Interviu-experiment luat de profesorul Doru Căstăian elevei sale Aura-Maria Badiu, președinta Consiliului Județean al Elevilor Galați: Mi-aș dori ca profesorii fiecărui elev din România să-și cunoască bine materia și să o predea într-un mod atractiv, acolo unde există posibilitatea

Profesorul Doru Căstăian lansează un interviu-experiment cu președinta Consiliului Județean al Elevilor din Galați. Elevă în clasa a XI-a la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, chiar în colectivul al cărui diriginte este Căstăian, Aura-Maria Badiu a vorbit despre dorința generației sale de a se implica și de a modifica realitățile comunității, dar și despre cerințele pe care le au elevii de la propriii profesori.

“Mi-aș dori ca profesorii fiecărui elev din România să-și cunoască bine materia și să o predea într-un mod atractiv, acolo unde există posibilitatea”, a declarat Aura-Maria Badiu.

Președintă interimară a Consiliului Județean al Elevilor (CJE) din Galați, aceasta a povestit că “tinerii cu care am interacționat până la momentul actual aleg totuși să se implice, chiar în mai multe domenii, tocmai pentru a-și aduce aportul la dezvoltarea reală a unei comunități (…). În momentul în care considerăm că o situație poate fi îmbunătățită prin contribuția noastră și nu numai, acționăm”. 

Redăm integral interviul acordat de Aura-Maria Badiu profesorului Doru Căstăian. Profesor de Filosofie la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, publicist, traducător și doctor în filosofie, Doru Căstăian aduce astfel în atenția publicului modul de gândire și planurile tinerilor cărora pandemia le-a închis ușile școlilor pentru 6 luni.

Prof. Doru Căstăian: Spune-ne 3 lucruri despre tine. Cele mai importante.

Aura-Maria Badiu: Mă numesc Badiu Aura-Maria, sunt elevă în clasa a XI-a la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, iar de aproximativ doi ani fac parte din mișcarea de reprezentare a elevilor. La momentul actual, sunt președinte interimar al Consiliului Județean al Elevilor Galați și redactor în Consiliul Național al Elevilor și cred că acestea sunt aspectele ce mă caracterizează cel mai bine, tocmai pentru că, într-o anumită modalitate, se îmbină cu dorința continuă de a mă implica și de a îi determina și pe alții să o facă, indiferent de domeniul în care aleg să realizeze acest lucru.

Îmi place să îmbin formalul cu non-formalul, să mă exteriorizez prin intermediul desenului și al scrisului și vreau să cred că la finalul zilei am realizat măcar o acțiune care pe viitor mă va impacta pozitiv în dezvoltarea profesională și personală.

Prof. Doru Căstăian: De ce să te implici în CJE sau în orice altceva? Nu e mai simplu să nu te implici?

Aura-Maria Badiu: Într-adevăr, putem spune că este mult mai ușor să nu te implici. Însă, odată ce alegi o astfel de variantă, respectiv „varianta mai ușoară”, te complaci pe o situație la care nu vei contribui în vreun fel, indiferent dacă rezonezi sau nu cu ea și cu modul ei de desfășurare. 

Tinerii cu care am interacționat până la momentul actual aleg totuși să se implice, chiar în mai multe domenii, tocmai pentru a-și aduce aportul la dezvoltarea reală a unei comunități în care cred și pe care își doresc să o vadă crescând.

Vreau să cred că fac parte dintr-o generație care pune punctul pe „i”, atât din punct de vedere al identificării problemelor, cât și din cel al soluționării acestora. În momentul în care considerăm că o situație poate fi îmbunătățită prin contribuția noastră și nu numai, acționăm. 

Iar pentru a mă raporta și la experiența personală, pot spune cu sinceritate că am ales să mă implic în tot ceea ce ține de structurile de reprezentare a elevilor, sau diverse organizații non-guvernamentale, pentru că am conștientizat că nu va fi ceva ușor de realizat, iar eu asta căutam la începutul ciclului liceal, când am făcut primul voluntariat și când am candidat pentru prima dată pentru o funcție în Consiliul Județean al Elevilor Galați. La momentul respectiv, școala era prea puțin pentru mine.

Deși îmi era și îmi este în continuare oferită o bază informațională necesară dezvoltării mele profesionale, am vrut să privesc dincolo de acest aspect și să caut activități care m-ar putea stimula intelectual dintr-un alt punct de vedere. Odată cu diverse funcții și atribuții, mi-am dezvoltat un raționament distinct și o altfel de perspectivă de ansamblu asupra situațiilor în fața cărora mă aflu.

Prof. Doru Căstăian: Ce vă iese cel mai bine și ce vă iese cel mai rău în acest moment?

Aura-Maria Badiu: E destul de greu să delimitez aspectele ce funcționează cel mai bine și cel mai rău la nivelul Consiliului Județean al Elevilor Galați, având în vedere modul de funcționare al structurii și tipurile diversificate de acțiuni pe care le putem demara prin intermediul acesteia.

