INTERVIU Dragoș Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României: Pregătirea specialiștilor în inteligență artificială în universități, includerea unei discipline opționale în preuniversitar sunt printre obiectivele Cadrului strategic național pentru IA

„Pregătirea specialiștilor în inteligența artificială, la nivel de studii de licență, masterat și postuniversitare, includerea unei discipline opționale în preuniversitar sunt printre obiectivele Cadrului strategic național pentru Inteligență Artificială, elaborat de către Autoritatea pentru Digitalizarea României, în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca”, a declarat Dragoș Vlad, președintele ADR, într-un interviu pentru Edupedu.ro, în care a vorbit despre fondurile disponibile pentru digitalizarea educației și implementarea IA în educație, dar și despre cum poate fi folosită inteligența artificială în configurarea unor procese educaționale adaptate și a unor activități repetitive/administrative.

Dragoș Vlad a enumerat cateva moduri în care poate fi folosită IA în educație: „analiza și evaluarea temelor, notarea testelor, organizarea rapoartelor, elaborarea de prezentări, crearea de conținut educațional inovativ, configurarea de lecții în format digital, dezvoltarea platformelor online de învățare și accesare de conținut educațional, susținerea formelor interactive de învățare utilizând tehnologii digitale”. 

„De asemenea, IA poate fi utilizată în procese educaționale către persoane cu deficiențe de vedere sau de auz și învățare la distanță”, a adăugat acesta.

În ceea ce privește fondurile pentru digitalizarea educației, președintele Autorității pentru Digitalizarea României a vorbit despre apelul pentru Digitalizarea în educație, cu un buget de 168.780.765 euro, deschis până pe 22 decembrie 2025, care are ca obiective dezvoltarea managementului școlarității prin intermediul unor platforme digitale integrate și creșterea accesului la învățământul superior prin digitalizarea portofoliului educațional al studenților. 

Interviul integral

Rep.: Cum credeți că poate transforma inteligență artificială educația?

Dragoș Vlad: Programul de Guvernare 2021-2024 menționează inteligența artificială în contextul stimulării de proiecte strategice pe direcțiile de dezvoltare la nivel european, ca obiectiv strategic al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării. O astfel de linie de interes pentru România este utilizarea comună și mai eficientă a resurselor, unde IA apare alături de Big Data și IoT. 

Transformarea digitală va fi implementată pe cinci axe strategice: administrație publică digitală, economie digitală, educație digitală, securitate cibernetică, comunicații digitale și tehnologii ale viitorului, unde IA este menționată alături de tehnologii precum 5G, IoT, comunicații cuantice, robotică, blockchain sau orașe inteligente. 

Inteligența Artificială va transforma peisajul economic al României. Următorul deceniu va necesita efortul întregii societăți, al guvernului, deoarece creșterea economică și, implicit, prosperitatea socială vor fi definite de abilitatea României de a înțelege, de a valorifica și de a se adapta la avansul rapid determinat de tehnologiile emergente, cu precădere de IA. Valorificarea oportunităților pe care IA le deschide, începând cu alinierea la obiectivele stabilite de strategia națională de IA pentru planificarea pe termen imediat următor, va sprijini dezvoltarea economică, bunăstarea socială și optimizarea guvernării statului, în contextul tranziției către o economie bazată pe cunoaștere, IA fiind printre actorii principali.

Unul dintre cele mai importante beneficii ale inteligenței artificiale se referă la îmbunătățirea nivelului și calității vieții la nivel de societate. Aceste soluții de IA pot să eficientizeze și faciliteze interacțiunile de orice tip și să adauge plusvaloare individului ca parte integrantă a mecanismelor locale, regionale și naționale. Adoptarea soluțiilor IA trebuie să vină în mod natural și să nu ridice bariere sau probleme utilizatorilor finali. Implementarea lor la nivel de administrație publică nu ar trebui să limiteze sau să îngreuneze accesul cetățenilor la serviciile publice, ci din contră, să permită o mai mare transparență a deciziilor și o rapiditate crescută a soluționării cererilor acestora, precum și o mai mare implicare a cetățenilor în luarea deciziilor la nivel local și național.

