Într-o scrisoare deschisă postată pe Facebook, către managerul Bibliotecii „Panait Istrati” din Brăila unde a fost omagiat ideologul mișcării legionare Nae Ionescu, printr-o expoziție comemorativă, Institutul pentru Studierea Holocaustului spune că „Nae Ionescu e departe de a fi un model pentru România democrată de azi, viziunea sa despre lume are ca fundament teoria etno-ortodoxistă”.
- Scrisoarea vine după ce, în urmă cu câteva zile, Institutul avertiza public că orașul Brăila s-a transformat într-un adevărat loc de cult memorial pentru ideologul mișcării legionare, „prin grija” autorităților locale, Consiliul județean și Primărie. Cel mai recent eveniment de comemorare a avut loc recent la Biblioteca Județeană „Panait Istrati”, care a spus miercuri că „niciodată instituția nu a făcut apologia extremismului”.
Într-o scrisoare publică adresată managerului Bibliotecii „Panait Istrati” din Brăila unde a fost omagiat ideologul mișcării legionare Nae Ionescu, printr-o expoziție comemorativă, Institutul pentru Studierea Holocaustului a răspuns punctual.
După ce Biblioteca Județeană a spus că prin comemorare „omagiază astăzi omul de litere, filosoful, eseistul Nae Ionescu”, Institutul Elie Wiesel spune că „Nae Ionescu nu a publicat nici măcar un volum care s-ar putea situa în turnul de fildeş al filosofiei româneşti. Filosoful,,fără operă” este urcat pe un piedestal al posterității demne de urmat. Viziunea sa despre lume, aşa cum remarcă o cercetătoare, are ca fundament teoria etno-ortodoxistă împletită cu organicism şi colectivism, în care antisemitismul este un fenomen firesc, natural. În egală măsură a fost un antidemocrat convins”.
Institutul Elie Wiesel a transmis și câteva recomandări de cărți pentru Biblioteca Județeană: „Pe lângă volumele deja existente în bibliotecă vă sugerăm, pentru un dialog fertil al ideilor, să achiziționați George Voicu, Mitul Nae Ionescu, editura Ars Docendi, Bucureşti, 2000, Marta Petreu, Diavolul şi ucenicul său, editura Polirom, Iaşi, 2009 sau Alexandru Florian, Ana Bărbulescu, Elita culturală şi discursul antisemit interbelic, editura Polirom, Iaşi, 2022″.
Referitor la bustul lui Nae Ionescu, care există din anii 90 într-o piațetă din Brăila și despre care Biblioteca „Panait Istrati” a spus că „nu au fost niciodată adunări legionare sau antisemite la bustul lui Nae Ionescu şi cu atât mai puțin afişarea unor simboluri interzise de lege”.
„Prin busturi şi omagieri se pun doar pietrele de temelie pentru construcția idolilor. Nae Ionescu este departe a fi un model pentru România democrată de astăzi. Un bust dedicat unui astfel de personaj este recunoaşterea absolută, şi nu selectivă, a vieții publice a acestuia. A admite că ridicarea unui bust elogiază doar profilul intelectual al unei personalități, înseamnă a ignora deliberat implicarea ei politică activă de partea fascismului românesc. Nu putem alege doar memoria care ne convine“, scrie în scrisoarea deschisă a Institutului pentru Studierea Holocaustului în România.
Institutul Elie Wiesel mai subliniază faptul că în timp ce există un bust al lui Nae Ionescu care îl elogiază, o piațetă numită după un evreu originar din Brăila ucis la Auschwitz este în paragină și prezintă o fotografie cu locul.
„Ştiți oare că astăzi la Brăila, în memoria victimelor Holocaustului, există Piațeta Arno Klarsfeld”, evreu originar din Brăila ucis la Auschwitz? Veți rămâne mirat de gradul deteriorării unui spațiu memorial dedicat exterminării evreilor, după cum puteți observa în fotografia alăturată. Un spațiu, căruia îi lipsește până şi elementarul indicator rutier de informare urbană”, scrie în scrisoare.

FOTO DOCUMENT Scrisoarea deschisă a Institutului Național pentru Studierea Holocaustului în România Elie Wiesel:



Informații de context
În 17 martie, reprezentanții Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, au avertizat pe Facebook că orașul Brăila s-a transformat într-un adevărat loc de cult memorial pentru ideologul mișcării legionare, „prin grija” autorităților locale, Consiliul județean și Primărie. Institutul enumeră o serie de acțiuni de promovare și comemorare a lui Nae Ionescu în spațiul public, cea mai recentă fiind o expoziție in memoriam, organizată la Biblioteca Județeană „Panait Istrati”.
De precizat, o statuie cu bustul lui Nae Ionescu este amplasată de mulți ani în Piaţa Poligon, într-un parc din Brăila, mai semnalează Institutul.
În postarea inițială Institutul a atașat și o cerere din 3 martie 2025, transmisă către primăria București și primăria Cluj- Napoca pentru a demara proceduri de schimbare a denumirilor unor străzi: Mircea Vulcănescu (București) și Radu Gyr Cluj-Napoca).
„Solicitarea noastră se bazează pe faptul că cele două persoane au fost condamnate petru crime de război în temeiul legii nr. 321/ 1945, iar legislația în vigoare interzice acordarea denumirii stradale după persoane condamnate pentru astfel de fapte”, se menționează în cererea Institutului.
De asemenea se invocă și OUG nr 31/2002, privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război:
- Art 13 alin. (1) – Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau alte locuri publice”.
Două zile mai târziu, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” din Brăila susține într-o postare pe Facebook că „niciodată instituția nu a făcut apologia unor mişcări extremiste, rasiste sau xenofobe. (…) Au fost prezentate documente tipărite care nu au absolut nicio legătură cu propaganda mişcării legionare, având strict valoare documentară”.
Profesorul de Istorie Mihai Manea a scris despre cazul lui Nae Ionescu, ideolog al Mișcării Legionare, care a fost demis și din funcția universitară.