodologiei privind continuarea la distanță a procesului educațional în condiții de carantină, pentru instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal au scos la iveală câteva lucruri pe care ne-am dori să le îmbunătățim, mai puțin să le schimbăm.
Nu vom refuza la acest document, îl vom îmbunătăți după ce vom analiza impactul acestuia, avantajele pe care le oferă, dar și dificultățile cu care s-au confruntat cadrele didactice în implementarea lui. Putem fără jenă să spunem că este în proces de pilotare.
Mi-aș dori ca acest document să nu mai fie utilizat la scară națională, deși această pandemie m-a făcut să înțeleg că și pe timp de pace, nu putem fi siguri că învățarea în sala de clasă nu va fi posibilă. Cu prisosință va putea fi utilizat în anumite situații, situații concrete, acolo unde nu va putea fi organizată învățarea tradițională.
Rep: Care este, din perspectiva dvs., oportunitatea educațională pe care o aduce această epidemie?
Igor Șarov: Schimbările vor fi mari pentru toți și pentru fiecare!
Pandemia actuală, ca și alte pandemii, războaie sau calamități, reprezintă o provocare serioasă pentru umanitate. După anul 2020, cu siguranță se va contura o nouă mentalitate și gândire globală, probabil va fi revizuit tradiționalismul, bazele credinței, capacitatea omului de a se adapta și chiar procesul educațional cu noi oportunități. Aceasta se va întâmpla la nivel mondial, dar cu siguranță și pe continentul european, inclusiv și în Republica Moldova, care în ultimii ani tot mai mult a acceptat valorile și cultura europeană.
Ar trebui să fim totuși ceva mai optimiști și să vedem încă o oportunitate creată de această situație. Foarte multă lume, printre care elevi, părinții lor, dar și cadrele didactice, în perioada șederii acasă au avut parte inclusiv de un respiro cultural, au putut urmări spectacolele teatrelor noastre pe internet, și-au comandat mai multe cărți online, au privit mai multe filme etc. Muzeele își prezintă colecțiile online, bibliotecile oferă acces la fondul de carte națională și internațională, dezvoltă cursuri online pentru cei pasionați de code-ing etc. Consumul cultural a fost cu certitudine mai mare în perioada pandemiei, și asta poate influența inclusiv și situația de după. E adevărat că accesul la aceste produse și servicii culturale a fost preponderent în timpul pandemiei, dar sperăm că acest spirit cultural să perpetueze mult timp.
Chiar dacă o parte din cadre didactice erau familiarizate cu instrumentele online ce presupun instruirea la distanță, nimeni din ele nu au fost pregătite să o facă în volumul, cantitatea, calitatea și viteza pe care o cere situația… Sigur e că cei mai mulți s-au implicat din mers și au conștientizat că trebuie să învețe a face față și activităților la distanță. Numărul cadrelor didactice cărora le sunt străine tehnologiile informaționale este în descreștere datorită mentoratului la nivel local, precum și formărilor profesionale în domeniul instruirii la distanță, organizate ierarhic. Pe de altă parte, datorită donatorilor noștri, multe școli au beneficiat de tehnică de calcul. Rămânem optimiști că dotările din această perioadă nu vor servi drept decor în școli.
Multe lucruri ne-au reușit pentru că subiectul acțiunilor noastre au fost copiii, cei care dau dovadă de cea mai mare încredere, acceptând orice decizie a noastră, cei care depășesc îngrijorarea, frica și deznădejdea de care dau dovadă maturii, cei care au reușit mult mai ușor să renunțe la ceea ce aveau: prieteni, comunicare, tradiții și bucurii. Să înveți o asemenea generație este o oportunitate. În această perioadă, cadrele didactice au oferit ocazii elevilor să poarte un dialog de la egal la egal, diminuând distanțarea morală.
Acum, când învățarea a devenit mai prietenoasă tinerilor, sperăm să inspirăm și să motivăm tinerii pentru a alege meseria de pedagog. Chiar dacă pare pragmatic motivul, dar în comparație cu alți meseriași, cadrele didactice au continuat să lucreze.
Acum, mulți dintre cetățenii noștri plecați peste hotare, foarte mulți se întorc acasă. Chiar dacă sunt impuși de situație, se întorc și înțeleg că acasă sunt în mai mare siguranță, că acasă sunt așteptați de cei dragi și că societatea are nevoie de ei. Respectiv, în această perioadă, vom avea copii cu părinți acasă, copii fericiți în familii complete. Încep să fie mai vădite acțiunile și argumentele grupurilor de părinți solidari cu profesorii.
Am înțeles și noi că trebuie să revizuim oferta educațională în școli, să dăm mai multă flexibilitate planului-cadru, să începem realizarea de curriculum analizând aspectele practice și vitale ale acestuia.