Este evident că educația are un rol extrem de important, atât din perspectiva pregătirii viitoarelor generații de specialiști dar și prin adoptarea IA în dezvoltarea programei școlare, modernizării sistemului de predare și învățare, într-un parteneriat profesor – elev – părinte în care elevul este în mijlocul atenției și este îndrumat într-o manieră corectă pentru a conștientiza beneficiile IA dar, mai ales, riscurile la care poate fi expus în condițiile în care informarea este deficitară, insuficient explicată sau neînțeleasă. 

În procesul educațional, IA poate fi utilizată în configurarea unor procese educaționale adaptate, unor activități repetitive/administrative, precum analiza și evaluarea temelor, notarea testelor, organizarea rapoartelor, elaborarea de prezentări, crearea de conținut educațional inovativ, configurarea de lecții în format digital, dezvoltarea platformelor online de învățare și accesare de conținut educațional, susținerea formelor interactive de învățare utilizând tehnologii digitale. De asemenea, IA poate fi utilizată în procese educaționale către persoane cu deficiențe de vedere sau de auz și învățare la distanță.

Trebuie subliniat că potențialul AI este încă insuficient cunoscut și noi metode de utilizare a tehnologiei sunt descoperite permanent, în toate domeniile.

Rep.: Există fonduri pentru implementarea inteligenței artificiale în educație și digitalizare pentru care pot aplica unitățile de învățământ din preuniversitar și universitățile?

Dragoș Vlad: Fonduri pentru implementarea IA în educație și digitalizare sunt atât la nivelul UE, de exemplu Programul Orizont Europa (Horizon Europe Program) –  principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027, cât și la nivel național, co-finanțate de UE, din Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021 – 2027, precum și Programele Operaționale Regionale care au, în general, axe dedicate digitalizării educației și adoptării noilor tehnologii avansate, printre care și IA. 

Rep.: Cum se implică Autoritatea pentru Digitalizarea României în sistemul de educație din România?

Dragoș Vlad: Autoritatea pentru Digitalizarea României, în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a implementat, în perioada decembrie 2020 – noiembrie 2023, proiectul „Cadru strategic pentru adoptarea și utilizarea de tehnologii inovative în administrația publică 2021-2027 – soluții pentru eficientizarea activității”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, Cod MySMIS 129878, SIPOCA 704. 

Un reper important al proiectului l-a constituit elaborarea Cadrului strategic național pentru Inteligență Artificială (CSN-IA) care stă la baza primei Strategii Naționale pentru Inteligența Artificială, document strategic pe care Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării îl va promova în perioada imediat următoare și a cărui implementare va debuta, aducând laolaltă toți actorii instituționali cu competențe în domeniu.

Pentru că educația a fost una dintre temele majore care a reprezentat o constantă a întregului proces complex de elaborare a CSN-IA, unul dintre obiectivele generale ale strategiei este Susținerea educației pentru CDI și formarea de competențe specifice IA. Acest obiectiv general este declinat într-o o serie de obiective specifice cărora li s-au asociat apoi măsuri de implementare (programe).

Astfel, obiectivele specifice ce privesc educația sunt:

1. Creșterea capacității de formare și a nivelului de pregătire a specialiștilor în IA, prin măsuri propuse la nivel de studii de licență, masterat și postuniversitare;
2. Creșterea nivelului de înțelegere de bază a populației privind beneficiile, utilizarea și reglementarea tehnologiilor IA, prin măsuri care pot fi realizate prin sistemul preuniversitar de educație, cum ar fi: dezvoltarea de programe de instruire în fundamentele IA a unor categorii socio-profesionale care interacționează masiv cu populația generală, includerea unei discipline noi (opționale), respectiv actualizarea unor discipline existente pentru introducerea unor noțiuni fundamentale din domeniul IA în programa de studiu de liceu cu profil real, realizarea de module opționale (curriculum la decizia școlii) de studiu al conceptelor de bază IA pentru școlile și liceele de profil socio-uman de către universități, firme și ONG-uri.

