INTERVIU Cum se pregătește un profesor pentru începutul anului școlar. Profesoara Maria Rados împreună cu alte cadre didactice propun fișe noi de educație financiară pentru orele de fizică, chimie, biologie, franceză și germană. Conținuturile sunt pentru 50 de minute sau pentru secvențe de 10-15 minute, cu aplicații utile în viața de zi cu zi

”În primul rând, din momentul în care se încheie anul școlar, ne punem deja problema ce vom face începând cu septembrie. Este o perioadă în care avem timpul necesar să dezvoltăm preocupări care să ne ajute cumva să ne îmbogățim conținuturile”, a spus profesoara Maria Rados, de la Liceul de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, într-un interviu pentru Edupedu.ro. Aceasta a povestit cum se pregătește un profesor pentru începutul anului școlar și cum a contribuit la realizarea celui mai nou set de fișe de predare pentru cadrele didactice.

Cadrul didactic a precizat că acum este o perioadă de căutări și lecturi pentru profesori: „Să nu uităm că ne așteaptă un an cu destul de multe noutăți, cel puțin așa cum se prefigurează, ori și pentru noi acest lucru înseamnă deja să gândim puțin înainte ceea ce urmează să se întâmple, să ne construim niște așteptări. E o perioadă de lecturi, de căutări, de explorări, vedem ce conținuturi noi apar, ce materiale, ce resurse”.

Aceasta a vorbit despre importanța identificării unor resurse colaterale pentru realizarea lecțiilor, deoarece manualul nu este de fiecare dată suficient: „Lecțiile pe care noi le facem în sala de clasă nu sunt în niciun caz lecții improvizate, sunt lecții gândite înainte, adaptăm conținuturile, știm bine că mai este nevoie și de o împrospătare a conținuturilor din manual. Așadar, manualul nu este suficient, avem nevoie să identificăm și alte conținuturi, resurse colaterale, evident că în permanență ne gândim ceea ce a fost bine sau ceea ce nu a mers foarte bine la o anumită lecție și suntem nevoiți să adaptăm acele conținuturi”.

O noutate este setul de fișe pentru fizică, chimie, biologie, franceză și germană, realizat în proiectul Școala de bani – BCR. Fișele de la fiecare disciplină propun conținuturi transdisciplinare pentru activități de 50 de minute – o întreagă oră de curs, sau pentru secvențe de 10-15 minute, după cum a menționat Maria Rados.

Iată ce exemple a oferit profesoara, una dintre autoarele fișelor pentru profesori: „din biologie, o lecție intitulată „buget din grădinărit”. Ce înseamnă acest lucru? Copiii, de exemplu, află ce plante pot cultiva într-o grădină, cum pot să crească producția, implicit bugetul necesar pentru achiziționarea acelor plante, dar, pe de altă parte, învață și ce animale dăunătoare le pot afecta producția și care îi pot diminua bugetul. La fizică, la fel, extrem de generoase temele și extrem de ancorat în realitate: randamentul mecanic, combustibilul, energia termică, energia electrică, cum să-ți asiguri locuința în caz de cutremur”.

„Așadar, valorificăm concepte din programa școlară, dar le aducem în realitatea zilelor noastre: cum îți contorizezi consumul de energie în locuință, cum îți calculezi cheltuielile pentru energia electrică, ce modalități ai de reducere a consumului. Prin urmare, elevul învață, își însușește cunoștințe, dar, în același timp, înțelege și mai bine realitatea în care trăiește. Înseamnă că sunt niște abilități de viață, cu efecte durabile”, a completat cadrul didactic.

Cele 37 de fișe făcute de profesori, pentru profesori, se adaugă celor 46 de fișe lansate în 2021 prin proiectul Școala de Bani și sunt un prilej foarte bun de modernizare a predării pentru fiecare cadru didactic deschis către aplicabilitatea conceptelor învățate, folosind aceste resurse gratuite. Materialele pot fi descărcate gratuit de către profesori, de pe platforma online Școala de Bani.

Cum se pregătește un profesor pentru începutul anului școlar?

Maria Rados: În primul rând, din momentul în care se încheie anul școlar, ne punem deja problema ce vom face începând cu septembrie. Este o perioadă în care avem timpul necesar să dezvoltăm preocupări care să ne ajute cumva să ne îmbogățim conținuturile. Din punctul meu de vedere, participări la cursuri – în timpul anului, mai greu să faci acest lucru, programul este mai încărcat, ori acum este un prilej pentru a ne forma și în alte zone, pentru a face conexiuni cu alte preocupări, cu alte provocări. Pe urmă, să nu uităm că ne așteaptă un an cu destul de multe noutăți, cel puțin așa cum se prefigurează, ori și pentru noi acest lucru înseamnă deja să gândim puțin înainte ceea ce urmează să se întâmple, să ne construim niște așteptări. E o perioadă de lecturi, de căutări, de explorări, vedem ce conținuturi noi apar, ce materiale, ce resurse.

