Directorul Școlii Gimnaziale nr. 1 din Curcani, Viforel Dorobanțu, nu este deloc mulțumit de rezultatele elevilor de la Evaluarea Națională 2023 și spune că își asumă acest eșec. Într-un interviu pentru Edupedu.ro, el a explicat ce își reproșează lui dar și profesorilor: “E clar că școala nu a făcut totul pentru ca acești copii să aibă acces la o pregătire normală. O mare greșeală a fost că nu am ținut cont de rezultatele de la evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, pentru că puteam să prevenim lucrurile”. Așa că soluția sa este pe de-o parte să verifice acum toate aceste rezultate ale elevilor din anii de școală primară și clasa a VI-a și să încerce să recupereze din lipsuri.
O altă măsură pe care deja a pus-o în practică: a înființat o școală de vară gratuită, unde peste 100 de elevi, chiar și din sate învecinate, s-au înscris doar dacă și-au dorit. Au ore de robotică, limba română, matematică și chiar dans, în aer liber, fără să sune clopoțelul, iar elevii sunt grupați pe tipuri de interes și nivel de cunoștințe, nu pe vârstă: “Ne-am gândit că, dacă stau în curtea casei toată vara, s-ar putea să nu fie chiar bine pentru ei. Așa că ne-am zis că trebuie să îi scoatem de acolo, îi aducem la școală și le arătăm un altfel de școală, un pic de învățare prin joacă”.
- Școala Gimnazială Nr. 1 Curcani este situată la aproximativ 50 de km de București. Sunt peste 400 de elevi în clasele primare și gimnaziu, iar școala are și ciclu de preșcolar. Elevii provin din medii sociale și culturale diferite, 70% dintre ei fiind de etnie rromă.
- În școală există în jur de 80 de copii cu cerințe educaționale speciale, copii care prezintă dificultăți în vorbire, copii hiperactivi cu dificultăți de învățare, dintre care 70 au vârste cuprinse între 4 și 10 ani.
- Majoritatea elevilor provin din familii sărace, care nu au resursele necesare pentru a-i sprijini pe copii în dezvoltarea profesională, iar acolo unde părinții au resurse, interesul elevilor pentru educație este scăzut, deoarece sunt crescuți de rude, părinții nu îi supraveghează, sunt plecați la muncă în străinătate.
Rezultatele de la Evaluarea Națională 2023, arată că aproape 40% dintre elevii de clasa a VIII-a de la școala din Curcani, au luat note peste 5, iar județul Călărași este la coada clasamentului în acest an privind notele de la Evaluarea Națională. Directorul școlii din Curcani, școală care este într-un proiect de școală-pilot din 2021, dar cu generația de elevi care va da Evaluarea Națională în anul 2025, Viforel Dorobanțu a spus public că își asumă acest eșec, și că după ce a recunoscut eșecul, încearcă să ia măsuri. “Îmi asum acest eșec! O explicație simplă ar fi: atât s-a putut! Eu aș mai adăuga: atât s-a vrut, de către toate cadrele didactice din școală! Că dacă se dorea mai mult, lucrurile stăteau altfel”, a scris profesorul pe pagina sa de Facebook imediat dupa afișarea rezultatelor de la EN VIII. Ce poate face un director de școală pentru a îmbunătăți performanța elevilor?
Printre măsurile la care directorul s-a gândit și pe care deja le-a pus în practică este și deschiderea unei școli de vară pentru elevii care vor să învețe altfel, unde se fac cursuri de robotică, dar și de română, engleză, matematică și ore de dans.
Într-un interviu pentru Edupedu.ro, directorul școlii din Curcani spune că măsurile acestea sunt fie remediale, fie pentru îmbunătățirea percepției școlii în comunitate. Vrea ca pentru ca anul viitor, următoarea generație de elevii ai școlii care termină gimnaziul să nu mai ia note atât de mici la Evaluarea Națională. El spune că principala cheie o reprezintă interpretarea Evaluărilor Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și deja a început să verifice aceste rezultate ale elevilor care acum intră în clasa a VII-a, și care de altfel, fac parte dintr-un proiect pilot, prin care a redus orele de matematică de la clasă, iar acum a făcut o modificare și pentru generația care intră în toamnă în clasa a VIII-a. Le-a reorganizat orarul după modelul de la Colegiul Național “Gheorghe Lazăr”, adică în prima parte a anului școlar să se axeze pe disciplinele care nu țin de Evaluare Națională și apoi de la jumătate anului școlar să facă mai multă matematică și română, pregătire pentru examen.
