INTERVIU Contractul de fuziune a Universității din Pitești cu Politehnica București a fost aprobat în Senatul instituției argeșene. Rectorul Dumitru Chirleșan: Se dorește ca fuziunea să se facă prin lege specială / Noua universitate va fi de tip “federație”, cu două centre coordonate de câte un prorector 

Fuziunea dintre Universitatea Politehnica din București (UPB) și Universitatea din Pitești (UPIT), negociată în ultima jumătate de an, intră pe ultima sută de metri după ce, săptămâna trecută, Senatul instituției argeșene de învățământ superior a aprobat contractul de fuziune, care va fi discutat și la nivelul Senatului UPB. Procedura urmează să ducă la apariția unei noi instituții, “Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București”. Contactat luni de Edupedu.ro, rectorul UPIT, Dumitru Chirleșan, a explicat modul cum ar urma să se realizeze fuziunea și cum va arăta, în linii mari, structura noii universități, care, spune el, va avea construcția unei “federații” la care vor putea să adere și alte instituții.

Senatul UPIT a adoptat hotărârea pe 18 ianuarie, cu 39 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 4 abțineri. Membrii senatului au aprobat astfel “contractul de fuziune prin comasare/contopire” a celor două universități, ceea ce “determină începerea procesului de înființare a unei noi instituții de învățământ superior acreditată, denumită ‘Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București’, conform prevederilor legale aplicabile în domeniu”.

• Contactat luni de Edupedu.ro, rectorul Politehnicii din București, Mihnea Costoiu, a spus că universitatea pe care o conduce va analiza la rândul ei la nivel de Senat, în perioada imediat următoare, contractul de fuziune. El a spus că nu poate oferi, pe moment, alte informații. 

Pe de altă parte, rectorul Universității din Pitești, Dumitru Chirleșan, a explicat modalitatea cum ar urma să fie realizată fuziunea: printr-o lege specială de înființare a noii universități, care să fie inițiată de guvern. Potrivit reprezentantului UPIT, viitoarea Universitate Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București va fi o universitate unică, dar cu două centre universitare autonome, în București și în Pitești, urmând ca și alte instituții de învățământ superior să poată să adere ulterior la această structură, pe care o descrie a fi de tip “federație”. Fiecare centru va avea un prorector coordonator.

Întrebat cu ce ajută fuziunea Universitatea din Pitești, rectorul acesteia a explicat că ea sprijină creșterea în domenii curriculare unde instituția “are potențial”, dar pe care nu-l putea dezvolta “în condițiile actuale, din limitări multiple – și materiale, și academice, și strategice. (…) Acum va exista un potențial de creștere foarte mare și ca studenți, dar și ca personal didactic”.

• Declarațiile complete ale rectorului Dumitru Chirleșan – mai jos

Hotărârea Senatului Universității din Pitești:

“Edupedu.ro: Cum va fi pus în aplicare contractul de fuziune cu Universitatea Politehnica din București, pe care Senatul UPIT l-a aprobat săptămâna trecută?

Dumitru Chirleșan: Da, a fost aprobat de Senat contractul de fuziune, în forma lui primară. Au avut loc niște negocieri prealabile, de prin iulie anul trecut tot ne întâlnim și discutăm. Concret, ultima negociere a fost acum circa două săptămâni, într-o vineri, când contractul de fuziune a căpătat forma actuală. 

Acum urmează să fie aprobat și de Senatul Politehnicii și, după aceea, să ne adresăm Guvernului pentru a emite o solicitare legislativă. Vrem să o facem (fuziunea – n.red.) printr-o lege specială de înființare, de fondare a noii universități. 

Rep.: Deci va fi printr-un proiect de lege.

D.C.: Da.

Rep.: Există o componentă financiară în acest contract de fuziune? 

D.C.: Nu, efectiv colectivizăm tot ce avem și unii și alții. 

Rep.: Și relația între cele două universități actuale care ar urma să fie, în noua structură? Se va forma o singură entitate, vor fi 2 autonome, va fi o relație de subordonare? 

D.C.: Se înființează o nouă universitate, iar cele 2 universități actuale devin centre universitare ale noii universități. 

Vor avea un grad de autonomie și, bineînțeles, în limitele legilor românești, noua universitate va funcționa ca o entitate independentă, unică, însă cu centre autonome. Autonomie de toate felurile: și materială, și financiară, și de resursă umană, și academică. Toate astea sunt prevăzute în contract. 

Rep.: În condiții de funcționare autonomă, conducerea cum va fi? Fiecare centru va avea propria conducere? Va fi o conducere comună? 