Prin urmare, e o vară bogată prin activități pe care fiecare și le adaptează în funcție de specificul liceului, nivelul de vârstă al copiilor. În cazul meu, fiind la un liceul teoretic de informatică, provocarea este cu atât mai mare, pentru că elevii așteaptă de la noi să venim și cu noutăți odată ce începe anul școlar. 

De unde își adună un profesor toate resursele necesare?

Maria Rados: Cred că anii aceștia de pandemie au venit cu un plus, din punctul acesta de vedere. Dacă până acum căutarea era una individuală, exploram singuri oportunitățile, în ultimii doi ani am înțeles ce înseamnă de fapt să lucrăm într-o comunitate, cel puțin aici, la Iași, sunt convinsă că și în alte județe s-a întâmplat lucrul acesta, întrucât sunt comunități ale profesorilor, unde noi împărtășim experiențele de învățare, faptul că s-au creat extrem de multe resurse iarăși este un plus, pentru că sunt resurse deja folosite la clasă, am înțeles și am învățat cum trebuie să le și aplicăm. Este, dacă vreți să-i spunem așa, câștigul acestei perioade. Există deja platforme, există deja site-uri care avizează aceste materiale, aceste resurse.

Distanța aceea socială, de fapt, pe noi ne-a apropiat în mediul online și ne-a ajutat să împărtășim, să fim ceva mai energici, din punctul acesta de vedere, și să înțelegem nevoia aceasta de a colabora, de a lucra în echipă, lucru care nu prea se întâmpla înainte. Știți, profesorul era cam solitar între pereții sălii de clasă, ori mediul online cumva ne-a ajutat să deschidem ferestrele și, în felul acesta, să putem lucra și în echipă.

Ce înseamnă o planificare pentru un cadru didactic?

Maria Rados: Și eu m-am lovit permanent de această prejudecată, nu numai părinții, să spunem și persoane care vin din alte medii, nu realizează că munca unui profesor nu se termină cu acele ore petrecute la școală, că noi muncim extrem de mult acasă, întrucât lecțiile pe care noi le facem în sala de clasă nu sunt în niciun caz lecții improvizate, sunt lecții gândite înainte, adaptăm conținuturile, știm bine că mai este nevoie și de o împrospătare a conținuturilor din manual. Așadar, manualul nu este suficient, avem nevoie să identificăm și alte conținuturi, resurse colaterale, evident că în permanență ne gândim ceea ce a fost bine sau ceea ce nu a mers foarte bine la o anumită lecție și suntem nevoiți să adaptăm acele conținuturi.

Dincolo de asta, e nevoie de o sistematizare, de o organizare. Atunci când intri în sala de clasă, profesorul trebuie să știe dinainte, să anticipeze, să știe ce poate să meargă bine, ce poate să creeze la un moment dat anumite dificultăți, să știe cum să le gestioneze. Așadar, sunt multe aspecte pe care noi le luăm în calcul înainte de a intra în sala de clasă, lăsăm la o parte celelalte elemente care țin de verificare a temelor, de examinările curente, care se adaugă și ele acestui efort. (…)

Din punctul meu de vedere, e o preocupare continuă, mi-ar fi destul de greu să estimez cât timp, pentru că din momentul în care, de exemplu, am ajuns acasă, deja timpul meu, în mare parte, este alocat tot școlii. E greu de spus, pentru că atunci când îți dorești să fii un profesor bun pentru elevii tăi, este un efort continuu, este o grijă continuă, cam greu de spus că ai timpul liber. Vine într-un mod firesc această preocupare.

În mare parte, mi-am creat propriile resurse, după care am provocat colegii să creăm împreună astfel de resurse. Cel puțin în primii ani de activitate, a trecut ceva timp de atunci, în anii ’90, eram la începutul utilizării calculatorului în sala de clasă și, fiind la un liceu de informatică, elevii chiar resimțeau nevoia folosirii (calculatorului – n. red.) și la alte discipline, nu numai la orele de informatică. Atunci, am creat împreună cu ei softuri educaționale, am creat site-uri care să fie utile nu numai elevilor mei, dar și colegilor profesori din alte județe. Am continuat în același spirit, provocând și colegii din școală, din alte școli, să realizăm astfel de materiale.

În felul acesta am și ajuns la fișele interdisciplinare pe care noi l-am creat, începând cu anul 2020, fișe care abordau chestiuni de educație financiară din perspectiva altor discipline. Zic eu că a fost un efort încununat de succes: pe de o parte, resursele care au rezultat din acest efort s-au bucurat de un feedback bun din partea elevilor, din partea profesorilor, au atras alți colegi profesori în echipă.

