INTERVIU Ce este xenofobia / Csaba Asztalos: Xenofobia este o formă de ură împotriva altor persoane, de regulă împotriva străinilor. Societatea e extrem de tensionată, nici nu mai ajungem să încercăm să îl convingem pe celălalt de ce credem noi, ci îl facem prost, direct

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, spune într-un interviu pentru Edupedu.ro că „xenofobia este o formă de ură împotriva altei persoane, bazată pe intoleranță care se exprimă în forma unui naționalism agresiv”. În contextul actual, pe fondul rezultatelor alegerilor prezidențiale și parlamentare, Csaba Asztalos spune că societatea este extrem de tensionată. „Avem un grad ridicat de intoleranță la a asculta și a accepta opinia celuilalt. Aceste tensiuni sunt forme de segregare între oameni”, mai spune președintele CNCD.

• Extremismul explicat pe înțelesul elevilor de profesorul de istorie Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România
• Profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab”, București a explicat pe înțelesul elevilor ce a însemnat mișcarea legionară.

Pe fondul tensiunilor din ultimele două săptămâni, în urma rezultatelor din cele două tururi de scrutin care l-au clasat pe primul loc în urma primului tur al alegerilor prezidențiale pe Călin Georgescu, candidat cu discurs pro-rus, neolegionar și mesianic, și în urma alegerilor parlamentare unde au obținut peste 30% din voturi, trei partide extremiste, societatea este tensionată și divizată, atât în mediul online cât și în relațiile dintre oameni: fie între cunoscuți sau în familii.

Edupedu.ro a stat de vorbă cu președintele Consiliului Național al Combaterii Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, pentru a explica, pe înțelesul elevilor, ce este xenofobia și de ce se regăsește acum în societatea românească.

„Xenofobia este o formă de ură împotriva altei persoane, bazată pe intoleranță care se exprimă în forma unui naționalism agresiv. (…) Societatea e extrem de tensionată și avem un grad ridicat de intoleranță la a asculta și accepta opinia celuilalt. Sunt forme de segregare între oameni, se creează tensiuni, nu avem capacitatea să purtăm o dezbatere publică și nici măcar nu mai ajungem să încercăm să îl convingem pe celălalt de ce credem noi, ci îl facem prost, direct. Nu mai avem răbdare”, spune președintele CNCD.

Csaba Asztalos subliniază că valorile creștinismului care sunt acum aduse în discursuri publice nu înseamnă xenofobie sau intoleranță, iar cultele au responsabilitatea de a transmite un mesaj ferm:

„Cultele trebuie să-și asume rolul în societate și într-un sens în care să avem bunăstare în societate și să avem o deschidere în societate care nu e împotriva nici a tradițiilor noastre și nici a valorilor noastre, dar cumva trebuie să adopte o poziție în a stopa sau a diminua exploatarea sentimentului religios și a valorilor creștine”, spune Asztalos.

Interviul integral acordat Edupedu.ro de președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos:

Edupedu.ro: Ce este xenofobia? 

Csaba Asztalos, președintele CNCD: Xenofobia este o formă de ură împotriva altor persoane, de regulă împotriva străinilor și are o exprimare diversă și diversificată. În primul rând, vorbim de xenofobie prin discurs, de ură, unde putem să includem toate formele de exprimare care propagă, incită, promovează sau justifică o formă de ură rasială, xenofobie, antisemitism. Toate aceste forme de ură sunt fondate de intoleranță. Intoleranță care se exprimă sub forma unui naționalism agresiv și etnocentrist. 

Se exprimă prin discriminare și prin ostilitate față de minorități, imigranți, persoane din alte comunități definite prin religie, prin limbă, de exemplu, prin elemente de rasă sau orice alte alte elemente de cultură. 

