Instituția esențială în analizarea plagiatelor este desființată prin reorganizare și pierderea atribuțiilor specifice, în Proiectul Legii învățământului superior, document care are aprobarea oficială a președintelui Klaus Iohannis și care a fost pus în dezbatere publică. “S-au desființat consiliul cercetării universitare și consiliul atestării diplomelor și titlurilor universitare, adică tocmai acele consilii implicate în elaborarea și aplicarea politicilor cheie din domeniile cercetării și gestionării resurselor umane”, a avertizat într-o analiză pentru Edupedu.ro proeminentul sociolog Lazăr Vlăsceanu, care în prezent face parte din conducerea CNATDCU. În proiectul legii, analizarea sesizărilor de plagiate din doctorate va reveni universităților și apoi unui judecător. Execuția instituțională propusă astăzi amintește de mișcarea făcută în 2012 de ministrul interimar al Educației de la acea vreme, Liviu Pop, care a desființat prin reorganizare CNATDCU exact în ziua în care instituția condusă atunci de Marius Andruh (astăzi vicepreședinte CNATDCU) a anunțat oficial verdictul de plagiat din teza premierului de atunci, Victor Ponta.
Proiectul Legii învățământului superior a fost pus în dezbatere publică de ministrul Sorin Cîmpeanu pe 13 iulie 2022, sub forma unui pachet de legi numit oficial “Proiectele de legi ale educației – „România Educată”. Lansarea în dezbatere vine după mai multe consultări ale proiectelor de către președintele Klaus Iohannis, cel care a promis în repetate rânduri că raportul său “România educată” se va transforma în lege.
Desființarea prin reorganizare “difuză” a CNATDCU este realizată la articolul 142 din Proiectul Legii învățământului superior, în capitolul intitulat “Comisii Consultative ale Ministerului Educației”, care detaliază atribuțiile fiecărei comisii. Deși alte comisii, precum CNFIS, CNSPIS, sunt menținute inclusiv cu aceeași titulatură în proiectul noii legi a educației, actualul CNATDCU dispare total, iar prerogativele sale în materia acordării titlurilor de doctor și de gestionare a plagiatelor din tezele de doctorat sunt transferate la nivelul universităților, potrivit articolului 157 din proiectul legii.
Desființarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) din poziția de instituție care gestionează plagiatele din doctorate a fost sesizată și de reprezentanții studenților. “Ne exprimăm dezacordul de principiu față de inițiativa Ministerului Educației de a elimina atribuțiile CNATDCU în materia acordării titlurilor de doctor și a atestatelor de abilitare”, a reacționat Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).
Transferarea către universități a acestor atribuții de acordare a titlurilor de doctor și analizare a plagiatelor are loc după ce în toamna anului trecut Sorin Cîmpeanu, prin ordin de ministru, a obligat toate universitățile din România să-și analizeze din punct de vedere al plagiatelor tezele de doctorat acordate din 1990 încoace, verificare pe cheltuiala suportată de bugetul de stat. Niciuna dintre universități nu a semnalat că ar fi găsit vreo teză plagiată, până la acest moment. Inclusiv ministrul Sorin Cîmpeanu a cerut acum 1 an universității al cărei rector suspendat este să verifice dacă a plagiat în teza sa de doctorat, iar instituția nu a anunțat nici până acum vreo concluzie a analizei. Prin propriul proiect de lege a învățământului superior, ar trebui ca de acum înainte inclusiv această universitate să-și acorde singură titlurile de doctor (nu să îi fie verificate de către CNATDCU), nu doar să analizeze plagiatele din doctoratele emise.
Sorin Cîmpeanu, după prezentarea proiectelor de Legi ale învățământului: Premierul a validat total, inclusiv în ședința de guvern
Desființarea CNATDCU ca for de decizie în materia plagiatelor din doctorate este propusă de ministrul Cîmpeanu în plin scandal de plagiat la adresa premierului Nicolae Ciucă. Amintim că șeful Executivului a blocat în instanță analiza asupra tezei sale de doctorat. Ciucă a obținut anularea, în instanță, a solicitărilor depuse la CNADTCU pentru verificarea suspiciunilor privind teza sa de doctorat, deci dacă soluția rămâne definitivă și forma actuală a proiectului de lege intră în vigoare, teza de doctorat a premierului va putea fi verificată doar de către Universitatea Națională de Apărare Carol I, condusă de generalul Dorin Corneliu Pleșcan care în luna mai 2022 a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis și înaintat în gradul de gradul de general-maior – cu două stele. Pleșcan este fostul șef de cabinet al premierului Nicolae Ciucă pe vremea când acesta era șef al Statului Major.