Ce poate să găsească un profesor în fișele de educație financiară?

Maria Rados: Noi, în prima etapă, am dezvoltat fișe pentru 7 discipline. Erau atunci cuprinse: româna, matematica, engleză, istorie, geografie, educație socială, socio-umane. Prin urmare, o paletă foarte variată de discipline. Proiectul, desigur, a fost unul, din punctul nostru de vedere, cu rezultate foarte bune (…). De altfel, noi am beneficiat și de sprijinul specialiștilor de la Școala de bani, care ne-au ajutat cumva să înțelegem mult mai bine aceste concepte, motiv pentru care în primăvara anului 2021, la solicitarea altor colegi profesori din țară, de acasă ne-au motivat să dezvoltăm cea de-a doua serie.

De data aceasta, ne adresăm profesorilor din aria științelor: fizică, biologie, chimie, dar și celor de limbi moderne: franceză și germană. În acest proiect au fost implicați, pentru că îmi doresc să spun și acest lucru, au fost implicați 22 de profesori din școli gimnaziale, colegii, licee din județul Iași, niște oameni foarte dedicați, extrem de creativi, care știu ce înseamnă lucrul în echipă și care au lucrat voluntar la realizarea acestor resurse educaționale, care păstrează de altfel aceeași structură pe care noi am folosit-o în prima serie. Asta și pentru că ai noștri colegi profesori ne-au spus că le-a fost foarte ușor să le parcurgă, deoarece sunt ceva mai bine sistematizate față de proiectele didactice cu care noi suntem obișnuiți. Fișele respective fie propun conținuturi pentru 50 de minute sau pentru secvențe de 10-15 minute.

Așadar, profesorul are libertatea să decidă cât, cum folosește din resursele noastre. Poate ceea ce într-adevăr îl ajută foarte mult, dincolo de resursele pe care noi le punem la dispoziție, întrucât fișele create de noi presupun fișe de lecții, fișe de lucru, probleme, resurse cum ar fi prezentări PowerPoint, linkuri către quiz-uri create de profesori autori. Așadar, o sursă de materiale care însoțesc aceste fise și profesorii sunt ghidați pas cu pas ce trebuie să facă, ce etape trebuie să parcurgă, mai mult decât atât, estimăm și timpul de lucru încât să știe cum să-și gestioneze timpul în sala de clasă.

De ce spunem noi că sunt utile? În primul rând, noi abordăm conținutul corelate cu cele din programa școlară, doar că ceea ce noi propunem este și o învățare experiențială, ceva mai apropiată de preocupările zilnice, de provocările care îi așteaptă pe copii. 

Ce găsim în aceste fișe? În primul rând, teme de actualitate, nu e vorba numai de educație financiară, e vorba de educație pentru viață, pentru mediu, pentru sănătate, o atmosferă de învățare prietenoasă pe care noi o propunem și o mai bună cunoaștere a realității în care trăiesc acești copii, întrucât exersarea unor abilități propuse de colegii mei îi va ajuta cumva să fie mai responsabili, mai siguri pe alegerile pe care le vor face în viață.

Să vă dau și câteva exemple: din biologie, o lecție intitulată „buget din grădinărit”. Ce înseamnă acest lucru? Copii, de exemplu, află ce plante pot cultiva într-o grădină, cum pot să crească producția, implicit bugetul necesar pentru achiziționarea acelor plante, dar, pe de altă parte, învață și ce animale dăunătoare le pot afecta producția și care le pot diminua bugetul. La fizică, la fel, extrem de generoase temele și extrem de ancorat în realitate: randamentul mecanic, combustibilul, energia termică, energia electrică, cum să-ți asiguri locuința în caz de cutremur. Așadar, valorificăm concepte din programa școlară, dar le aducem în realitatea zilelor noastre: cum îți contorizezi consumul de energie în locuință, cum îți calculezi cheltuielile pentru energia electrică, ce modalități ai de reducere a consumului.

Prin urmare, elevul învață, își însușește cunoștințe, dar, în același timp, înțelege și mai bine realitatea în care trăiește. Înseamnă că sunt niște abilități de viață, cu efecte durabile. De asta și colegii noștri au fost mai atenți în alegerea acestor conținuturi, gândindu-se că și profesori în sala de clasă trebuie să abordeze aceste teme, care sunt o preocupare pentru toată lumea. Știm foarte bine că acești copii pot să înțeleagă ceea ce se întâmplă în jurul lor fie cu ajutorul părinților, fie cu ajutorul școlii. Noi suntem cei care le putem fi alături și putem îi sprijini în sensul acesta.

Vă gândiți și la alte seturi de materiale?

