INTERVIU Fadia Saadah, director în cadrul Băncii Mondiale: Să se facă tot posibilul pentru deschiderea școlilor / Criza Covid-19 din educație ar putea crește cu până la 10% rata analfabetismului funcțional în rândul elevilor din România și să producă pierderi economice anuale de până la 1,4 miliarde de dolari

“Este important să se facă tot posibilul pentru deschiderea școlilor și pentru maximizarea șanselor de a le ține deschise pe viitor. Când sunt deschise, școlile trebuie să se asigure că sunt introduse măsuri adecvate de siguranță, respectate atât de personalul școlar, cât și de către copii”, avertizează Fadia Saadah, Director de Dezvoltare Umană pentru Europa și Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale. Aceasta arată, în răspunsuri la întrebările Edupedu.ro pe tema impactului economic și social al crizei cauzate de pandemia Covid-19 în educație, că, în absența unor măsuri dedicate pentru toți elevii, “ne așteptăm ca absolvenții de liceu din România să câștige cu 9.000 de dolari mai puțin din munca pe care o vor depune pe parcursul vieții, din cauza pierderii de învățare cauzate de Covid-19”. 

Aceasta s-ar traduce, la nivelul economiei țării, într-o pierdere economică anuală de până la 1,4 miliarde de dolari, arată reprezentanta Băncii Mondiale. Iar pentru elevi această criză educațională alimentată de pandemie “ar putea crește cu până la 10% rata analfabetismului funcțional în rândul elevilor din România”.

Recomandări-cheie ale reprezentantei Băncii Mondiale, Fadia Saadah:

• Toate eforturile ca școlile să rămână deschise, cu măsuri anti-Covid-19 bine puse la punct. “Creșterea ratei de vaccinare este esențială pentru a ține școlile deschise”

• “Este important ca România să măsoare nivelul de învățare al elevilor și să îl compare cu situația înregistrată înainte de criza Covid-19.”

• “Reducerea părăsirii timpurii a școlii ar trebui să rămână o prioritate pentru guvern.”

• “Regândirea programelor de instruire a profesorilor este necesară, pentru a-i ajuta pe aceștia să facă față provocărilor cu care se confruntă. Recomandarea Băncii Mondiale este ca această instruire să se alinieze la nevoile educaționale viitoare, inclusiv instruirea digitală (…)”.

Interviul pe larg:

“Edupedu.ro: Care sunt efectele pandemiei asupra educației din România, conform evaluărilor făcute de experții World Bank pe baza unor indici-cheie, precum abandonul școlar, adâncirea diferențelor dintre rural și urban, pierderile educaționale și cele de dezvoltare a abilităților?

Fadia Saadah: Criza Covid-19 are un impact semnificativ asupra învățării și va adânci inegalitățile în sistemele educaționale din întreaga lume, inclusiv din România. Presiunea asupra serviciilor de educație va mări decalajul pentru grupurile vulnerabile. Închiderile școlilor vor duce, probabil, la un regres al învățării și vor crește abandonul și părăsirea timpurie a școlii, mai ales în rândul celor mai vulnerabili dintre elevi, care vor resimți un impact mai puternic. Criza ar putea crește cu până la 10% rata analfabetismului funcțional în rândul elevilor din România. Acestea sunt, bineînțeles, predicții, dar referințele la pierderile de învățare din țările vest-europene (precum Anglia, Germania, Italia) indică pierderi semnificative, mai ales printre elevii cei mai dezavantajați. Este important ca România să măsoare nivelul de învățare al elevilor și să îl compare cu situația înregistrată înainte de criza Covid-19.

Edupedu.ro: Ce impact vor avea aceste pierderi educaționale asupra economiei, conform așteptărilor Băncii Mondiale – în termeni precum veniturile din muncă pe care le vor obține actualii elevi pe parcursul carierei lor (așa cum se estimează, la nivel global, aici)?

Fadia Saadah: Efectele Covid-19 asupra educației vor produce un impact de asupra economiei care se va resimți timp de decenii, dacă autoritățile nu acționează pentru a recupera pierderile de învățare și nu protejează capitalul uman al grupurilor afectate. Pierderile de învățare și reducerea anilor de școală pentru grupurile de elevi afectate de Covid-19 vor determina, estimativ, o scădere a veniturilor lor așteptate cu 3,6%. Această evaluare se bazează pe prezumția că un an de școlarizare produce la o creștere a veniturilor cu circa 8%, în medie. Mai puțină învățătură acum înseamnă mai puțină productivitate, mai puține venituri și mai puțină creștere economică pe viitor. 