Xenofobia s-a dezvoltat de-a lungul istoriei omenirii prin diferite forme. Ceea ce vedem noi astăzi este că asistăm la o formă de globalizare a xenofobiei și asta se explică prin comunicare, adică s-a modificat paradigma comunicării în lume, întrucât s-a accelerat comunicarea. Acum sunt noi instrumente de comunicare pe care nu le-am avut cu 25-30 de ani în urmă, ceea ce face foarte dificilă gestionarea informației, foarte dificil pentru cetățean să distingă între fals și adevăr și să adopte comportamente și atitudini corecte și să adopte comportamente și atitudini informate cu privire la o decizie pe care trebuie să o ia într-o colectivitate, într-o societate. Xenofobia este un instrument extrem de utilizat în lupta pentru putere, indiferent dacă vorbim de luptă pentru putere într-un colectiv mai mic, de exemplu într-o clasă de elevi, la locul de muncă, într-un cartier sau vorbim de xenofobie ca instrument în luptă geopolitică, luptă electorală la nivel național sau inclusiv elemente ce țin de lupta asupra resurselor, asupra unor oportunități sau activități economice. Xenofobia este un instrument prezent în toate aceste aspecte și domenii ale vieții. 

Este prezent pentru că suntem contemporani cu alte instrumente de comunicare. Și dacă pe cealaltă parte a globului în Brazilia, în Statele Unite sau în Japonia are loc un eveniment, noi, de exemplu, în România, avem posibilitatea să aflăm de acest eveniment. Pe scurt, faptul că informația circulă cu o rapiditate atât de mare creează comportamente și influențează comportamente, chiar dacă aceste evenimente au loc la mii sau zeci de mii de kilometri de comunitatea respectivă. Ca atare, liniile din societate sunt cumva influențate de ceea ce se întâmplă în lume, pentru că cetățenii iau la cunoștință fiecare în bula sa, prin diferite căi de comunicare. Fiecare primește informația și în această informație sunt prezente elemente de xenofobie, sunt prezente cazuri-speță, sunt prezente elemente de discurs de ură cu un scop sau altul, urmăresc un scop sau altul sau pur și simplu este vorba despre informarea cetățenilor prin diverse instrumente de comunicare. 

Edupedu.ro: Se predau la școală elemente la educație civică?

Csaba Asztalos: N-aș putea să vă spun exact dacă se predau sau nu. Însă ce constat, chiar dacă se predau, nu au efectul scontat în rândul elevilor. În sensul în care nu vedem mediul preuniversitar lipsit de ură, lipsit de hărțuire, lipsit, de cazuri de discriminare. Dacă s-ar preda aceste noțiuni în mod efectiv, ar ajunge la nivelul elevilor și să-i ajute, să-i educe în a selecta informația: Ce e fals, ce e mai puțin fals, să știe să gestioneze informația și să prevină xenofobia. Atunci nu am avea aceste provocări în învățământul preuniversitar din România. Eu constat în jurul meu, la elevi care ajung la vârsta de 14 ani că nici măcar nu știu de ce primesc un act de identitate și care este efectul sau ce înseamnă pentru un elev de 14 ani că împlinește această vârstă și primește alte identitate sau la 18. Nu au noțiunile de bază. La nivelul lor nu avem aceste elemente de educație. Nu îi pregătim suficient, ceea ce nu înseamnă că nu există insule, că nu există școli, că nu există clase, că nu există elevi, dar nu asta caracterizează învățământ preuniversitar la noi, că ar fi expus unei culturi civice sau unei culturi de acceptare a celuilalt sau de prevenire a xenofobiei, discursului de ură, să știe să gestioneze astfel de situații. Nu asta caracterizează învățământul universitar. 

Edupedu.ro: Sunt mai mulți factori pe care i-ați enumerat care lipsesc și care pot duce către acest discurs de ură, așadar am putea spune că la bază stă o lipsă a educației în toate formele ei: cea de educație media, de exemplu. Ar trebui introduse la toate disciplinele astfel de noțiuni care să ducă la o bunăstare a comunității din clasă / școală ? 

Csaba Asztalos: Eu mereu spun că aceste valori pot fi explicate extrem de simplu și este vorba despre, în primul rând, de cei 7 ani de acasă și nu mă refer numai la cadrul din familie, ci mă refer la tot ce înseamnă anturajul, respectiv, mediul în care crește un copil. Înseamnă și școală, și familie, și cercul de prieteni, unde se permit astfel de comportamente, unde se permit astfel de manifestări și unde nu se explică ce înseamnă bun și mai puțin bun, ce înseamnă fals, ce înseamnă adevăr, unde toate aceste elemente la un moment dat răbufnesc. Pentru că ceea ce vedem noi astăzi, ce ni se întâmplă este tocmai acceptarea și toleranța unor astfel de idei, manifestări atât în toate instituțiile, inclusiv în învățământ. La colț de masă sunt astfel de exprimări, astfel de comportamente în instituțiile statului și în viața de zi cu zi. Eu consider că undeva aici ar trebui să ne punem în ordine, să nu mai fim această disonanță cognitivă în care te vrem să corespundem unor valori, standarde, pentru că am dorit să aparținem Vestului, dar pe de altă parte facem indigestie când ar trebui să respectăm sau să aplicăm nu neapărat valorile Vestul, valorile noastre, ca și comunitate. Foarte mulți fac referire la valori creștine, dar valorile creștine nu permit xenofobia, valorile creștine nu acceptă intoleranța, dacă mergem pe o interpretare a acestor valori în mod corect.