“Premierul este un susținător al educației, al performanței în educație și al echității în educație. Evident că un premier responsabil se uită la impactul financiar. Dar, în momentul în care a înțeles importanța acestor obiective și că nu este vorba de un impact de 36 de miliarde de lei, care să intre în 2023, ci că el va intra gradual în funcțiune până în 2027, a validat total, inclusiv în ședința de guvern. Premierul este cel care a propus într-o modalitate foarte hotărâtă adoptarea în primă lectură, ce-i drept, a acestor două proiecte de lege“, a anunțat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, pe 13 iulie 2022, după ședința de Guvern în care au fost prezentate, în primă lectură, proiectele legilor Educației.
Proiectul de Lege Cîmpeanu prevede că plagiatele analizate în prezent de CNATDCU ar trebui soluționate de aceeași instituție, pe regulile actuale, legea neretroactivând în această materie, însă în cazul Ciucă sesizările de la CNATDCU au fost anulate în justiție.
Precizăm că, în afara avertismentului public lansat de profesorul și cercetătorul Lazăr Vlăsceanu, membru în Consiliul General CNATDCU, nicio altă reacție nu a venit din partea conducerii acestui for. Conform actelor oficiale, președintele CNATDCU este astăzi Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, care se autosuspendă din această poziție la fiecare 6 luni, fără a demisiona însă.
Ce spune profesorul Lazăr Vlăsceanu, unul dintre cei mai proeminenți sociologi români și membru în Consiliul General al CNATDCU, cu privire la desființarea CNATDCU propusă de ministrul Sorin Cîmpeanu în proiectul Legii învățământului superior:
“Cele mai multe norme sunt compilate din Legea Educației Naționale nr 1/2011. Unele sunt tale-quale transferate, altele sunt transferate cu modificări care distorsionează concepția originară de fundamentare și rosturile instituțiilor avansate. Scopul tacit al unor modificări pare să fie acela de a le adapta la regulile centralismului și uniformizării, pe care proiectul vrea neapărat să le impună. Să dau două exemple de distorsionare. Art. 142 din proiect se referă la instituirea unor comisii consultative ale ministerului educației. Să reținem din titlul capitolului XVI al proiectului că aceste comisii ar oferi consultări unei entități administrative de tipul ministerului (sic!) și nu ministrului educației ca atare. Aceste comisii sunt, de fapt, transformate în copii palide ale consiliilor naționale instituite de legea anterioară (nr. 1/2011) ca entități autonome față de ministru, reunite sub administrarea autonomă a UEFISCDI, finanțată de bugetul educației, cu scopul de a oferi universitarilor posibilități de a participa la gestionarea sistemului universitar prin propuneri de politici privind finanțarea, cercetarea, resursele umane, administrarea etc. avansate spre decizia ministrului.
Prin proiect, autonomia precedentă a consiliilor este înlocuită de coordonarea, de fapt de subordonarea lor față de direcția pentru învățământul superior din minister (art. 142, alin 7), iar numirea anterioară a membrilor consiliilor cu titlu personal este înlocuită de consultarea cu consiliul rectorilor (art. 142 alin. 2) pentru a include în comisii numai persoane numite de rectori cu scopul de a susține interesele directe ale universităților singulare și nu ale sistemului etc. S-au desființat consiliul cercetării universitare și consiliul atestării diplomelor și titlurilor universitare, adică tocmai acele consilii implicate în elaborarea și aplicarea politicilor cheie din domeniile cercetării și gestionării resurselor umane, tot așa cum cele mai lipsite de impact reglementări se referă fugar, inconsistent și neimaginativ la cele mai importante activități universitare – predarea și cercetarea.”
DOCUMENT Proiectul Legii învățământului superior – cum transferă la universități analiza plagiatelor:
“Art. 157
(1) Sesizările privind abaterile de la normele de etică și deontologie profesională sunt analizate la nivelul instituției de învățământ superior de Comisia de etică de la nivelul acesteia.
(2) În cadrul procedurii de cercetare prevăzută la alin (1) este obligatoriu să se respecte dreptul la apărare al persoanei cercetate.
(3) Membrii Comisiei de etică au obligația să analizeze cu obiectivitate în mod impartial faptele sesizate. Este interzisă exprimarea în spațiul universitar sau în afara lui a oricărei opinii anterior rezoluției finale de stabilire a existenței abaterii, cu privire la vinovăția
persoanei cercetate.
Art. 158
(1) Sancțiunile care pot fi aplicate pentru încălcarea normelor de etică profesională sunt următoarele:
a) avertisment scris;
b) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de
etică profesională;
c) destituirea din funcţia de conducere;
d) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţare din fonduri publice
destinate cercetării;
e) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între 1 an şi 5 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control sau ca membru în comisii de concurs;
f) măsuri în vederea anulării titlului de doctor.