D.C.: Am precizat că vom funcționa în limitele legilor țării, în sensul că dacă legea educației prevede un rector, un consiliu de administrație și un Senat, așa va avea și noua universitate. Doar că, prin contract și prin carta universitară pe care o vom pregăti în prealabil, ne-am asigurat de păstrarea acelei autonomii, la nivelul fiecăruia dintre centre. Însă va exista un rector, va exista un consiliu de administrație, un Senat, așa cum prevede Legea educației – fie cea veche, fie cele care sunt acum în dezbatere și urmează să fie aprobate. 

Rep.: Ce se întâmplă în privința autorizărilor și acreditărilor?

D.C.: De aceea vrem să fuzionăm printr-o lege, nu prin hotărâre de guvern: rolul legii este că spune clar ce se întâmplă cu programele de studii, cu studenții. Și în Legea educației nu ai nicăieri o prevedere clară ce vorbește despre acreditări în cazul unei fuziuni. Nu scrie nicăieri. Dar, în principiu, nu va fi o mare dramă, pentru că și noi și avem programele acreditate, toate. Nici nu știu dacă avem vreun program în autorizare provizoriu, în momentul de față.

Rep.: În condițiile în care își păstrează în mare măsură autonomia, care au fost argumentele în favoarea fuziunii, din punct de vedere al UPIT? Adică ce aduce bun, pentru UPIT, această fuziune?

D.C.: Din punctul nostru de vedere, noi avem potențial de creștere pe diverse domenii curriculare. Potențial de creștere pe care nu îl puteam dezvolta și exploata în condițiile actuale, din limitări multiple – și materiale, și academice, și strategice. Deci aveam o sumă de limitări care ne țineau pe loc în a ne dezvolta.

Rep.: Și cum se schimbă lucrurile? 

D.C.: Se schimbă în sensul că, în noua structură, în acel consiliu de dezvoltare, strategic, adică cel care va guverna noua structură, un fel de consiliu al înțelepților, se va decide, de exemplu, că domeniul științelor educației poate fi încurajat mai bine la Pitești, pentru că deja are un istoric și o tradiție. Și noua universitate va investi în mai multe locuri subvenționate, să zicem, în domeniul respectiv, de exemplu. Adică, punem în comun ce locuri avem acum, nu ne facem speranțe că Guvernul ne va da mai multe, că nu mai sperăm, dar le vom redistribui într-un mod sârguincios. 

Rep.: Au existat argumente împotriva deciziei, în interiorul UPIT?

D.C.: Vă dați seama că au fost discuții, dacă de anul trecut tot vorbim. Au fost și pro, și contra. Dar, în mare proporție, foarte mare proporție, comunitatea academică a UPIT privește cu ochi buni, își dorește această fuziune.

Rep.: Există o strategie de atragere a tinerilor în noul context, sub umbrela noi universități, dar la nivel local? 

D.C.: Și aceasta va fi o zonă în care ne vom valorifica mai mult potențialul. De exemplu, din cauza faptului că aveam programe de studii destul de bune, destul de atractive, dar limitate prin resursele materiale puține pe care le aveam noi în acele domenii, acum va exista un potențial de creștere foarte mare – și ca studenți, dar și ca personal didactic. 

De exemplu, dezvoltăm sociologia. Avem deja un program de sociologie, autorizat provizoriu și care merge foarte bine, are deja 3 generații, o să-l acredităm. Păi în zona respectivă noi nu puteam investi mai mult de 6 locuri subvenționate, la o formație de studiu de 70 de studenți și care se dezvoltă, repet. Și, implicit, nici titulari nu puteam avea prea mulți, la banii pe care îi aveam. E un exemplu cu un program de studii, ca să vedeți de ce atractivă pentru noi povestea asta. 

Iar pentru Politehnica, presupun că e atractiv faptul că devine universitate comprehensivă, multidimensională, cu toate domeniile mari de studii. 

Rep.: Toate domeniile actuale de la UPIT vor fi păstrate și, eventual, vor apărea altele noi?

D.C.: Prea puține mai credem noi că trebuie să apară, pentru că noi deja avem 60-70 de programe de licență, acreditate, repet. Și de master, tot cam atâtea acreditate. Ele acoperă toate domeniile de studii, inclusiv medicină. Noi avem studii medicale de scurtă durată, nursing, nu avem medicină de termen lung și nici nu ne propunem să concurăm noi cu Medicina din București, Doamne ferește, din contră, noi recunoaștem, de exemplu, tutela acestei universități de medicină din București, care e puternică. Dar avem potențial de creștere. 