Redăm mai jos interviul integral cu directorul Școlii Gimnaziale nr. 1 Curcani, județul Călărași, Viforel Dorobanțu:
Edupedu.ro: Într-o postare pe pagina dvs. de de Facebook scriați că vă asumați eșecul acestor rezultate de la Evaluarea Națională pentru elevii de clasa a VIII-a. Cum anume vă asumați eșecul?
Viforel Dorobanțu: Asumare în sensul că e clar că școala nu a făcut totul pentru ca acești copii să aibă acces la tot ceea ce înseamnă o pregătire normală. Și aici mă refer începând de la clasele primare până la clasele de gimnaziu. N-am ținut cont de rezultatele de la evaluările de la II-a, a IV-a și a VI-a. Și aici recunosc că este o mare greșeală, pentru că dacă mă uitam de la a II-a, a IV-a și a VI-a, vedeam că ori are probleme la numerație, ori are probleme la alfabetizare. Și puteam să prevenim lucrurile, dar n-am făcut lucrul ăsta. Și într-adevăr aici o mare problemă e faptul că am tratat cu o oarecare ușurință valorile acestea, de unde puteam să obținem niște semnale. Asta ar fi o primă discuție: faptul că ajung la gimnaziu cu niște lacune care cu greu pot fi recuperate. De aici a venit o mare greutate, chiar și cu pregătiri suplimentare care s-au făcut, aceste lacune s-au perpetuat, evident, nu s-a putut recupera. Deci, din punctul meu de vedere problemele încep de la învățământul primar.
Edupedu.ro: Și ați început să verificați deja rezultatele de la Evaluările Naționale?
Viforel Dorobanțu: Da, suntem în proces de căutare și identificare a evaluărilor, căutare în arhivă a fiecărei evaluări pe care am făcut-o învățătoare și profesorii anteriori, ca să vedem la copiii care au luat note mici la Evaluarea Națională, dacă scrie acolo că stau bine cu numerația, că stau bine cu față de citit și înțeles. Undeva trebuie să fie o cauză. Dacă descoperim că erau probleme și noi nu le-am tratat..
Lăsând la o parte problemele din sistem, probleme de subiecte cum sunt ele făcute, să aflăm ce a stat la baza acestui eșec. Acum am stabilit ca de anul viitor fiecare dirigintă când ia clasa a V-a, îi punem în brațe rezultatele, foile fiecărui copil de la clasele a II-a și a a-IV-a și îi spunem: copilul ăsta are probleme la partea de română, la mate e mai bun. Vorbești cu profesorul de mate, uite și care e problema la fiecare elev.
Edupedu.ro: Cum credeți că pot fi urmărite rezultatele elevilor, în condițiile în care toată lumea și toți profesorii se plâng că nu au timp să predea? Când să mai reușească să urmărească fiecare plan individualizat de elev, fiecare cu carențele lui?
Viforel Dorobanțu: Eu sper că mai există oameni care după programul de școală 8-12 se mai ocupă de problemele elevilor. Și eu le-am prezentat un singur exemplu, colegilor mei. Cât vă ia să identificați fiecăruia eficiențele și cumva să faceți un plan? Poate nu individualizat, pe fiecare, cu toate că așa scrie în lege. Dar cumva să identifice, să zicem, la trei-patru axe în interiorul întregului colectiv pe care trebuie să meargă Deci, cât vă ia să faceți lucrul acesta și cât vă ia să mergeți în van cu o predare paralelă cu ceea ce înțeleg elevii și să vedeți că peste 3 săptămâni ați parcurs degeaba materia, că ei tot nu înțeleg? Profesorul trebuie să fie înțeles de copil, nu copilul trebuie să fie înțeles de profesor.