Pe de altă parte, în cadrul Autorității pentru Digitalizarea României funcționează Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale care recent, în luna octombrie a.c., a lansat un apel pentru depunere de proiecte pe o linie de finanțare dedicată: E-guvernarea și digitalizarea în beneficiul cetățenilor – Digitalizarea în educație. Solicitantul eligibil este Ministerul Educației în parteneriat cu unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior. 

Apelul este deschis până la data de 22.12.2025 și acțiunile sprijinite sunt:

• Dezvoltarea unui sistem integrat de management al școlarității având la bază tehnologii care arată capacitatea acestuia de a suporta corect un volum mai mare de încărcare, sau care permit mărirea sau extinderea sa, precum și tehnologii interoperabile moderne, dedicat managementului școlarității prin intermediul unor platforme digitale integrate; dezvoltarea și implementarea unui serviciu integrat de catalog electronic la nivel național; dezvoltarea facilităților de administrare și organizare / desfășurare a concursurilor / examenelor naționale din învățământul preuniversitar; dezvoltarea și implementarea unor facilități digitale de eficientizare a managementului administrativ în sistemul de învățământ; 
• Creșterea accesului la învățământul superior prin crearea și digitalizarea portofoliului educațional (art. 192 din Legea învățământului superior nr. 199/2023) care să asigure printre altele interconectarea nevoilor pieței muncii cu oferta educațională și de cercetare, ce poate fi susținută de învățământul superior prin intermediul studenților din ciclurile universitare de licență, master și doctorat. Baza de date va fi dezvoltată ca agregare de resurse din multiple platforme, care gestionează elemente legate de profilul educațional al studenților, destinate analizei și procesării de date statistice menite să sprijine deciziile strategice și administrative în Învățământul Superior din România. Aceste platforme sunt destinate și pentru sprijinirea dezvoltării și consolidării e-infrastructurii și bazei academice în vederea asigurării accesului comunității universitare la resurse electronice integrate, inclusiv îmbunătățirii măsurilor educaționale și tehnice pentru garantarea originalității diferitelor lucrări conform art. 18 lit. a) din Legea învățământului superior nr. 199/2023.

Pentru mai multe detalii, puteți consulta pagina apelului Digitalizarea în educație.

Mai mult, la nivelul Autorității funcționează Laboratorul Digital de Politici publice, pus la dispoziția autorităților publice care doresc să testeze și să experimenteze soluții digitale pentru probleme din diferite domenii de activitate, inclusiv din educație, astfel încât acestea să stea la baza unor politici publice bazate pe dovezi.

Citește și:

Cum introducem inteligența artificială în școli? INTERVIU Profesoara Yiran Zhao, expert OECD: Ca să le dăm cu adevărat putere profesorilor atunci când promovăm tehnologiile AI, cheia este să gândești din perspectiva profesorului

INTERVIU Profesorul Răzvan Bologa: Inteligența artificială poate revitaliza interesul elevilor pentru învățare și am putea estima în timp real competențele lor. Profesorii vor redeveni fascinanți și rezultatele la PISA se vor îmbunătăți

VIDEO Profesorii din 5.400 de școli pot preda și forma competențe ale viitorului pentru 800.000 de elevi cu ajutorul plăcuțelor programabile produse, în premieră, în România

Andreas Schleicher, fondatorul PISA: 40% din statele OCDE au sisteme de bonusuri pentru a stimula performanța profesorilor / Dacă vreți să impuneți criterii de performanță în salarizarea cadrelor didactice, folosiți cât mai multe criterii posibil, pentru că dacă puneți unul singur, acela va fi corupt

VIDEO TEXT Dezbatere online: PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii / Directorul OCDE pentru Educație, Andreas Schleicher: Diferențele sociale relevate de PISA sunt o provocare imensă pentru România / Ce spun fostul ministru Mircea Miclea, cercetători, profesori și reprezentanți ai mediului de afaceri despre rezultatele și opțiunile României