În Jurnalul Fericirii – Steinhardt spune foarte clar că nu-i înțelege pe cei care confundă religia cu prostia. Ceea ce vreau să spun este că la noi se tolerează și această confuzie, se creează polarizare pe diferite teme, inclusiv raportat la religie. Eu cred că undeva noi înșine trebuie să ne punem de acord, n-o să putem să-i învățăm pe copii elementele de bună credință, de cei 7 ani de acasă, de respect, dacă cei care trebuie să predea, cei care trebuie să prezinte un exemplu, nu vreau să mă refer doar la cadrele didactice, ci societatea nu și-a pus ordine în cap cu privire la aceste valori. Ceea ce, repet, nu înseamnă că nu există insule, că nu există exemple de bună-practică. Nu înseamnă că toată lumea este la fel, dar societatea este în acest moment extrem de tensionată și avem un grad ridicat de intoleranță la asculta și accepta opinia celuilalt. Sunt forme de segregare între oameni, se creează tensiuni, nu avem capacitatea să purtăm o dezbatere publică.  

Edupedu.ro: Și fiecare încearcă să-l convingă pe celălalt de ceea ce crede el? 

Csaba Asztalos: Nici măcar nu mai ajungem să încercăm să convingem. Îl facem prost, direct. Nu mai avem răbdarea și sunt într-adevăr oameni pe care n-o să poți să-i convingi, pentru că unii mereu caută fel și fel de motive, indiferent câte argumente li se aduc, o să spună că a fost scos din context, că nu s-a înțeles, nu e atât de grav, bagatelizează. Și asta e prezent inclusiv în școli: bagatelizăm aceste comportamente de xenofobie și intoleranță. Nu mai reușim să avem un dialog constructiv, fiecare vorbește pe lângă celălalt, urmărind un scop să convingă eventual o comunitate sau alta să îi susțină într-un context. Până la urmă, asta văd și unii elevi. 

Edupedu.ro: Ați spus că valorile creștinismului nu înseamnă xenofobie, toleranță la discurs de ură și că se creează o confuzie la nivel de societate. Cine ar putea să oprească această confuzie? De unde ar trebui să vină un mesaj ferm? 

Csaba Asztalos: În primul rând, eu sunt de acord că orice cetățean poate să vorbească despre religie  într-o discuție sau în dezbatere, dar cred că cei care trebuie să fac acest lucru sunt în primul rând cultele și reprezentanții cultelor și care au o legitimitate să aibă o astfel de abordare și care au obligația să oprească manipularea și să prevină manipularea prin aceste argumente religioase. Cred că și alte categorii profesionale ar trebui să iasă să spună că faptul că cineva își pune în fața numelui un «doctor», «dr.», nu înseamnă că este specialist într-un domeniu sau altul. Revenind la religie, până la urmă cultele trebuie să-și asume rolul în societate și într-un sens în care să avem bunăstare în societate și să avem o deschidere în societate care nu e împotriva nici a tradițiilor noastre și nici a valorilor noastre, dar cumva trebuie să adopte o poziție în a stopa sau a diminua exploatarea sentimentului religios și a valorilor creștine, exploatarea lor într-un sens negativ și prezentarea acestor elemente ca într-un discurs de ură, într-o propagandă. Deci, cei care au această pregătire și cei care răspund de culte ar trebui sa transmită mesaj.

Citește și:

INTERVIU Extremismul explicat pe înțelesul elevilor de profesorul de istorie Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România

INTERVIU Legionarismul explicat pe înțelesul elevilor de profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București

„Legionar” a fost cel mai căutat cuvânt de către români, pe DEX online, în noaptea alegerilor