Edupedu.ro: Aceste evaluări, în primul rând rapoartele făcute de minister, ele sunt făcute cu o întârziere de un an, cel puțin în cazul celor de-a VI-a, este clar că nu mai au timp să recupereze lacunele depistate. Și atunci, pot școlile să nu aștepte aceste rapoarte și să lucreze pe proprii elevi? Profesorii să valorifice rezultatele la Evaluările Naționale?
Viforel Dorobanțu: Fiecare școală poate să facă lucrul ăsta pentru că fiecare copil are o fișa elaborată de învățător sau de profesor. Avem discuția pe câteva planuri. Primul plan: Am elaborat vreo 444 de chestionare pe care le-au completat diriginții pentru fiecare elev în care să vedem profilul copilul din școala din Curcani și evident și pentru clasa opta să văd profilul copilului care a avut eșec. Și s-au relevat niște date nu foarte noi pentru noi, dar cumva nu neapărat în zona noastră de rezolvat. Cam vreo 60% dintre ei au unul dintre părinți plecați în străinătate. 50 de copii din toată școala au ambii părinți plecați în străinătate. Condițiile sociale nu sunt cele mai bune și din studii se știe lucrul ăsta și aici am avut parte de expertiza, domnului Iosifescu care m-a ajutat cu niște chestionare și am relevat următorul lucru: 85% din eșecul sau succesul unui copil nu se datorează școlii, ci mediului social în care trăiește, comunității în care trăiește, familiei. Deci aportul școlii este de doar 15%. Dacă are frigider acasă asta înseamnă că are curent, că părinții îi dau mâncare pregătită de ei și au cât de cât un statut normal, părinții se ocupă de ei. Aflarea doar a unui lucru că au frigider a însemnat o chestie extraordinară. Apoi tot din chestionare îmi dau seama că mulți dintre elevi aceștia au un minus acasă, în sensul că părinții nu sunt prezenți, sunt plecați la muncă. Vina nu este a lor, a copiilor sau a familiilor, pentru că ei nu știu ce înseamnă educație la nivel de școală și noi cumva trebuie să venim către ei. Unii dintre ei sunt deschiși la a fi îndrumați, alții nu, și totul pornește de la școală. Deci vina nu e nici copiilor, nici a părinților, este a noastră, a profesorilor.
Reporter: Cum poate școala ajuta?
Viforel Dorobanțu: Trebuie să facă ceva extraordinar de simplu, pe care în mod normal l-ar face orice firmă. Pot să-mi fac un plan extrem de simplu și extrem de sincer de aplicat, și la fiecare departament al marilor companii să trimit acest proiect și o să încerc să găsesc finanțare. În primul rând o masă caldă. Deci o masă caldă pentru copii la partea de gimnaziu, o modalitate de sprijinire a acelor copii care nu au părinții cu ei în localitate, poate sunt plecați în străinate și nici nu le mai trimit măcar bani. Și ne mai gândim la un lucru, și aici sunt în căutare de soluții: să facem un fel de școală a părinților, cumva să le explicăm că lucrurile stau altfel. Dacă ei cumva se gândesc să-și retragă copiii din școală, pentru că există astfel de cazuri, să îi convingem să îi lase în școală, să nu plece cu ei în străinătate. Am avut cazuri în care i-au smuls din școală două – trei luni, apoi s-au întors. Evident a fost greu de recuperat și s-a rupt relația cu școala și învățarea.
Edupedu.ro: Un factor important este și responsabilitatea profesorilor și spuneați chiar așa că poate n-au lucrat suficient. Ce credeți că puteau face mai bine? Și le-ați spus asta?
Viforel Dorobanțu: Să fie mai atenți, iar aici mă refer la învățământul primar. În niciun caz, vina nu aparține doar profesorilor de română și de matematică. Și vă dau două exemple în paralel. Primul, la învățământul primar există acel moment de citire în care ei, indiferent de ora pe care o au, citesc textul respectiv. Un text. La gimnaziu, obiceiul se cam pierde și deja apetența asta pentru citit dispare. Și evident, la limba română lucrurile devin așa, un fel de obligație, “hai să citesc nu știu ce carte, dar nu o citesc”. Și zona asta a cititului în clasă și apoi acasă începe să tindă spre zero. A doua chestiune – am avut anul acesta exemplul a două clase de gimnaziu provenite de la doi învățător diferiți, dar cu același profesor de matematică și de română dintr-a V-a până într-a VIII-a. Rezultatele au fost diferite. Aportul profesorului la clasă a fost extrem de hotărâtor. Dacă elevii au venit pregătiți și educați intr-un anume fel din învățământul primar, profesorilor le-a fost mai simplu să continue lucrurile. Dar în clasa în care au venit altfel, pentru că e clar calitatea oamenilor e diferită, acolo lucrurile au stat mult mai greu și a fost mai greu de recuperat, și asta s-a văzut în note.