În absența unor politici eficiente care să fie aplicate în privința elevilor din ciclul primar și secundar de astăzi, ne așteptăm ca absolvenții de liceu din România să câștige cu 9.000 de dolari mai puțin din munca pe care o vor depune pe parcursul vieții, din cauza pierderii de învățare cauzate de Covid-19. Această valoare este mult mai mare pentru cei săraci și vulnerabili, care au suferit o pierdere de învățare mai mare și, prin urmare, vor resimți o reducere mai mare a veniturilor lor viitoare.

Agregat, pierderile de învățare cauzate de Covid-19 s-ar putea traduce, în ansamblu, într-o pierdere economică anuală de până la 1,4 miliarde de dolari (paritatea puterii de cumpărare – 2011). În acest context, România are nevoie să protejeze bugetul educației, să asigure acțiuni remediale pentru recuperarea pierderilor de învățare, să prevină abandonul școlar și să investească în clădirea unui sistem educațional rezilient, mai bine echipat pentru a face față unor crize viitoare.

Edupedu.ro: Rata abandonului școlar din România este foarte ridicată. Este măsurată prin indicele de părăsire timpurie a școlii pentru grupa de vârstă 18-24 de ani, care în 2020 a fost de 15,6% (tineri care au terminat clasa a 8-a). Încotro credeți că ar trebui să se îndrepte atenția guvernului, pentru a contracara în mod adecvat astfel de probleme structurale?

Fadia Saadah: Părăsirea timpurie a școlii și abandonul au consecințe semnificative la nivel individual și al societății, precum un risc sporit de șomaj, venituri diminuate pe parcursul vieții, sărăcie, excluziune socială. Acestea pot produce costuri publice și sociale foarte mari, precum venituri fiscale mai mici și costuri mai ridicate pentru serviciile publice precum sănătatea, justiția penală, plăți de ajutoare sociale. 

România nu a atins țintele privind părăsirea timpurie a școlii stabilite pentru anul 2020 și vedem discrepanțe îngrijorătoare între rata părăsirii timpurii în orașe mari (4%), orașe mici (15%) și zone rurale (23%). Produce îngrijorare și proporția de tineri care nu sunt nici la școală, nici în câmpul muncii, care a crescut în 2021 de la 17% la 22%. România a înregistrat și cea mai mare diferență de gen în proporția celor care părăsesc timpuriu școala și nu vor să lucreze, care este cu 6,6 puncte procentuale mai ridicată în cazul femeilor tinere decât în cazul bărbaților tineri.

Având în vedere situația României, când vine vorba despre aceste ținte, reducerea părăsirii timpurii a școlii ar trebui să rămână o prioritate pentru guvern. Reducerea aceasta este esențială și pentru a atinge obiective europene și naționale importante.

Guvernele sunt nevoite, acum, să conceapă și să implementeze un plan de recuperare a învățării clădit în jurul a 3 elemente esențiale:

• Prioritizarea obținerii unor abilități timpurii de citire și calcul. 
• Măsurarea învățării prin intermediul unor teste standardizate. 
• Remedierea diferențelor de învățare printr-o serie de intervenții compensatorii, cu accent special pe elevii dezavantajați, de exemplu prin programe remediale facilitate de școli sau folosirea tehnologiilor digitale pentru a personaliza experiența învățării.   

Planul de recuperare a învățării ar putea fi sprijinit printr-un Mecanism de Avertizare Timpurie care este implementat în următorii câțiva ani în școli cu un procent ridicat de elevi vulnerabili, care riscă să abandoneze școala. Un astfel de sistem integrat de prevenire, intervenție și compensare este dezvoltat cu sprijinul Băncii Mondiale, printr-un proiect sub egida Direcției Generale Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM) a Comisiei Europene. Proiectul va alerta autoritățile în legătură cu elevii care riscă să abandoneze școala, va facilita măsurile necesare pentru a crește participarea școlară și va monitoriza rezultatele.

Edupedu.ro: Ce fel de măsuri recomandați în cazul profesorilor, dintre care mulți întâmpină încă dificultăți în efortul de a dobândi noi abilități în ceea ce privește noile modalități de predare și evaluare a elevilor? Studiile internaționale au arătat că stilul de predare folosit în România rămâne preponderent cel tradițional est-european, în care centrali sunt profesorii, nu elevii.

