Victima unui abuz profund poate ajunge să creadă că se află într-o relație benefică cu abuzatorul său și poate alege să se întoarcă la acesta, prin crearea unei relații de atașament, a explicat, într-un interviu acordat G4Media, dr Anca Panfil, medic primar psihiatru și psihoterapeut sistemic specializat în psihotraumă. “Ca mecanism intern, când se întâmplă ceva groaznic, e mult mai ușor pentru creierul nostru, pentru noi, pentru structura noastră internă, să gândim “E vina mea”, afirmă Anca Panfil, medic primarla Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara.
Principalele idei ale interviului, pe scurt:
- Victima este confuză, nu știe în principiu dacă este vina ei că evenimentul traumatic s-a întâmplat, sau este vina abuzatorului
- Majoritatea oamenilor se gândesc că redevii cine ai fost înainte de traumă. Ei bine, asta nu se mai poate, devii o altă persoană care reușește să înțeleagă ce i s-a întâmplat, să înțeleagă mecanismele care au rezultate în urma întâmplării groaznice și să construiască în jurul acelei noi persoane
- Când vorbim de cel mai sever nivel, și anume o persoană cu traumă complexă, cu traumă relațională, cu traumă repetitivă, șansele de recuperare scad, dar nu sunt zero
- În momentul în care creierul percepe că este în pericol imediat va intra în starea de fight/flight, adică de luptă sau fugi
- Abuzatorul este singurul responsabil pentru actul de violență sexuală. Victima nu poate să fie responsabilă pentru faptele comise
- Cea mai bună metodă să nu creăm noi abuzatori este să le oferim copiilor baze sigure de unde să pornească, baze de atașament, bază de autenticitate, spațiu să devină și înșiși și puterea să spună NU anturajului.
Citește interviul integral pe G4Media.ro