Edupedu.ro: Și atunci cum puteți ridica nivelul profesorilor, ce pârghii aveți ca director?
Viforel Dorobanțu: Orice proiect care vine în școală și care poate fi remunerat, îl prezint profesorilor. Îi impulsionez prin asta pentru că dacă le cer să facă ore suplimentare, noi ca școală nu putem să le plătim, că nu se plătesc. Cumva să le spun să se înscrie în proiect ca să mai câștige niște bani. Îi impulsionez așa. Apoi, încerc să nu îi stresez pe profesori cerându-le tot felul de date pentru că avem o școală cât de cât digitalizată, le pot obține singur aceste date. Și, trebuie să mai lucrăm la ceva, la conexiunea dintre profesori și elev la clasele de gimnaziu.
Edupedu.ro: Știu că elevii care au dat acum Evaluarea Națională nu sunt în proiectul pilot prin care ați tăiat din orele de matematică (n. red – acest proiect îi vizează pe cei care vor da Evaluarea Națională în 2025), dar având în vedere că elevii din școala dumneavoastră au luat note mici la matematică anul acesta, luați în calcul o regândire a curriculumului pilotat?
Viforel Dorobanțu: Pentru elevii care sunt în programul de pilotare, cei care acum vor intra în toamnă în clasa a VII-a, rămân orele de matematică mai puține. Nu schimbăm acolo. Dar, anul acesta vom schimba puțin orarul pentru elevii de clasa a VIII-a, după modeul celor de la Colegiul Național “Gheorghe Lazăr”, doar că noi putem face și online. Numărul de ore pe discipline va rămâne același pe parcursul întregului an școlar. Dar discipline de: istorie, geografie, desen, muzică, educație socială, încerc să le aduc în prima parte a anului și elevii să facă mai puține ore de matematică și română în prima parte a anului. Deci trebuie pus aici cam 4 ore de română și 4 de matematică. Din astea patru, să zicem, o treime din an vor face doar 2 ore. În acele 2 ore aduc acum orele de la disciplinele pe care vi le-am enumerat, de la sfârșitul anului. Astfel, la sfârșitul anului să facă mai multă matematică și mai multă română pentru a fi pregătiți de Evaluarea Națională. Cred că s-ar putea să fie fain. E riscant, dar încercăm.
Edupedu.ro: Sacrificați câte o generație pentru a afla niște rezultate?
Viforel Dorobanțu: Da, dar decât să stau degeaba și să nu fac nimic…
Școală de vară de la Curcani pentru elevii de clasele primare și gimnaziu, și pentru cei care din toamnă intră în clasa a VIII-a / S-au înscris elevi și din satele vecine, iar dacă au 3 absențe, nu mai au voie să vină
Viforel Dorobanțu: Am început o școală de vară pe 3 iulie și va ține toată vara, până pe 30 august. Ne gândisem inițial cum să facem o pregătire, dar totuși copiii să nu o perceapă ca pe o pregătire, așa că i-am spus “școală de vară”. Facem cursuri, evident pe placul lor, dar facem și partea asta de pregătire suplimentară. Eu, sincer, nu-mi pun foarte mari baze că vom ridica nivelul, dar măcar ceea ce fac cei de a VII-a acum, nu va fi în van. Noi ne-am propus creșterea nivelului de literație și numerație al elevilor de învățământ primar și gimnazial cu 50%, creșterea numărului de elevi care finalizează clasa a VIII a, tot cu 50% și să creștem numărul de elevi care participă la examenul de Evaluare Națională cu 60%.