Sper mult ca în paralel cu lupta împotriva virusului COVID-19, să câștigăm respectul societății în general, și încrederea tinerilor.
Istoria ne învață că popoarele atunci când au fost unite, împreună au depășit mai ușor problemele cu care s-au confruntat. În acest sens educației îi revine rolul decisiv nu doar pentru dezvoltarea competențelor elevilor, dar și pentru întreaga comunitate. După trecerea pandemiei COVID-19 în istorie, cercetarea se va baza pe noi teme legate de siguranța umanității, subiecte controversate din educație, sănătate, legislație, dezvoltarea economiei, promovarea și valorificarea patrimoniului cultural pentru a aduce profit etc.
Rep: Care sunt scenariile pe care le aveți pentru anul acesta școlar: mai vin copiii la școală? Bacalaureatul îl veți organiza ca în anii anteriori?
Igor Șarov: În calitate de ministru, fiecare acțiune, fiecare decizie este bine cântărită, pentru că nu-mi doresc ca acești copii să fie o generație de sacrificiu. Zicând acest lucru nu mă refer doar la absolvenții anului 2020, dar la toți copiii, elevii și studenții.
Situația excepțională în Republica Moldova este instituită până la data de 15 mai. Teoretic, elevii ar avea posibilitatea de a frecventa școala timp de 2 săptămâni. Deși de către Comisia pentru Situații Excepționale nu au fost formulate anumite concluzii referitoare la data întoarcerii în sălile de clasă, consider întoarcerea pentru 10 zile la școală poate pune în pericol sănătatea elevilor. Este un preț prea mare.
Cu referire la examenul național de bacalaureat, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va lua o decizie definitivă în funcție de data în care va fi permis accesul elevilor în instituțiile de învățământ. Opțiunea prioritară pe care ne-o dorim este bazată pe experiența statelor Europene, care presupune desfășurarea examenelor de Bacalaureat la sfârșitul lunii iunie începutul lunii iulie, dacă situația de criză va lua sfârșit. Astfel, amânarea sau, în unele cazuri, schimbarea modului de susținere a examenelor este o abordare generală la nivelul țărilor din UE. Totodată, trebuie să subliniez, că incertitudinea evoluției crizei pandemice ne poate dicta adoptarea unor soluții alternative, despre care Ministerul va putea comunica la mijlocul lunii Mai. Știm că se depun eforturi pentru o armonizare la nivelul UE, astfel încât elevii din țările care susțin bacalaureatul diferit de cum era planificat, să nu aibă de suferit privitor la înscrierile la universitate.
În acest sens, Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare poartă toate discuțiile la nivel tehnic cu agențiile similare din Uniunea Europeană pentru ca decalarea, subliniez, decalarea nu anularea examenului de bacalaureat să nu producă niciun efect negativ asupra elevilor merituoși care, chiar și în perioada dificilă de criză, vor trece examenul maturității – bacalaureatul.
Nu intenționăm să intervenim peste metodologia de organizare a examenelor de bacalaureat. Ne dorim respectarea prevederilor acestei metodologii, dar în condiții de maximă siguranță pentru elevi, cadre didactice, personalul din școli și părinți.
În loc de epilog Vă prezint două activități „proaspete”, organizate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării care fac dovada celor scrise mai sus.
https://www.facebook.com/ministerulculturii/posts/2949744821800415
Informații de background
Elevii din Republica Moldova învață educație digitală încă de la clasa I. Planul-cadrul pentru clasele I-IX prevede 1 oră pe săptămână, obligatoriu, pentru materia Educație tehnologică, în fiecare an de studiu gimnazial.
Spre comparație, elevii din România învață Informatica, obligatoriu, abia începând din clasa a V-a.
Vezi aici planurile-cadru din învățământul primar, în vigoare în prezent în România
Descarcă de aici Planul-cadru pentru gimnaziu, în vigoare în prezent în România
- NOTĂ: Campania #solidaritateCOVIDedu este un proiect al Edupedu.ro susținut de Fundația eMAG
- Stakeholderii care cred în educație și vor să se alăture inițiativei #solidaritateCOVIDedu sunt invitați să ne scrie pe comunicare@edupedu.ro
Citește și:
-
Bibliotecă digitală cu 2.500 de lecții, lansată la Chișinău la o lună de la închiderea școlilor / În România, 11 miniștri au ignorat Legea care prevede de 9 ani că Ministerul are obligația să facă o Bibliotecă școlară virtuală
-
Testarea națională în învățământul primar și examenele de absolvire a gimnaziului, anulate în Republica Moldova. Elevii vor primi Certificate de absolvire pe baza notelor din doi ani de gimnaziu
-
Școlile din Republica Moldova rămân închise pe toată perioada stării de urgență / Continuă învățarea la distanță
-
Republica Moldova, una dintre revelațiile PISA 2018. La Științe a întrecut România, iar la celelalte două domenii este foarte aproape