Maria Rados: Pe diferite canale de comunicare au fost colegi din învățământul primar, profesori de educație plastică, educație tehnologică care, la fel, spuneau că și-ar dori astfel de resurse. Sperăm să mai putem coopta și alți colegi în echipă. Eu vreau să le mulțumesc colegilor mei că au depus atât de mult suflet în realizarea acestor resurse. Lucrurile acestea se întâmplă atât de frumos atunci când înțelegem un parteneriat real să funcționeze în sprijinul copiilor, ori noi, de data aceasta, am avut în Școala de bani un sprijin care ne-a ajutat să finalizăm aceste resurse educaționale.

Cum au primit copiii fișele?

Maria Rados: Le-au plăcut foarte mult. În momentul în care noi am creat prima serie, fiecare dintre profesorii autori și-a dorit să vadă, în primul rând, impactul în sala de clasă, să vadă dacă ceea ce au gândit, au creat, este și pe placul copiilor. Atunci ne-am dat seama din reacția copiilor că le place să deschidem puțin zona aceasta a teoriei și spre alte lucruri palpabile, spre realitatea care îi înconjoară, ori să nu uităm că ei visează tot timpul la independență financiară, fac economii pentru diferite situații, își doresc să-și cumpere anumite lucruri. Din acest punct de vedere, li s-a părut extrem de interesant să schimbăm puțin perspectiva. De asta am și continuat, ne-am dat seama că suntem pe drumul cel bun.

Ce feedback ați primit de la profesori?

Maria Rados: Faptul că am coagulat cea de-a doua echipă de colegi, vorbim totuși de 23 de cadre didactice, ne-a fost ușor să facem acest lucru, pentru că mulți dintre ei auziseră de resursele create de noi, în prima serie, cu alte cuvinte, unii dintre ei chiar și-au dorit, pentru că li s-a părut că ideea este extraordinară. Bineînțeles că poate uneori sunt reticențe. De asta, unii colegi, la limba română, inițial, au avut o anumită rezervă, dar, în fond, faptul că noi le propunem nu neapărat să abordeze o lecție întreagă, ci secvențe de 5-10-15 minute prin care să iasă puțin din tradițional, ajută să animeze puțin atmosfera la clasă. În cele din urmă, cel puțin din ceea ce noi știm, au fost receptivi, a fost deschis la această noutate.

Cum poate face un profesor să includă în planificare și aceste fișe?

Maria Rados: E foarte simplu de făcut acest lucru, întrucât, așa cum noi propunem aceste materiale, ele atâta timp cât sunt corelate cu conținuturile din programă, nu e deloc dificil să faci acest lucru. Noi nu venim cu teme suplimentare, ci sunt teme pe care el oricum le parcurge la ore. Nu trebuie decât să-și ia de acolo activitatea care îl interesează, să-și ia de acolo resursele care i se potrivesc mai bine și să le experimenteze la clasă. Își dorește să facă un simplu exercițiu de acolo, sa aleagă niște probleme, pentru că vorbim de zona aceasta a științelor, își ia de acolo problemele respective. Colegii noștri au avut grijă inclusiv să furnizeze rezolvările în aceste situații. Este extrem de simplu să le integrezi în sala de clasă: fie că vrei să faci acest lucru la începutul orei, fie că pe parcurs îți dorești un pic să schimbi dinamica orei, vrei la final să mergi pe etapa aceasta de consolidare, să aduci un element de noutate sau le folosești pentru 50 de minute la oră. 

În primul rând, fiecare profesor își știe copiii, elevii, știe ce li se potrivește mai bine, în funcție de nivelul de vârstă. De altfel, resursele noastre acoperă atât de gimnaziu, cât și liceul. Ele pot fi adaptate și utilizate în funcție de aceste criterii.

Cum este văzut conceptul de transdisciplinaritate pentru profesori?

Maria Rados: În acest moment, conectăm discipline din arii diferite. Am mai spus-o și cu alt prilej, generațiile de elevi s-au schimbat, ori în ziua de astăzi este nevoie ca fiecare profesor să-și gândească conținutul, să-și gândească activitățile de învățare în așa fel încât să se conecteze în mod necesar și cu alte discipline. Eu predau istorie, ori este extrem de important la clasă să fac corelații cu extrem de multe alte domenii, bine, istoria are și acest avantaj de a se raporta la tot ce înseamnă viață în jurul ei. Atunci nu ai cum să nu face referiri la aspecte din geografie, literatură, muzică și exemplele pot continua. E realitatea școlară în care trăim și la care și noi trebuie să ne adaptăm, poate că uneori este mai greu, pentru alții este mult mai ușor, ține și de dorința noastră de a fi mai buni în sala de clasă. (…) Materialele sunt gratuite, pot fi descărcate de către profesori de pe platforma online Școala de Bani, prin crearea unui cont pe baza adresei de e-mail sau a contului de socializare.