Înscrierea a fost de benevolă, nu am obligat pe nimeni, le-am dat părinților câte un link, și le-am spus că nu este nevoie să forțeze niciun copil să se înscrie. Știți care e nevoia comunității nostre? Părinții aceștia nu au bani de vacanță. E un lucru pe care copiii din Curcani nu l-au văzut, poate, prea des, o vacanță. Și ne-am gândit că totuși, dacă stau în curtea casei s-ar putea să nu fie chiar bine pentru ei. Așa că ne-am zis că trebuie să îi scoatem de acolo, îi aducem la școală și le arătăm un altfel de școală, cu un pic de învățare prin joacă și să le facem câteva zile mai plăcute.
Am avut peste 100 de înscriși, au venit inclusiv părinții la deschiderea școlii de vară. Vin copii și din alte școli, din satele vecine, chiar. Le dăm un test standard ca să aflăm care e nivelul lor și apoi îi repartizăm pe grupe. Îi aduc părinții în general, pentru că vin și de la 10 km distanță.
Trebuie să vină de plăcere, să le placă, la 3 absențe îi scoatem din grupe, pentru că n-are sens, pierdem și noi și ei vremea. Ce facem cu ei: cursuri de literație și numerație la învățământul primar și de limbă engleză, cursul de limbă română și matematică la clasa a VII-a de acum, deci care va da evaluarea anul viitor. Cursuri de robotică și TIC și puțină engleză la partea de gimnaziu, și un fel de consiliere prin dans, muzică și mișcare – prin zumba s-a gândit doamna învățătoare și chiar s-au scris vreo 26 de copii.
Programul este de luni până miercuri, pentru că ne-am gândit că au nevoie să se și joace liber 2 zile, copiii. Vin de la ora 8.30 și stau până la ora 13, teoretic, dar mereu stau mai mult copiii, pentru că le place. Sunt înscriși pe grupe de interes, nu pe vârste. La clasa de robotică avem copii de 7 ani dar și de clasa a V-a. Am observat că funcționează mai bine așa.
În afară de cursurile de robotică, toate se țin afară, în curtea școli, nu în clasă. Pe jos, pe iarbă, pernuțe își aduc ei, avem și noi unele, deci într-un mediu non-formal. Pauzele se iau când consideră copiii, nu luăm pauză la oră fixă și doar 10 minute, nu. Dacă citesc o carte și sunt atrași de discuții acolo stăm cu ei, până li se termină interesul sau răbdarea. Noi ne facem programul după ei.
Edupedu.ro: Profesorii sunt plătiți pentru școala de vară?
Viforel Dorobanțu: Deocamdată nu sunt plătiți, dar urmează să primim bani prin PNRAS, pentru că facem activități remediale. Când am făcut proiectul, în urmă cu câteva luni, nu aveam finanțare și profesorii s-au înscris benevol. Avem o profesoară de română, una de engleză, una de matematică, doamna învățătoare, eu, de Info și fizică, încă un coleg de informatică.
Edupedu.ro: Ce sperați să obțineți prin școala de vară? Să recupereze materia pierdută în timpul anului? Sau să o aprofundeze?
Viforel Dorobanțu: Dacă întrebăm specialiști în educație vor spune că nu se poate să recupereze într-o vară. Și au dreptate. O recuperare, să zicem așa, un salt imens nu e posibil, dar măcar să îi aducem de la un 3 spre un 5. Cred că reușim asta, nu pentru toți, dar pentru majoritatea și asta ar fi important.
Edupedu.ro: Aveți în vedere să permanentizați această școală de vară sau să o transformați poate în timpul anului școlar într-un program de școală după școală?
Viforel Dorobanțu: Din fondurile PNRAS putem să o facem, dacă plătim profesorii. Noi mai avem 2 ani din fondurile acestea. Apoi, vă spuneam de crearea unui plan extrem de simplu și antreprenorial, prin care să mergem către marile companii și să le prezentăm nevoile noastre și ele, dacă au disponibilitate să ne ajute, aceasta ar fi una dintre cele mai bune soluții. Și acum, eu vă spun sincer, marea majoritate a lucrurilor pe care eu le-am făcut în școală le-am făcut cu bani de la ONG-uri, prea puține cu bani de la stat, pentru că nu prea sunt. Dar când sunt proiecte, nu ratez nicio finanțare.