Fadia Saadah: Profesorii pricepuți sunt unul dintre ingredientele cele mai importante ale unui sistem educațional de succes. Există câteva opțiuni de luat în calcul aici. În primul rând, România poate iniția un “traseu al carierei didactice”. Acesta ar putea acoperi toate elementele selectării și promovării profesorilor, precum și evaluarea performanței. Traseul ar trebui să includă și evaluarea actualilor profesori și să coreleze rezultatele cu dezvoltarea profesională a profesorilor (instruirea) și cu stimulentele (economice și neeconomice). Bineînțeles, păstrarea profesorilor calificați este de asemenea importantă și avem nevoie de stimulentele potrivite pentru a o realiza.

În al doilea rând, regândirea programelor de instruire a profesorilor este necesară, pentru a-i ajuta pe aceștia să facă față provocărilor cu care se confruntă. Sfatul Băncii Mondiale este ca această instruire să se alinieze la viitoarele nevoile educaționale viitoare, inclusiv instruirea digitală, precum și la conținut și la sesiuni pe teme specifice, dar și la pregătirea practică suficientă în vederea predării și evaluării. 

În al treilea rând, este important să fie examinate provocările profesorilor care lucrează în școli care găsesc cu dificultate personal. În astfel de cazuri, este nevoie să fie analizată și modalitatea de a oferi sprijin potrivit și stimulente pentru profesori. Există o serie de opțiuni pe care guvernul le poate lua în considerare, pe baza experiențelor din România și din alte țări.

Spre exemplu, în Estonia profesorilor li se încredințează să administreze independent programa școlară (în principal structura claselor, orarul, ritmul de învățare și disciplinele), libertate care se traduce într-un simț mai profund al responsabilității față de elevi. În mod evident, profesorilor li se oferă, ca remunerație, importanța pe care o merită. Practicile la clasă sunt orientate puternic spre elev și interactive, oferind un spațiu democratic elevilor. Estonia găzduiește unul dintre modelele educaționale cu cel mai mare grad de inovație la nivel global, ce poate oferi învățare de calitate pentru toți elevii, mai ales celor mai puțin înstăriți.

Un alt exemplu vine din Danemarca, unde profesorii primesc indemnizații speciale, inclusiv cazare gratuită și calculatoare personale, dacă doresc să predea în zone izolate. 

În România, oportunitățile de promovare sunt legate de performanță, iar profesorii cu cele mai bune realizări primesc o primă de merit. Totuși, profesorii care ridică rezultatele elevilor cu performanță academică scăzută nu sunt recunoscuți în mod adecvat. Promovarea la nivel național a unor exemple de profesori de succes – cum sunt multe în România – ar putea dezvolta o cultură a bunelor practici și a modelelor.

Edupedu.ro: Care sunt recomandările Băncii Mondiale cu privire la continuarea școlii în condiții de pandemie? Și pe ce se bazează aceste recomandări? De exemplu, [până să ajungă la situația de acum], România a început noul an școlar având în vedere opțiunea de trecere în online la nivel de localitate, dacă se atingea un anume prag al răspândirii virusului, pe când cele mai multe țări europene renunțaseră la astfel de măsuri și încercau să țină școlile deschise indiferent de situația epidemiologică. 

Fadia Saadah: După o pandemie care s-a întins pe doi ani școlari, copiii români care aveau deja probleme au fost afectați și mai mult și vor avea nevoie de și mai mult sprijin pentru a beneficia de o educație de calitate. Este important să se facă tot posibilul pentru deschiderea școlilor și pentru maximizarea șanselor de a le ține deschise pe viitor. Când sunt deschise, școlile trebuie să se asigure că sunt introduse măsuri adecvate de siguranță, respectate atât de personalul școlar, cât și de către copii. Măsuri-cheie de protecție care pot fi luate de școli includ folosirea măștilor, distanțarea, aerisirea.

Creșterea ratei de vaccinare este esențială pentru a ține școlile deschise. Vaccinarea trebuie prioritizată pentru profesori și elevii eligibili. În prezent, România are una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din Uniunea Europeană. Încurajarea deopotrivă a profesorilor și elevilor să se vaccineze ar putea ajuta România să atingă un prag de vaccinare liniștitor, esențial atât pentru redeschiderea școlilor, cât și pentru a le ține deschise. Rate mai ridicate de vaccinare ar oferi autorităților locale și centrale și lungimea de bandă necesară pentru a-și spori eforturile dedicate asigurării de oportunități pentru învățare de calitate, pentru toți copiii.”

__________

Fadia Saadah este Director de Dezvoltare Umană pentru Europa și Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale. A ocupat mai multe posturi de conducere și de management la Banca Mondială. Dr. Saadah a obținut diplomele de licență și master la Universitatea Americană din Beirut, Liban, și diplomele de master în științe ale sănătății și doctorat la Universitatea Johns Hopkins, Baltimore, SUA.