(2) Comisiile de etică de la nivelul instituțiilor de învățământ superior cercetează existența abaterilor de la normele de etică universitară și se pronunță prin decizie motivată, care se comunică persoanei cercetate și persoanei care a formulat sesizarea.
(3) În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia poate fi contestată la CNETU sau CNEMU, după caz.
(4) În situația în care decizia comisiei de etică nu este contestată în termenul prevăzut la alin (3) aceasta este definitivă și obligatorie pentru persoana cercetată și pentru instituția de învățământ superior.
(5) În situația în care decizia Comisiei de etică privind existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat a rămas definitivă, aceasta este comunicată rectorului care în termen de maximum 30 de zile are obligația de a formula acțiune în contencios administrativ în vederea anulării deciziei de acordare a titlului de doctor, pentru titlurile doctor confirmate de instituția de învățământ superior.
(6) În situația în care titlul de doctor a fost confirmat prin ordin al ministrului educației, în conformitate cu dispozițiile Legii educației naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, Comisia de etică de la nivelul instituției de învățământ superior transmite decizia către Ministerul Educației care în termen de maximum 30 de zile are obligația de a formula acțiune în contencios administrativ în vederea anulării ordinului de acordare a titlului de doctor.
(7) Dreptul persoanei cercetate de a formula acțiune în instanță pentru contestarea sancțiunilor aplicate conform acestui capitol este garantat.
Art. 159
(1) Orice persoană poate sesiza instituţia de învăţământ superior cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere de la etica și deontologia profesională. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura instituţiei de învăţământ.
(2) Comisia de etică universitară păstrează confidenţială identitatea autorului sesizării și a persoanelor care fac obiectul sesizării”.
“CAPITOLUL XVI COMISII CONSULTATIVE ALE MINISTERULUI EDUCAȚIEI
Art. 142
(1) Pentru exercitarea atribuţiilor sale, în scopul profesionalizării și eficientizării activității, Ministerul Educației constituie comisii naționale și registre corespondente de experţi, prin ordin al ministrului educației.
(2) Comisiile naționale de la nivelul Ministerului Educației sunt:
a) Comisia Naţională pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS);
b) Comisia Naţională de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației;
c) Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației;
d) Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar (CNEMU), sprijinită în activitatea sa de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației;
e) Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS)
f) Comisia Naţională al Bibliotecilor Universitare (CNBU).
(3) Membrii Comisiilor naționale prevăzute la alin (2) sunt numiți prin ordin al ministrului educației,după consultarea CNR, și sunt cadre didactice, având cel puţin titlul de conferenţiar ori titluri echivalente obţinute în străinătate sau membri ai Academiei Române şi ai unor instituţii de cultură. CNETU și CNEMU au în componență şi câte un reprezentant al studentilor, cu drept de vot. În CNFIS reprezentantul studenților are statut de observator.
(4) Înfiinţarea, structura şi componenţa comisiilor, precum și regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora, stabilite la alin. (2) se reglementează prin ordin al ministrului educației.
(5) Bugetele acestor comisii sunt gestionate prin UEFISCDI şi se constituie pe bază contractuală între Ministerul Educației şi UEFISCDI sau din alte surse legal constituite, gestionate de UEFISCDI.
(6) Pentru comisiile naționale prevăzute la alin. (2), mandatul este de 5 ani.
(7) Activitatea comisiilor naționale prevăzute la alin. (2) este coordonată de către Direcția Generală care gestionează învățământul superior din cadrul Ministerului Educației.
(8) În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educației colaborează cu CNR şi, după caz, cu alte structuri asociative ale instituțiilor de învățământ superior, cu autorităţi şi asociaţii profesionale şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale reprezentative, federaţii sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ superior şi cercetare științifică, precum şi cu federaţii studenţeşti legal constituite la nivel naţional.
Art. 143
CNFIS are următoarele atribuţii principale:
a) propune metodologia de finanţare a instituțiilor de învățământ superior şi stabileşte costul mediu per student echivalent pe cicluri şi domenii de studii, inclusiv pentru învățământul superior dual;
b) verifică periodic realizarea proiectelor de dezvoltare instituţională şi eficienţa gestionării fondurilor publice de către instituțiile de învățământ superior;
c) propune Ministerului Educației măsuri pentru finanţarea complementară a instituțiilor de învățământ superior pe bază de proiecte instituţionale;
d) prezintă anual Ministerului Educației un raport privind starea finanţării învăţământului superior şi măsurile de optimizare ce se impun. Acest raport este public.
e) îndeplinește orice alte atribuții pentru sprijinirea activității Ministerului Educației în domeniul său de competență.
