Liviu Moise, profesor de Istorie și directorul Școlii Gimnaziale nr. 1 din Comuna Unirea (județul Călărași), a explicat pentru Edupedu.ro care sunt avantajele catalogului electronic: „În afară de note și absențe, avem acolo comportamentul elevului și părintele vede dacă a fost activ la oră, dacă a venit fără manual, dacă a deranjat ora. Până ajunge copilul acasă, informația este deja la ei (părinți – n. red.)”. Amintim că 742 de școli au fost selectate să folosească catalogul electronic în anul școlar 2022-2023, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial.
- În Școala Gimnazială nr. 1 din Comuna Unirea este implementat programul Pâine și Mâine, derulat de World Vision România. Programul implică o masă caldă pentru copii și ore cu profesorii în sistem “școală după școală”.
„Anul acesta, ne-am făcut și catalogul electronic, suntem avizați de Ministerul Educației. Inclusiv acesta a fost un plus în relația cu părinții. În afară de note și absențe, avem acolo comportamentul elevului și părintele vede dacă a fost activ la oră, dacă a venit fără manual, dacă a deranjat ora. Până ajunge copilul acasă, informația este deja la ei”, spune directorul școlii.
Acesta a povestit că părinții primesc o notificare când se trec notele, absențele sau alte observații în catalogul electronic: „(Catalogul electronic – n. red.) este foarte benefic. Înainte, cu carnetele de note, copiii se mai făceau că le-au pierdut, le mai ascundeau dacă luau o notă mai mică, părinții nu veneau atât de des la școală încât noi să le prezentăm situația imediat. Acum, cu acest catalog electronic, punem nota și apare ca notificare părinților, punem absența și apare ca notificare”.
Pentru motivarea absențelor din catalogul electronic, elevul trebuie să aducă scutirea, ea urmând să fie încărcată în aplicație: „Dacă vrem să motivăm absența, trebuie să ne aducă până pe data de cinci ale lunii următoare scutire sau învoire scrisă de la părinte. Îi facem poză scutirii și o încărcăm în aplicație, o avem ca dovadă acolo. Au devenit și părinții mult mai responsabili, pentru că zilnic primesc un feedback de la școală: fie că este un comportament de la copil, fie că este o notă, fie că este o absență”.
Redăm declarațiile complete ale profesorului Liviu Moise:
Liviu Moise: Colaborarea noastră cu World Vision România, că ei sunt care dau acest program, a început încă de anul trecut, a fost oarecum o încercare a noastră să aducem partea aceasta de ONG-uri să vină alături de școala noastră, noi făcând parte dintr-o comună destul de mică, undeva la 2.600 de locuitori. Numărul de copii total pe școală este 221 de copii, cu tot cu grădiniță, învățământ primar și gimnaziu.
În primul rând, eu am venit aici la școală de un an de zile, chiar pe 20 decembrie fac un de zile cu concurs, chiar dacă am fost numit din septembrie. Din momentul acela, primăria făcuse deja solicitările către asociații. (…) Noi am insistat la World Vision, eu tot le scriam, mi-aș fi dorit o grădină de relaxare, în fața școlii, cu potecă terapeutică pentru copii. N-au reușit dumnealor acel punct, dar, în schimb, au venit la noi cu un proiect, cu 15 calculatoare. (…) Pe perioada verii, am reușit să-i convingem să implementeze la noi o școală de vară. (…) Apoi, am luat hotărârea împreună cu colegii să aplicăm și pentru anul acesta școlar 2022-2023, pentru „Pâine și mâine”. De la 1 octombrie am dat drumul la activitate. Din cei 220 de copii, noi avem implicați în proiect 77 de copii de la învățământul primar, adică clasele I-IV, și 21 de copii de la clasa a VIII-a, care în două zile pe săptămână primesc masă caldă, zilele în care au pregătire la limba română și la matematică pentru Evaluarea Națională. Pentru cei din învățământul primar sunt patru zile în care cheltuiala cu masa caldă o suportă asociația – din suma aceasta, 10% este susținută de primărie – iar ziua de vineri este la dispoziția părinților. Sunt două ore de activități de învățare cu teme, au activități de relaxare copiii în cele două ore. Recomandarea celor de la World Vision a fost ca în ziua de vineri să-i ducem în laboratorul de informatică. (…).
Edupedu.ro: Ați observat un progres al elevilor?
Liviu Moise: Au trecut aproximativ două luni. Din ce mi-au spus colegele, au putut să lucreze inclusiv cu copiii – cu o clasă de 20 și ceva de copii nu reușești să implici pe toți în activitatea de la clasă. De obicei, fură startul cei care ridică mâna și care știu răspunsurile – acum au reușit să-i implice inclusiv pe aceia care erau mai slăbuți la carte. (…) În general, problemele apar acolo unde familia trece printr-o anumită dificultate, divorțul părinților, avem inclusiv familii care au scandaluri acasă. Noi le cunoaștem situația și atunci putem să intervenim măcar asupra copilului, să-i oferim siguranța de care are nevoie la noi în școală. Prin chestiunea că stau până la 14:30 – 15, inclusiv cu masa, eu chiar cred că îi ajutăm, sunt mult mai apropiați. (…) Ne-am apropiat, devenim o mare familie, așa cum ar trebui să fie școala cu adevărat. (…)
De luni și până joi, încep la 12, imediat ce termină programul de la școală. La 12:00 le ducem mâncarea copiilor și mănâncă în jur de 20 de minute. Apoi au activități de relaxare, ies în curtea școlii, vin pe terenul de sport, merg la bibliotecă. La 13:00 încep temele pentru 45 de minute. După aceea, au un sfert de oră pauză, ies din nou afară. Apoi, se reîntâlnesc în clasă pentru activități, pregătesc tot felul de serbări, învață poezii. La 14:30, microbuzul este deja pregătit. (…). Vinerea, ei încheie programul la 13:30 – 14, în funcție de cum ies de la informatică. Lunea și marțea avem pregătire cu cei de clasa a VIII-a, primesc mâncare în cele două zile. (…)
Anul acesta, ne-am făcut și catalogul electronic, suntem avizați de Ministerul Educației. Inclusiv acesta a fost un plus în relația cu părinții. În afară de note și absențe, avem acolo comportamentul elevului și părintele vede dacă a fost activ la oră, dacă a venit fără manual, dacă a deranjat ora. Până ajunge copilul acasă, informația este deja la ei.