În acest moment, din păcate, putem spune că structura de reprezentare a elevilor gălățeni nu este pe cât se poate de cunoscută în rândul acestora. Nu toți elevii sunt conștienți că există un Consiliu al Elevilor pregătit să acționeze constant pentru respectarea drepturilor și îndatoririlor acestora. Însă, treptat, încercăm să devenim mai vizibili, atât în mediul offline, cât și în cel online, pentru a diminua problema în cauză. Iar pentru a prezenta și situația dintr-un punct de vedere optimist, cred că avem și anumite aspecte care ne avantajează activitatea. Spre exemplu, pot spune că inițiativele noastre sunt în general privite cu deschidere, atât de elevi, cât și de profesori și inspectoratul școlar, tocmai pentru că am început să fim priviți ca niște tineri care chiar pot veni cu propuneri reale asupra problemelor din învățământul românesc.

Prof. Doru Căstăian: Care este lucrul pe care ți-l dorești cel mai mult de la colegii tăi?

Aura-Maria Badiu: Având în vedere dezvoltarea continuă în care se află Consiliul Elevilor, privind atât modul de funcționare al acestuia, cât și modalitatea prin care poate ajuta elevii români, mi-ar plăcea să văd tot mai des cum colegii mei „se ridică din bancă” pentru a-și exterioriza opiniile și nemulțumirile.

Adeseori, principalii beneficiari ai mediului educațional se tem să-și exprime punctul de vedere asupra situațiilor care îi vizează tocmai pentru a nu deranja un alt actor al actului educațional, însă o astfel de abordare nu va putea contribui la soluționarea problemelor identificate de aceștia.

De asemenea, mi-aș dori ca drepturile și îndatoririle elevilor să fie cunoscute pe cât se poate de bine de ei, tocmai pentru a se putea consolida clar diferența dintre a-ți exercita un anumit drept în condițiile în care acesta a fost încălcat sau este pe cale de a fi încălcat și dintre a te folosi de premiza „avem drepturi”, fără a ține cont și de îndatoririle care vin din postura respectivă.

Am acționat întotdeauna pentru respectarea drepturile colegilor mei, după ce m-am documentat referitor la acestea, în concordanță cu alte informații necesare din cadrul procesului de reprezentare. Însă, niciodată nu m-am ascuns în spatele acestora, din simplul fapt că nu pot cere asumare din partea unor persoane în momentul în care eu însămi nu pot face acest lucru și mi-aș dori același lucru din partea tuturor elevilor: să „se ridice din bancă” pentru a-și exprima opiniile, dar să se asigure și că nu-și neglijează îndatoririle.

Prof. Doru Căstăian: Care este lucrul pe care ți-l dorești cel mai mult de la profesorii tăi?

Aura-Maria Badiu: Mi-aș dori ca profesorii fiecărui elev din România să-și cunoască bine materia și să o predea într-un mod atractiv, acolo unde există posibilitatea, pentru a capta atenția principalilor beneficiari ai mediului educațional.

De asemenea, aceștia ar trebui să fie abordabili, să transmită către elevi că sunt acolo pentru ei dincolo de procesul de învățare-predare, tocmai pentru că preferăm comunicarea în detrimentul rigidității sau formalității ridicate. Iar unul dintre cele mai importante aspecte care cred cu tărie că ar trebui eficientizate face referire la respect, tocmai pentru că acesta nu trebuie să fie impus prin cultivarea fricii, ci câștigat într-o oarecare măsură.

Prof. Doru Căstăian: Trei lucruri pe care le-ai schimba acum în învățământ?

Aura-Maria Badiu: Sistemul de învățământ românesc are mai multe lacune, care se întâmplă să fie și complexe, iar din acest motiv sunt afectați direct toți actorii implicați în procesul educațional, aspect ce s-a resimțit pe cât se poate de clar în acest an.

Dacă aș avea puterea să fac mai multe schimbări la nivelul învățământului din țara noastră, aș începe cu schimbările care continuă să fie discutate și care, cumva, continuă să fie catalogate drept probleme tocmai pentru că soluționările lor n-au fost pe cât se poate de concrete.

Din păcate, elevii nu beneficiază de burse așa cum prevăd actele normative superioare, iar transportul acestora încă nu este decontat corespunzător, determinându-se astfel procentajul ridicat al principalilor beneficiari ai mediului educațional care abandonează școala.

Iar, după cum am menționat și anterior, contextul epidemiologic actual ne-a arătat că digitalizarea educației este pe cât se poate de necesară și relevantă, însă România a întâmpinat și întâmpină probleme, pornind de la elevii dezavantajați, care au fost lăsați în afara sistemului educațional din 11 martie 2020, continuând cu modul haotic de luare și transmitere al deciziilor privind întreaga situație. În schimbările pe care le-aș aduce sistemului de învățământ românesc, m-aș angaja într-o comunicare transparentă și coerentă, bazată pe dialogul cu factorii decizionali și actorii implicați.

Prof. Doru Căstăian: Cum vezi viitorul Consiliului Elevilor în România?

Aura-Maria Badiu: Sunt sigură că, în viitorul apropiat, Consiliul Elevilor va beneficia de o vizibilitate crescută, iar propunerile și soluționările acestora vor fi luate în considerare cu adevărat, tocmai pentru că vocea elevilor devine din ce în ce mai articulată și coerentă.

Prof. Doru Căstăian: Adresează-i o propoziție (un sfat, o dorință, o apreciere, o critică etc.) ministrului educației.

Aura-Maria Badiu: Ministrul Educației ar trebui să facă orice pentru sistemul educațional al țării noastre: să propună, să solicite, să fie mereu cu un pas înainte și să-și asume deciziile comunicate ca fiind cele mai benefice pentru situațiile în fața cărora ne aflăm.