Rep.: În momentul de față mai este luată în calcul, pentru o posibilă fuziune, vreo altă universitate, așa cum era la sfârșitul anului trecut, când au existat discuții și cu o universitate din Constanța și, înțeleg, cu o alta? Acum văd, în decizia Senatului UPIT, că noua universitate ar urma să înceapă doar cu UPB și UPIT. 

D.C.:  Vă spun doar atât, că avem strategia de a înființa, de a o pune pe picioare și de a arăta lumii că am făcut un lucru bun și [lumea] să capete încredere. Iar prin încrederea care o va căpăta această nouă universitate, eu zic că mulți alții vor dori să se alăture. Să ne uităm un pic în Europa, haideți să o luăm de la Atlantic încoace: cam peste tot se întâmplă același lucru. 

Rep.: Dar în momentul actual este o fuziune de un anumit tip. Dacă ar intra altcineva sub umbrela aceleași universități, nu ar fi altă procedură? 

D.C.: De ce? Poate intra prin act adițional la contractul de fuziune. Cu aceleași drepturi, cu același îndatoriri. Adică ideea de federație, în construcția noastră, va rămâne pentru totdeauna. E și logic să fie așa. Gândiți-vă că nu poți coordona o asemenea structură, de o asemenea dimensiune, fără să acorzi, fără să pui în practică niște principii de autonomie locală și de auto-guvernanță. Nu merge să faci o structură-mamut pe care s-o conduci de la București, e imposibil, lucru cu care și eu, și domnul rector Costoiu am căzut de acord. Am înțeles că nu poate funcționa. 

Rep.: Și dumneavoastră, și domnul Costoiu vă veți păstra pozițiile în ce formă anume?

D.C.: În perioada de tranziție. După aceea, în ianuarie 2024, vor fi alegeri în noua universitate. Și cine va fi mai bun în competiție va câștiga. 

Oricum, e consimțită ideea că fiecare centru universitar va avea un prorector coordonator care va face parte din consiliul de administrație al noii construcții. Fiecare centru universitar dintre cele care au aderat până atunci”.

Context:

Discuțiile pentru fuziunea Universității din Pitești cu Universitatea Politehnica din București au început în vară. În octombrie, rectorul UPB, Mihnea Costoiu, spunea că sunt “discuții cu mai multe universități”, inclusiv cu cea din Pitești. Ulterior, au apărut discuții despre o fuziune și cu Universitatea Maritimă din Constanța, însă acelea s-au blocat în scurt timp.

Spre deosebire de Universitatea Politehnica din București, care are profil tehnic, Universitatea din Pitești este o instituție de învățământ superior cu profil generalist, având deopotrivă facultăți tehnice și cu profil socio-uman.  

• Universitatea din Pitești (UPIT) s-a înființat în urmă cu șase decenii, sub numele “Institutul Pedagogic de 3 ani”, având specializări pedagogice în matematică, fizică, biologie, chimie, filologie și educație fizică și sport, abia ulterior fiind înființate specializări tehnice, potrivit prezentării de pe site-ul său. Acesta menționează că, o perioadă, s-a aflat în subordinea Institutului Politehnic București (actuala Universitate Politehnica din București), devenind autonomă în 1991, când a primit denumirea Universitatea din Pitești.  

Fuziunea ar produce o nouă structură universitară într-un moment de schimbare a legilor educației și înaintea unei perioade în care sunt așteptați să fie alegeri pentru funcțiile de conducere în universități. La UPB, Mihnea Costoiu își va încheia al treilea mandat, iar la UPIT – Dumitru Chirleșan îl va încheia pe cel de-al doilea. Legea actuală prevede două mandate “succesive, complete”, ceea ce a permis, între altele, unor rectori (inclusiv Mihnea Costoiu) să obțină al treilea mandat prin necompletarea mandatului anterior. Proiectul Legii Deca a învățământului superior ar urma, conform unor informații recente, să reseteze numărătoarea mandatelor, permițând încă opt ani în funcție rectorilor care încheie acum al treilea mandat – însă prevederea este încă în fază de proiect.

Citește și:

Universitatea Politehnica din București – în discuții pentru preluarea Universității din Pitești. Rectorul Mihnea Costoiu: “Există discuții cu mai multe universități”, printre care cea argeșeană

Negocieri de fuziune între Universitatea Maritimă și Politehnica București, anunțate în presa din Constanța. UPB discută și cu Universitatea din Pitești, rectorul Costoiu confirmă discuții cu “multiple universități”. Ținta: o Universitate Națională de Științe și Tehnologie Politehnica 

Blocaj în discuțiile de fuziune între Universitatea Maritimă și Politehnica București / Presa locală anunță că fuziunea nu va avea loc, rectorul Costoiu spune doar că “a luat act de poziția” celor din Constanța