(Catalogul electronic – n. red.) este foarte benefic. Înainte, cu carnetele de note, copiii se mai făceau că le-au pierdut, le mai ascundeau dacă luau o notă mai mică, părinții nu veneau atât de des la școală încât noi să le prezentăm situația imediat. Acum, cu acest catalog electronic, punem nota și apare ca notificare părinților, punem absența și apare ca notificare. Dacă vrem să motivăm absența, trebuie să ne aducă până pe data de cinci ale lunii următoare scutire sau învoire scrisă de la părinte. Îi facem poză scutirii și o încărcăm în aplicație, o avem ca dovadă acolo. Au devenit și părinții mult mai responsabili, pentru că zilnic primesc un feedback de la școală: fie că este un comportament de la copil, fie că este o notă, fie că este o absență.
Eu am fost director la o școală cu rezultate extraordinar de bune, acesta este al doilea an la mine la Școala Unirea, și acolo am realizat că motivul pentru care acea școală avea rezultate foarte bune la Evaluarea Națională este relația pe care o au părinții cu școala. Dacă am 3-4 părinți în fiecare zi să discute cu dirigintele sau învățătorul, deci fiecare învățător să aibă 3-4 părinți în vizită, se cunoaște progresul. Am încercat să aplic chestiunea aceasta și aici. Zilnic am început să avem părinți. Le-am zis ca la două săptămâni să treacă la școală. Iar catalogul chiar ne ajută să facem asta. Zilnic ei (părinții n. red.) primesc ceva și mă ajută și pe mine, ca director, că din două clickuri ne-am scos rapoarte, văd exact situația absenteismului, văd situația notării, văd nivelul clasei, mă duc la ei și le zic: „vedeți că luna aceasta sunteți pe poziția a doua la media pe școală”. Creăm și o competiție între ei care este benefică, zic eu. (…)
Acum lucrez împreună cu colega de informatică, momentan încercăm să mergem pe Google Forms, pentru a lua adeverințele de la părinți de acolo. Efectiv, părintele să intre, să scrie numele dumnealui, să scrie numele copilului, să-și aleagă clasa, pentru ce vrea adeverință, să trimită chestionarul și să ne apară nouă pe mail. Eu o văd ca pe o soluție ieftină. Din ianuarie, ne-am propus deja să o implementăm. (…) Eu sunt în învățământ din 2009, deci de 13 ani. Ca director, de la 1 septembrie 2021 am venit la școală. (…)
Încerc să introduc partea de digitalizare și tehnologia informației și la ore, nu avem timp mereu. Am predat și în fața monumentului, am predat și în curtea școlii, pe iarbă, am încercat toate posibilitățile.
Edupedu.ro: Cum vă organizați lecțiile?
Liviu Moise: Când am intrat în învățământ, era obligativitatea ca profesorul, în primul an de învățământ, să prezinte directorului în fiecare zi proiecte de lecție. Dacă avem patru sau cinci ore într-o zi, eu trebuia să fac 4-5 proiecte scrise, cu toate etapele lecției, cu materialele pe care le pregăteam. Pentru pregătirea lecțiilor, astfel încât să te prezinți în fața copiilor onorabil, trebuie să muncești cel puțin câte ore ai în ziua respectivă. Ai 6 ore, 6 ore te pregătești pentru lecții.
Din 2017, nu mai vorbim de foarte multe informații transmise copilului, s-a schimbat programa școlară, și vorbim despre competențe. Noi trebuie să le formăm competența ca acești copii să obțină singuri informația. Mi-a venit mănușă chestiunea aceasta. Nefiind un profesor căruia să-i placă să tocească, eu am preferat să înțeleg logic ce s-a întâmplat. Îmi vine ușor să le explic copiilor, dar pentru a putea să le formez competențe – de exemplu, competența de a descoperi informațiile dintr-un text pe suport electronic – trebuie să-mi pregătesc textul pe suport electronic, să găsesc că eu informațiile ca să știu ce va găsi copilul, să mă gândesc apoi cum îl fac să le rețină, nu doar că le-au găsit este important pentru mine, ci și să rămână totuși cu ceva. Este o luptă în fiecare zi, este destul de mult de muncă.
Edupedu.ro: Ce faceți pentru a le capta atenția?
Liviu Moise: Captarea atenției este una dintre etapele lecției. Avem tehnologia la îndemână și este mult mai simplu să le scoți o bucățică dintr-un filmuleț referitor la ce urmează să le predai sau să le pui o melodie. (…)
Edupedu.ro: Cum ar trebui să fie predată istoria, astfel încât ea să fie atractivă pentru elevi?
Liviu Moise: În primul rând, dându-le foarte mult să citească, oferindu-le niște idei de cărți. La clasa a V-a, de exemplu, eu recomand „Legendele Olimpului”. De acolo eu văd copiii pasionați de istorie, cei care reușesc să le termine, vin și povestesc sau discută între ei în pauze. Cred că mai putem face istorie atractivă atunci când ducem copilul la muzeu.