Art. 144
(1) CNSTGU propune standardele minimale naționale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice de conferențiar și profesor din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare din instituțiile de învățământ superior, a atestatului de abilitare, a titlului de doctor, inclusiv în ceea ce privește acordarea calificativelor. Aceste standarde se aprobă prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNSTGU, după consultarea cu CNR.
(2) Pentru elaborarea standardelor menționate la alin. (1) CNSTGU este sprijinit în activitatea sa de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației, pe baza unor criterii de competență și prestigiu profesional.
Art. 145
(1) CNETU se constituie prin ordin al ministrului educației, membrii fiind selectați pe baza unor criterii de competență și probitate profesională și morală.
(2) CNETU se pronunță asupra contestațiilor formulate împotriva deciziilor Comisiilor de etică ce funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ superior, pentru soluționarea sesizărilor privind abaterile de la normele de etică și deontologie profesională în obținerea titlurilor universitare.
(3) În îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, CNETU se pronunță prin rezoluție, după cum urmează:
a) menținerea deciziei comisiei de etică de la nivelul instituției de învățământ superior;
b) anularea deciziei comisiei de etică de la nivelul instituției de învățământ superior.
(4) În situația menționată la alin (3) lit. a) și b), CNETU comunică instituției de învățământ superior rezoluția dispusă, cu obligația de respectare a acesteia în termen de 30 de zile de la data comunicării.
(5) În activitatea sa, CNETU este sprijinit de un Registru de experți, constituit prin ordin al ministrului educației, pe baza unor criterii de competență și prestigiu profesional și moral.
(6) Regulamentul de organizare și funcționare a CNETU se aprobă prin ordin al ministrului educației.
(7) Sesizările privind existența plagiatului, aflate pe rolul Consiliului Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare se soluționează cu aplicarea prevederilor legale în vigoare la data formulării sesizării“.
DOCUMENT INTEGRAL Descarcă de mai jos Proiectul Legii învățământului superior pus în dezbatere de Sorin Cîmpeanu:
Ce statuează Legea educației aflată în vigoare cu privire la plagiatele din doctorate:
“Articolul 170
(1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educației și Cercetării, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică și management universitar sau de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan:
a) retragerea calității de conducător de doctorat;
b) retragerea titlului de doctor;
c) retragerea acreditării școlii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului școlii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenți-doctoranzi.
(2) Reacreditarea școlii doctorale se poate obține după cel puțin 5 ani de la pierderea acestei calități, numai în urma reluării procesului de acreditare, conform art. 158.
(3) Redobândirea calității de conducător de doctorat se poate obține după cel puțin 5 ani de la pierderea acestei calități, la propunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare internă, ale cărui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externă efectuată de CNATDCU. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt condiții necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educației și Cercetării.
Articolul 168
(1) Teza de doctorat se elaborează conform cerințelor stabilite de IOSUD prin regulamentul de organizare și desfășurare a programelor de studii universitare de doctorat și în concordanță cu reglementările prevăzute în codul studiilor universitare de doctorat.
(…)
(5) Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele prevăzute în programul de cercetare științifică și aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului “Excelent”, “Foarte bine”, “Bine” sau “Satisfăcător” comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în urma evaluării dosarului, propune ministrului educației și cercetării acordarea sau neacordarea titlului de doctor.
(6) În cazul atribuirii calificativului “Nesatisfăcător”, comisia de doctorat va preciza elementele de conținut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat și va solicita o nouă susținere publică a tezei. A doua susținere publică a tezei are loc în fața aceleiași comisii de doctorat, ca și în cazul primei susțineri. În cazul în care și la a doua susținere publică se obține calificativul “Nesatisfăcător”, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.
(7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educației și cercetării, după validarea tezei de doctorat de către CNATDCU.
(8) În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat, IOSUD primește din partea Ministerului Educației Naționale o motivație scrisă de invalidare, redactată în baza observațiilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat se invalidează și a doua oară, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.
(9) Teza de doctorat este un document public. Aceasta se redactează și în format digital. În domeniul artelor, teza de doctorat poate fi însoțită de înregistrarea pe suport digital a creației artistice originale. Teza de doctorat și anexele sale se publică pe un site administrat de Ministerul Educației și Cercetării, cu respectarea legislației în vigoare în domeniul drepturilor de autor”.
___
Cele două legi ale Educației au fost lansate în dezbatere publică, până în data de 24 august. Apoi vor fi ajustate în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ. În această perioadă “așteptăm opinii din partea tuturor celor interesați”, anunța la lansare Sorin Cîmpeanu.
Citește despre modificările aduse legii învățământului preuniversitar privind admiterea la liceu în 2024, schimbările legate de Bac 2027, titularizarea profesorilor, desființarea inspectoratelor școlare, înlocuirea notelor cu calificative și portofoliul educațional obligatoriu de la grădiniță.